Academia Oamenilor de Știință din România

Acasă Blog

Hello world!

Welcome to WordPress. This is your first post. Edit or delete it, then start blogging!

Discurs de recepţie – Dr. Magdalena Lidia Ciurea, Membru Titular al AOSR

0

În data de 30 martie 2023, ora 11:00, la sediul AOSR va avea loc Discursul de recepţie cu titlul

Contribuţii în domeniul nanomaterialelor şi nanostructurilor din sistemul SiGeSn şi domeniul oxizilor cu constanţă dielectrică mare cu proprietăţi feroelectrice pentru aplicaţii de micro- şi nanoelectronică şi fotonică / optoelectronică” prezentat de Dr. Magdalena Lidia Ciurea, Membru Titular al AOSR.

Principalele tematici prezentate în seminar sunt:

  • Evidenţierea proprietăţilor de stocare de sarcină electrică a nanocristalelor/ dot-urilor cuantice de Ge şi SiGe imersate în matrice oxidică şi îmbunătăţirea performanţelor memoriilor nevolatile multistrat cu morfologii diferite – soluţii tehnologice originale;
  • Memorii nevolatile cu 3 straturi pe bază de HfO2 ortorombic feroelectric obţinut în câmp de stres şi prin dopare cu Ge în structuri cu morfologie optimizată;
  • Nanocristale din sistemul SiGeSn în matrice oxidică, înalt sensibile în domeniul VIS-SWIR.

Ajutorul pentru dezvoltare: experiențe francofone, învățăminte universale

Academia Oamenilor de Știință din România, în parteneriat cu Institutul European de Dezvoltare Antreprenorială, Institutul European pentru Cercetări Multidisciplinare și Institutul de Studii, Cercetare, Dezvoltare și Inovare din cadrul Universității „Titu Maiorescu” organizează în cadrul programului Valențele feminității, în data de 29 martie 2023, la sediul AOSR din str. Ilfov nr. 3, sector 5, București, conferința susținută de dna prof. univ. dr. Maria Niculescu, director INSEDA, cu titlul Ajutorul pentru dezvoltare: experiențe francofone, învățăminte universale.

Încă din a doua jumătate a secolului al XX-lea, ajutorul pentru dezvoltare a constituit o prioritate a politicilor de cooperare ale țărilor bogate și ale organizațiilor internaționale. Înainte de căderea zidului Berlinului, fluxurile de ajutoare erau orientate în special spre Africa, ajungând în perioada 1970-1990 la un nivel maxim. După 1990, aria beneficiarilor unor astfel de ajutoare s-a lărgit, prin includerea fostele țări comuniste.
Ajutoarele au fost însoțite de o serie de condiționalități ex ante, mai ales în cazul celor acordate de instituțiile de la Bretton Wood în cadrul politicilor de ajustare structurală în Africa, sau a celor legate de trecerea la economia de piață, în Europa de Est. Întrebarea recurentă privind impactul acestor ajutoare asupra dezvoltării țarilor beneficiare și a reducerii sărăciei interpelează societatea civilă și comunitatea științifică. Răspunsul nu este ușor, datorită realităților complexe ale diferitelor țări beneficiare și a varietății factorilor conjuncturali.

Răspunsul dat în această conferință de profesorul Maria Niculescu se bazează pe o experiență de aproape douăzeci de ani de activitate în cooperarea bilaterală si multilaterală francofonă, în funcții de răspundere (Director al Direcției de cooperare economică la Organizația Internațională a Francofoniei – OIF), Director al Institutului Național de Dezvoltare Economică (institut franco-român – București), Director al Școlii Superioare a Francofoniei pentru Administrație și Gestiune (Sofia), diplomatice (Reprezentant al OIF pe lângă Uniunea Europeană) sau operaționale (profesor, cercetător și consultant al unor organisme naționale și internaționale). În ciuda diversității de actori, de situații și de rezultate, anumite „învățăminte” privind acordarea și mai ales utilizarea ajutoarelor pentru dezvoltare sunt universale și merită o privire critică, dar constructivă, dincolo de spațiu si de timp.

Cu ocazia acestei conferințe va fi prezentată și cartea „Economia socială: organizare, guvernanță, inovare”, publicată la sfârșitul anului 2022, sub coordonarea profesorilor Maria Niculescu și Antoniy Galabov, la Editura Pro Universitaria, București.

Criza familiei

Și în acest an, 2023, spațiul media este ocupat, până la  saturație, de analize, dezbateri, comentarii etc. cu privire la crizele pe care le transversează societatea umană în general și cea românească în particular. În prim plan sunt situate inflația, criza energetică, pandemia, războiul din Ucraina, mai nou criza alimentară, spectrul unei crize finaciar-bancare ș.a.

Merită atenția însă o criză declanșată în urmă cu mai mulți ani și care s-a acutizat în societatea românească în ultimele luni, odată cu elaborarea proiectelor unor noi legi ale educației. Este vorba de criza familiei.

În aceste proiecte de legi se stipulează introducerea în programele școlare a unor concepte cum sunt ” ideologia de gen”, ”diversitatea sexuală”, ”normalitatea” posibilității de schimbare a ”genului”, din masculin în feminin și invers și chiar în ”neutru”.

Biserica ortodoxă română, prin vocea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, a luat o atitudine fermă împotriva acestor prevederi, considerate nocive pentru formarea morală a tinerilor prin faptul că propagă drept ” modele ” ale vieții intime diverse forme de sexualitate.

O astfel de ”educație” face ca în zilele noastre familia să traverseze momente dificile. În tot mai multe țări rata căsătoriilor scade dramatic, sub 65% la cuplurile tinere, iar rata divorțurilor atinge 50%.

Familia, în loc să fie, conform credinței creștine ”mica biserică”, devine tot mai mult o ”uniune consensuală”.

Este interesant însă că adâncim viziunea pe care biserica o proiectează asupra familiei, văzută ca o uniune prin care bărbatul și femeia se conduc în viață după idealurile creștine și poruncile bisericești.

Astfel, biserica dezaprobă divorțul, deoarece ”Ce Dumnezeu a unit, omul să nu despartă”. Pentru un creștin, familia este ”o arcă a mântuirii” care îl ferește de păcate. Sunt desigur cupluri ce trăiesc în afara căsătoriei, având copii. Deoarece oamenii sunt liberi, biserica tolerează aceste situații, dar nu le încurajează.

Observăm însă că în modernitate se pierd tot mai mult tradițiile vieții de familie. Tot mai des întâlnim doar aparențe ale vieții de familie, în care fiecare își are propria viață: tata are viața sa, mama pe a ei, copiii pe a lor. Se pierde, de asemenea, tradiția petrecerii timpului liber în familie, care presupune reuniunea familiei la masă, mersul împreună la biserică ș.a. Consecințele pot fi dramatice în ceea ce privește stima reciprocă a membrilor familiei, cinstirea părinților etc.

Cea mai dură provocare la adresa familiei tradițional creștină o constituie însă încercările tot mai persistente de a legaliza căsătoriile homosexuale, prezentate de adepții lor drept ”valori europene”. Acești susținători folosesc în demersul lor argumente culese de la periferia conceptelor de democrație și libertate.

Faptul că, în urmă cu câțiva ani, peste trei milioane de români au semnat un apel pentru modificarea Constituției țării, prin care să fie interzise căsătoriile homosexuale, arată dorința expresă a românilor de a apăra adevăratele valori umane, tradițiile naturale, valorile creștine.

Prof.univ. emerit dr. ing. Petru Andea, Secretar Științific al AOSR

Nopţile albe din gardă, un stres pentru organism

Consider că 24 de ore de gardă sunt dificil de gestionat, mai ales ca şef de gardă. Propun, spre exemplu, pentru un spital de urgenţă să existe minimum doi medici primari de gardă (în afară de medicii rezidenţi) pentru împărţirea atribuţiilor şi asigurarea perioadelor de odihnă pe parcursul celor 24 de ore. În contextul deficitului de personal medical, probabil că acesta va rămâne un deziderat.

Nu înţeleg de ce, în România, orele de gardă nu sunt considerate vechime.

Orele de gardă pot avea un efect semnificativ asupra somnului medicilor. În timpul orelor de gardă, aceştia trebuie să fie alerţi şi să ia decizii importante în ceea ce priveşte îngrijirea pacienţilor. Această presiune poate duce la stres, anxietate şi tulburări de somn.

Numărul orelor de gardă poate varia în funcţie de ţară, specialitate şi spital. În general, o gardă poate dura între 12 şi 24 de ore sau chiar mai mult. În România, Ordinul 840/2004, art. 25 precizează: „Garda se instituie în unităţile cu paturi pentru continuitatea asistenţei medicale între ora de terminare a programului stabilit pentru activitatea curentă a medicilor din cursul săptămânii şi ora de începere a programului de dimineaţă din ziua următoare. În zilele de repaus săptămânal, zilele de sărbători legale şi celelalte zile în care, potrivit reglementărilor legale, nu se lucrează, garda începe de dimineaţă şi durează 24 de ore.” Aşadar, în timpul săptămânii un medic care efectuează gardă va fi prezent la spital timp de cel puţin 24 de ore (activitatea curentă + uneori activitatea curentă de a doua zi), iar în timpul weekendului sau sărbătorilor legale – 24 de ore.

Pe lângă impactul asupra somnului, orele de gardă pot duce şi la epuizarea fizică şi mentală a medicilor, precum şi la o creştere a riscului de accidente de maşină în timpul deplasării către şi dinspre spital. Practic, „nopţile albe” de orice natură sunt împotriva fiziologiei organismului, reprezintă un stres pentru acesta. Iar în ceea ce-i priveşte pe medicii care efectuează gărzi, acest lucru devine, de multe ori, o rutină săptămânală…

Sunt multe studiile care arată că medicii care efectuează gărzi prezintă un risc mai mare de a dezvolta tulburări de somn, cum ar fi insomnii, somn întrerupt şi somnolenţă diurnă. Aceste tulburări pot avea un impact negativ asupra performanţei profesionale şi pot creşte riscul de erori medicale.

Nevoia de repaus după gardă
În România, legea nu prevedere în mod explicit ore de odihnă (somn) pe parcursul programului de gardă. În schimb, medicii sunt încurajaţi să îşi organizeze timpul astfel încât să beneficieze de odihnă adecvată după o gardă şi să încerce să îşi menţină un program de somn regulat.

Timpul necesar meselor şi somnului este, de cele mai multe ori, pierdut printre solicitările pacienţilor, aparţinătorilor şi ale celorlalte cadre medicale. Ar fi recomandat să fie prevăzute ore de somn adecvat pentru personalul medical care participă la gardă, pentru că un somn eficient şi suficient este esenţial atât pentru siguranţa personalului medical, cât şi a pacienţilor.

În general, după o gardă extenuantă, medicii au nevoie de cel puţin două-trei zile pentru a se recupera complet şi pentru a-şi restabili ritmul normal somn-veghe. Pe perioada acestor zile, este important ca ei să se odihnească suficient, să facă exerciţii fizice uşoare şi să îşi petreacă timpul cu activităţi relaxante, pentru a-şi reduce nivelul de stres şi a-şi îmbunătăţi calitatea somnului.

Pe de altă parte, ar trebui făcută o diferenţă clară între organizarea gărzilor într-un spital de urgenţă, respectiv într-un spital de bolnavi cronic. Gradul de solicitare într-un spital de urgenţă este, indiscutabil, cu mult mai mare comparativ cu un spital de bolnavi cronic.

Prof. univ. dr. Camelia Diaconu – şefa Clinicii de Medicină internă din cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă Bucureşti

REZULTATE COMPETIŢIA DE PROIECTE DE CERCETARE A ACADEMIEI OAMENILOR DE ȘTIINȚĂ DIN ROMÂNIA AOSR-TEAMS II EDIȚIA 2023-2024 – „TRANSFORMAREA DIGITALĂ ÎN ȘTIINȚE”

0

Vă invităm să accesaţi AICI rezultatele Competiţiei de proiecte de cercetare a Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România AOSR-TEAMS II Ediţia 2023-2024 – „Transformarea Digitală în Ştiinţe”.

OBSERVAȚII
1. Contestațiile se pot depune la Secretariatul AOSR, pe adresa: secretariat.aosr@gmail.com și trebuie să se refere la aspecte de procedură.
2. Contestațiile se pot depune până la data de 23 martie, ora 16.
3. Contestațiile vor fi analizate de către o comisie de specialiști în decurs de 24 de ore de la data încheierii depunerilor.
4. Rezultatele finale se vor afișa la data de 27 martie, ora 15.
5. Începând cu data de 29 martie se vor încheia contractele de cercetare pentru proiectele ADMISE.
6. Proiectele în REZERVĂ se vor finanța, în acest an, în măsura în care Academia Oamenilor de Știință din România va primi fonduri suplimentare pentru cercetare.

 

VIDEO Aniversare 80 de ani – Prof.univ.dhc.dr. Vasile Burlui, Filiala AOSR Iaşi

0

Academia Oamenilor de Știință din România – Filiala Iași – organizează 

ȘEDINȚA EXTRAORDINARĂ PUBLICĂ

Prilejuită de Aniversarea a 80 de ani a vicepreședintelui Filialei Iași a Academiei Oamenilor de Știință din România, Prof. univ. dhc. dr. Vasile Burlui, care va prezenta conferința cu tema „Mesaj peste timpuri …“.

Ședința va avea loc 18 martie 2023, ora 11:00 la Sediul Filialei Iași a Academiei Oamenilor de Știință din România – str. Prof. Dr. Docent Dimitrie Mangeron nr. 1, (Facultatea de Construcții și Instalații – corp Instalații)

Profesorul Sorin Ivan despre educație, valori şi rolul universității în lumea de azi

Domnul Prof. Univ. Dr. Sorin Ivan – membru corespondent AOSR – Secţia Filosofie, Teologie şi Psihologie -, Decanul Facultății de Științele Comunicării și Relații Internaționale din cadrul Universității Titu Maiorescu din București este invitat în studioul a7TV, la emisiunea ,,Știrea cea bună” realizată de Cornel Dărvășan, într-o dezbatere despre valori, cariera de profesor, Tribuna Învățământului și învățământul privat din România!

VIDEO

Lansarea volumului „Tinerețea mea” de Ioan-Iovitz Popescu

0

Cenaclul Literar „Mihai Eminescu” și revista Lumină Lină din New York (Director Theodor Damian) vă invită duminică, 12 martie 2023, la lansarea volumului Tinerețea mea de Ioan-Iovitz Popescu.

Vor prezenta volumul profesorii Theodor Damian, Victoria Plaveti, Doru Tsaganea și Valentina Ciaprazi.

Urmează recepție – Vă asteptăm cu drag!
Evenimentul va avea loc la Biserica „Sf. Ap. Petru și Pavel” din Astoria, New York (27 Ave cu 14 Street, Astoria) după terminarea Sf. Slujbe.

AOSR, partener asociat în proiectul SafeEngine

0

În data de 03.03.2023, în cadrul Universităţii “Lucian Blaga” din Sibiu a avut loc evenimentul de diseminare a rezultatelor obţinute în cadrul proiectului SafeEngine – Blended Learning through Innovative Tools for Sustainable and Safety Engineering and Social Inclusion. Proiectul a beneficiat de sprijinul specialiştilor din cadrul Institutului de Cercetări Avansate Interdisciplinare „Constantin Angelescu” al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, în calitate de partener asociat.

Elementul central al proiectului a fost angajamentul de a promova siguranța în educația și formarea inginerească, încurajând în același timp incluziunea socială. Au fost dezvoltate instrumente și strategii inovatoare care să permită cursanților din toate mediile să-şi dezvolte competenţele profesionale în aceste domenii.

Considerăm că absolvenţii cu competenţele obţinute în cadrul proiectului, cerute pe piaţa muncii, contribuie la creşterea durabilă, accelerează inovarea şi îmbunătăţesc competitivitatea organizaţiilor.

Evenimentul s-a desfăşurat în prezenţa partenerilor proiectului, al angajatorilor, studenţilor, masteranzilor, doctoranzilor şi al reprezentanţilor Universităţii Transilvania din Braşov, Universitatea din Petroşani, Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, INSEMEX Petroşani, Institutul pentru Cercetări în Economie Circulară şi Mediu „Ernes Lupan” din Cluj-Napoca, Academia Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu” din Sibiu şi Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu.

Tratamentul insuficienței cardiace avansate – Prof. Dr. Horațiu Moldovan

Prof. Dr. Horațiu Moldovan, membru AOSR şi medic primar chirurgie cardiovasculară la Spitalul Clinic SANADOR, detaliază complexitatea chirugiei cardiace avansate şi felul în care progresul chirurgiei inimii a schimbat profund medicina.

Insuficiența cardiacă apare atunci când funcția de pompă a inimii este afectată, în diverse grade de severitate. Boala este punctul final al mai multor afecțiuni, care, netratate la timp, se complică în timp cu insuficiență cardiacă. În stadiile avansate, când medicația nu mai este suficientă și riscul de moarte de origine cardiacă este foarte mare, principala opțiune de tratament rămasă este transplantul cardiac. Există însă și posibilitatea de a substitui funcțional inima cu un cord artificial, o soluție care mai necesită însă dezvoltare.

VIDEO