În ziua de 15 ianuarie, la vârsta de 81 de ani a plecat dintre noi Profesorul emerit, dr. fiz. Dan Alexandru IORDACHE, membru al Secţiei de Ştiinţa şi Tehnologia Informaţiei, al AOSR. Profesorul emerit, dr. fiz. Dan Alexandru IORDACHE are contribuţii remarcabile la progresul ştiintei şi culturii româneşti şi internaţionale, cu precădere în domeniul Ştiinţei şi Tehnologiei Informaţiei, fiind autor sau coautor la peste 480 de lucrări, incluzând cărţi, articole ştiinţifice şi studii, care s-au bucurat de largă vizibilitate. La Universitatea Politehnica din Bucureşti a predat Fizica timp de peste 50 de ani, fiind creator de şcoală în domeniul fizicii numerice.
Un profesor a cărui dimensiune este inegalabilă în amintirea foştilor studenti şi colegi, un om de ştiinţă de talie mondială, o somitate, un om adevărat, care a trăit frumos pe pământ şi care va trăi veşnic în inimile şi sufletele noastre. Dumnezeu să-l odihneasca în pace! Sincere condoleanţe familiei!
Academia Oamenilor de Știință din România susține cu toată convingerea, atât la nivel științific, cât și la nivel civic, campania națională de vaccinare împotriva COVID-19. Din punct de vedere științific, AOSR își întemeiază poziția pe analizele și concluziile Secției de Științe Medicale din structura sa, care cuprinde personalități ale domeniului, profesori universitari, medici și cercetători, cu prestigiu academic și profesional pe plan național și internațional. Din perspectivă civică, în fața gravității fără precedent a situației generate de noul coronavirus, AOSR înțelege să fie solidară cu instituțiile statului român aflate pe prima linie a combaterii pandemiei și să se implice în mod direct în efortul comun făcut de acestea pentru protejarea sănătății publice prin toate măsurile întreprinse și prin campania de vaccinare. În acest cadru științific, civic și moral, membrii medici ai AOSR, personalități de marcă ale medicinii românești, s-au vaccinat deja sau se vor vaccina în zilele următoare.
În următorul interval, pe lângă continuarea procesului de vaccinare la nivelul instituției, Academia Oamenilor de Știință din România va organiza, prin Secția de Științe Medicale, o serie de evenimente academice (simposioane, mese rotunde în format online) pe tema pandemiei, a măsurilor științifice și administrative de combatere a acesteia, cu focalizare pe necesitatea vaccinării la scară largă a populației. În contextul manifestărilor, se va acorda o atenție specială vaccinurilor anti-COVID-19 prin abordări multidisciplinare care vor analiza mecanismele de funcționare, efectele, beneficiile și posibilele riscuri ale acestora.
Academia Oamenilor de Știință din România consideră că o astfel de implicare în efortul național de luptă împotriva pandemiei reprezintă o obligație a sa de ordin științific și moral. O atare datorie devine prioritară în fața diversității de opinii manifestate public în raport cu situația pandemică, din care nu lipsesc știri false, teorii conspiraționiste, poziții coronasceptice, atitudini manifeste împotriva vacinării și a măsurilor de protecție, care duc la zădărnicirea luptei împotriva pandemiei. AOSR își fundamentează implicarea directă în acest proces național pe misiunea sa instituțională înscrisă în Statut și în Legea de funcționare, pe o istorie în slujba științei și civilizației românești de aproape un secol, începută cu fondarea Academiei de Științe din România, în 1935, de către un mare medic și ministru al educației, Doctorul Constantin Angelescu.
Biroul de Comunicare și Relații Publice al Academiei Oamenilor de Știință din România (Contact: comunicare.aosr@gmail.com)
În data de 24 septembrie 2020, Academia Oamenilor de Știință din România a acordat premiile anuale pentru cele mai importante realizări obținute în domeniile cercetării științifice. În această ediție, în urma unei riguroase selecții, au fost decernate premiile pentru anul 2018. Gala de premiere s-a desfășurat în Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, în prezența unui public restrâns, format din premianți și reprezentanți ai AOSR, cu respectarea condițiilor de siguranță și protecție impuse de starea de alertă. Ca și la edițiile anterioare, premiile au avut o valoare strict onorifică, fără a implica o componentă pecuniară, reprezentând un act de recunoaștere și evidențiere a valorii în știință și cercetare.
În debutul evenimentului, a fost decernată DIPLOMA DE EXCELENȚĂ Dlui Prof. univ. dr. ing. DAN ŞCHIOPU, Membru Titular al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, în semn de omagiu pentru bogata activitate ştiinţifică şi academică, cu ocazia împlinirii vârstei de 90 de ani.
În cadrul SECȚIUNII ȘTIINȚE MILITARE, au fost acordate două premii: Premiul MAREȘAL CONSTANTIN PREZAN lui Florian TUCĂ, Cristache GHEORGHE, Eugen SITEANU pentru cartea Monumente și însemne memoriale dedicate eroilor români din Marele Război de Reîntregire Națională, Editura Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, Bucureşti, 2018 și Premiul VALENTIN ARSENIE lui Gheorghe BOARU, Iulian Marius IORGA pentru cartea Securitatea sistemelor informaționale militare, Editura Universităţii de Apărare Naţională „Carol I”, București, 2018. Secțiunea ȘTIINȚE MATEMATICE a acordat Premiul DIMITRIE POMPEIU lui Constantin P. NICULESCU și Lars-Erik PERSSON pentru cartea Convex Functions and Their Applications, CMS Books in Mathematics vol. 23, xvii + 415 pp, Springer International Publishing AG, 2018. În cadrul SECȚIUNII ȘTIINȚE FIZICE, a fost decernat Premiul ŞERBAN ŢIŢEICA lui Dumitru MIHALACHE, Virgil BĂRAN, Bogdan CONSTANTINESCU, Onuc COZAR, Dan DASCĂLU, Alexandru I. NICOLIN, Aureliu SĂNDULESCU pentru lucrarea The Founders of Modern Physics in Romania as Seen from the Archive of Revue Roumaine de Physique, publicată în Romanian Journal of Physics, vol. 63, 113 (2018), Editura Academiei Române, Bucureşti, 2018. Secțiunea Științe Tehnice a acordat trei premii: Premiul HERMANN OBERTH lui Tudor DEACONESCU pentru cartea Pneumatică aplicată, Editura Lux Libris, Braşov, 2018, Premiul MARTIN BERCOVICI lui Mircea IGNAT pentru cartea Initiation into the Scientific Research, Editura Electra, Bucureşti, 2018 și Premiul GOGU CONSTANTINESCU lui Radu CORNESCU pentru cartea Arh. Victor Ștephănescu între stilul național și modernism, Editura „Andrei Şaguna”, Bucureşti, 2018. SECŢIUNEA ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI: Premiul ŞTEFAN ODOBLEJA lui Ruby SRIVASTAVA (editor) pentru cartea Recent Development in Optoelectronic Devices și dnei Andreea Rodica STERIAN pentru capitolul “Nonlinear Dynamics in Optoelectronic Structures with Quantum Well”, Editura IntechOpen, 2018. Două premii au fost decernate de SECŢIUNEA ŞTIINŢE ISTORICE ŞI ARHEOLOGICE: Premiul ANDREI OŢETEA lui Ioan CRISTESCU, Mireille RĂDOI, Adina BERCIU DRĂGHICESCU pentru cartea Eroinele României Mari. Destine din linia întâi, Editura Muzeului Național al Literaturii Române, 2018 și Premiul AURELIAN SACERDOŢEANU lui Laurenţiu-Ştefan SZEMKOVICS pentru cartea Documente de la Constantin Brâncoveanu referitoare la Mănăstirea Brâncoveni și la localități din județele Olt și Romanați (1688-1713), Editura Episcopiei Slatinei şi Romanaţilor, Slatina, 2018. Tot două premii a acordat și SECŢIUNEA ŞTIINŢE ECONOMICE, JURIDICE, SOCIOLOGIE: Premiul ANGHEL RUGINĂ, Alina Mihaela DIMA (editor) pentru cartea Doing Business in Europe: Economic Integration Processes, Policies, and the Business Environment, Springer International Publishing AG, 2018 și Premiul TUDOR POPESCU dnei Verginia VEDINAŞ pentru Tratat teoretic şi practic de drept administrativ, Vol.I-II, Editura Universul Juridic, București, 2018. Premiul CONSTANTIN NOICA al Secțiunii Filosofie, Teologie şi Psihologie a fost obținut de Adrian GORUN pentru lucrarea Pedagogie si doctrine pedagogice, Editura Universitaria, Craiova, 2018. Trei premii a acordat SECŢIUNEA ŞTIINŢE ISTORICE ŞI ARHEOLOGICE: Premiul GHEORGHE BUZATU lui Valeriu AVRAM, Marius-Adrian NICOARĂ pentru cartea În zbor, spre Marea Unire, Editura Alpha MDN, Buzău, 2018; Premiul GRIGORE GAFENCU lui Iulian RUSANOVSCHI pentru cartea Războiul monumentelor. Soarta monumentelor din Basarabia, Bucovina de Nord și Transnistria din perioada 1918-1944, Editura Cu Drag, Chişinău, 2018; Premiul DIMITRIE CANTEMIR lui Ioan VLAD pentru lucrarea Braşovul şi Marea Unire, Vol.I-III, Editura Pastel, Braşov, 2018.
În cadrul Galei de premiere 2020, prof. univ. dr. ing. Adrian BADEA, președintele AOSR, a declarat: „Academia Oamenilor de Știință din România rămâne consecventă crezului său conform căruia educația, știința și cultura sunt factorii modernizării și dezvoltării țării, pilonii destinului ei european. Este principiul fundamental al Academiei noastre, în baza căruia și-a desfășurat activitatea de la înființarea ei, în 1935, până astăzi. Și anul acesta, în urma unui proces de selecție realizat pe criterii exigente și obiective, AOSR a ținut să premieze rezultatele remarcabile din domeniile cercetării științifice ca un mod de apreciere a eforturilor și performanțelor realizate de cercetători. Avem convingerea că, prin recunoașterea valorii, prin promovarea meritocrației, la nivel extins în societatea românească, în special prin încurajarea tinerilor talentați în ariile științei și cercetării, vom reuși să contribuim la progresul european al țării.”
Biroul de Comunicare și Relații Publice al Academiei Oamenilor de Știință din România (Contact: comunicare.aosr@gmail.com)
Prof. univ. dr. doc. Alexandru-Vladimir Ciurea, Membru A.O.Ş.R.
La ambele întrebări din titlu – cum vor arăta anul școlar și anul universitar? – răspunsul, până în acest moment, este unul de neacceptat: nu știm! Pandemia de coronavirus a răscolit deja finalul de an școlar 2019-2020, și este limpede că trebuie să „negociem” un mod de viață cu acest virus. Prin urmare, una dintre prioritățile de pe agenda autorităților ar trebui să fie organizarea noului an școlar și universitar. Orice scurt-circuit al procesului de educație va produce efecte grave în viitor. Desigur, trebuie pornit de la două premise: virusul există, iar școala nu se poate întrerupe! De aici încolo, trebuie analizat fiecare capitol, fiecare aspect care determină continuarea procesului de învățare, dar și respectarea standardele de calitate ale acestuia.
Pandemia nu a produs doar o modificare a modului de întâlnire a elevilor sau studenților cu profesori şi cu materia de studiu. Componenta online a devenit mult mai mare decât până acum, iar dintr-un punct de vedere, acest fenomen are avantajele sale. Acomodarea cu tehnologia, dotarea cu calculatoare, laptopuri sau tablete este un progres pe care, iată, l-am realizat într-un timp relativ scurt. Acomodarea poate dura mai mult, dar este benefică atât pentru elevi, cât și pentru profesori. Există însă câteva probleme care nu se pot rezolva online. Unele țin de dimensiunea educațională, altele au o componentă socială puternică. Ambele perspective sunt încă în stare incipientă de draft de proiect, deși autoritățile ar fi trebuit la această oră să aibă rezolvarea legiferată.
Şcolarii cei mici nu pot învăţa să deseneze bastonaşe online! Ei au nevoie de învățătoare sau de învățător. Nu mă refer doar la dispoziția emoțională a primilor ani de școală, dar și la faptul că sunt chestiuni care nu pot fi rezolvate online. Prin urmare, cei mici trebuie să meargă la școală. Dar regulile sanitare trebuie respectate, prin urmare, nu mai pot exista clase cu 30 de elevi. Cum se rezolvă o astfel de problemă? Dacă vin la școală la ore diferite, avem alte două probleme mari. Prima: nu sunt destui învățători. Nimeni nu îi poate obliga pe dascăli să lucreze în două ture consecutive. Și dacă elevii mai mari vor învăța online, cei mici vor putea fi împărțiți în mai multe clase. Dar avem din nou problema numărului de învățători. A doua ține de programul părinților. Aceștia merg la serviciu dimineața și își duc copiii la școală. Dacă însă copiii vor merge la școală de la prânz, cine stă cu ei acasă până atunci și cine îi duce la școală? Ministerul Educației lucrează, se pare, la o propunere de lege prin care unul din părinți poate sta acasă, dar va fi retribuit mai puțin, cu 75% din salariu. În condițiile economice tot mai grele, este greu de crezut că vor fi părinți care să renunțe la un salariu întreg. Ce facem cu copiii? Cum va proceda guvernul, care s-a încurcat în achiziția de măști… ? În aceeași ordine de idei, știm cu toții că școala este obligatorie, dar ce se va întâmpla cu acei părinți care vor refuza, din cauza pericolului de infectare sau de transmitere a infecției în familie, către părinți sau bunici, să își ducă copiii la școală? Mi-e greu să cred că îi poate obliga vreo lege pe acești părinți să acționeze împotriva a ceea ce ei consideră vital pentru familiile lor. Pe de altă parte, dacă este să vorbim despre școala online, avem o altă mare problemă. Statisticile oficiale arată că o treime dintre elevi nu au laptopuri, tablete, telefoane inteligente (în ultimă instanță, se poate apela și la acest instrument, deși nu îl recomand deloc ca medic – de la radiațiile specifice, până la dimensiunea literelor, sunt foarte multe probleme) sau acces la internet. Ce facem cu acești copii? Cum va proceda guvernul, care s-a încurcat în achiziția de măști pentru persoanele defavorizate (licitația a fost contestată, după cum spune premierul Ludovic Orban), care trebuie să găsească formule valide de achiziție grabnică a acestor instrumente de comunicare de la distanță?
Probleme similare se regăsesc și în învățământul liceal și în cel universitar. Da, este mai ușor de lucrat online cu elevi de liceu sau cu studenți decât cu elevii din clasele mici. Dar sunt o serie de facultăți – inclusiv medicina! – care nu pot să mute în mediul online întregul proces de învățământ. Partea practică de studiu este obligatorie. Iar acest lucru înseamnă acces direct la cursuri și seminarii și mai ales la lucrările practice. La fel de adevărat este faptul că elevii mari și studenții pot purta mască și se pot conforma regulilor mai ușor decât cei mici, care sunt mult mai greu de controlat. Dar problemele rămân. Aveam nevoie de transparență ca de aer.
Am expus o parte din problemele pe care pandemia de coronavirus le-a ridicat în zona educației. Mai sunt și altele, care țin de administrarea concretă a școlii, de dezinfectare, de construirea de paravane din plexiglas etc. (Nu „PEPSI-glas” cum s-a pronunţat recent doamna Ministru al Educţiei – n.r.). Probleme multe și pentru care factorii diriguitori ar fi trebuit deja să pregătească soluții. A trecut mult timp și deja suntem în întârziere. Pentru a nu înregistra niciun fel de deficit în ceea ce numim procesul educațional, situația noului an școlar trebuia dezbătută la un nivel larg. Școli, profesori, asociații de părinți, medici pediatrii, primari, responsabili din inspectoratele județene și din minister ar fi trebuit să poarte un dialog permanent și deschis tuturor. Aveam nevoie de transparență ca de aer. Aveam nevoie să știm cum au rezolvat alte țări acest tip de problemă.
Ca profesor universitar și conducător de doctorate, pot să spun că maniera de lucru a autorităților centrale este deficitară. Nu poți să stabilești în cerc închis direcții și măsuri din acest domeniu sensibil. Nu poți doar să anunți, din când în când, că „evaluezi și analizezi” undeva într-un turn de fildeș, de parcă ai fi deținătorul adevărului absolut. Din păcate, așa cum suferă economia și agricultura, așa va suferi și acest domeniu vital pentru viitorul nostru: educația. Dar ca să înțelegi complexitatea acestei probleme, trebuie ca tu însuți să ai carte.
Orice greșeală, orice ezitare poate costa mai mult decât un an școlar. Un cost cât o generație! Din păcate, clasa politică a ultimilor 30 de ani a fost prea puțin consacrată studiului și educației. Oameni cu C.V.-uri minore sunt în funcții de decizie și nu știu ce au de făcut. Dacă ratăm anul școlar, vom pune în pericol pe acești tineri și pe acești copii. Îi vom condamna să rămână cel mult mediocri și îi vom pune în situația de a-i admira exact pe cei care acum sunt vedete analfabete la televizor pentru fărădelegile săvârșite. Nu acest lucru ne dorim pentru ei, nu acest lucru dorim pentru România. Doar prin educație vom putea ieși din marele exercițiu de admirație față de clanurile de interlopi, față de mașinile de lux obținute prin cine știe ce așa-numite „combinații”. Numai prin educație avem viitor! De aceea, fac un apel către conducătorii și administratorii școlii românești, de toate felurile și de toate nivelurile, să se implice cu toată energia pentru a nu permite degradarea învățământului românesc. Orice greșeală, orice ordin greșit, sau orice ezitare poate costa mai mult decât un an școlar. Un cost cât o generație!
