Colectiv de lucru - Pagina 56 din 57 - Academia Oamenilor de Știință din România

Conferinţa FEMEIA – MAMĂ, FIICĂ, SOŢIE

VALENŢELE FEMINITĂŢII

aosradmin

-

25/04/2018

0

VALENŢELE FEMINITĂŢII – 25 aprilie 2018

O variantă câştigătoare pentru România şi sistemul bancar românesc: modelul de business al băncilor să se adreseze şi interesului public al ţării gazdă

PUNCTE DE VEDERE

aosradmin

-

02/04/2018

0

Prof. Univ. Dr. Nicolae Dănilă
Academia Oamenilor de Ştiinţă din România

Analizele economice fac tot mai mult referire la una din lectiile crizei financiare: ciclul de crestere pre-criza bazat pe credit si un management “selectiv” al riscurilor, cresterea pretului activelor si o productivitate stagnanta nu poate fi replicat si nici sustenabil. Modelul aplicat aproape generalizat a creat mutatii economice si financiare fara precedent, finalizate , printre altele, prin dezechilibre, inegalitati si o tanara generatie lipsita de perspectiva locului de munca si de transparenta in procesul de dezvoltare a carierei profesionale. Consider ca se impune tot mai mult ca politicile cu privire la securitatea sociala si cresterea nivelului de trai sa fie efectiv puse in practica si in felul acesta sa se creeze conditiile pentru o mai mare stabilitate sociala, politica si financiara necesara pentru o dezvoltare durabila si sustenabila la nivel national si European. Numesc aceasta stare a economiei un MODEL DE CRESTERE SUSTENABILA CARE COMBINA STABILITATEA SOCIALA CU DINAMISMUL ECONOMIC. Tractiunea reala catre asemenea dezvoltare poate fi data prin realizarea unui echilibru dinamic in cadrul unui ciclu virtuos intre: consum, investitii si comert.

Comunitatea bancara europeana a intrat intr-o perioada de aversiune la risc prin reducerea expunerilor, atit a celor in stoc cit si a unora noi. Restructurarea activitatii bancare, prin aplicarea unui model de business caracterizat de cele mai multe ori de un accent pe activitatile non-credit si de reducerea costurilor (concedierea unor salariati, in special cu experienta, dar si cu salarii mari, cit si inchiderea unui numar mare de unitati teritoriale) a compensat partial cerintele noilor reglementari cu privire la capital si lichiditate. Cerintele de profitabilitate ale actionarilor au fost intr-o masura mai mica realizate. Toate aceste mutatii s- au produs concomitent cu o contrapartida riscanta reflectata in scaderea calitatii serviciilor si a modului de satisfacere a cerintelor clientilor si a protectiei acestora. In diverse ocazii (analize, aparitii publice) bancile scot in evidenta factorii care le ingreuneaza activitatea: stagnarea pietelor pe care isi desfasoara activitatea, impactul creditelor neperformante, provocarile structurale generate de dobinzi si dezvoltarea demografica, volatilitatea crescuta si diminuarea predictibilitatii si mai recent fintech si revolutia tehnologica. Toate aceste tendinte si dezvoltari duc la accentuarea asteptarilor de crestere a riscurilor si in consecinta necesitatea unor noi actiuni periodice de analiza calitatii activelor (AQR) si a unor noi teste de stress care vor genera in continuare cerinte de majorare a capitalurilor in cazul unui numar mare de banci.

Intr-un asemenea climat provocator, dar, dupa parerea mea, generator de importante oportunitati, se impune, ca o necesitate obiectiva si imperativa, reluarea procesului de creditare, de finantare a investitiilor productive si de creare a unor noi locuri de munca. Lumea se misca rapid si Romania nu isi mai poate permite luxul de a piarde timp. Reamintesc regula ca finantarea economiei reale reprezinta functia de baza a oricarui model de business bancar.

Bancile centrale, supraveghetorii si reglementatorii au initiat unele masuri si au depus eforturi pentru restimularea apetitului la risc al bancilor si reluarea activitatii normale a acestora. In acelasi timp au impus si impun noi reglementari. Bancile supravegheate reclama faptul ca noile reglementari le- au complicat existenta, facind actiunile de aplicare a cerintelor tot mai dificile si mai costisitoare. Totusi grupurile bancare mari din zona euro cu prezenta in
Romania au avut si au un avantaj competitiv fata de bancile mici si mijlocii. De aceea readuc in discutie necesitatea aplicarii cu mai mult curaj a principiului proportionalitatii in legatura aplicarea reglementarilor europene si nationale, in special cele referitoare la capital si lichiditate, in functie de modelul de business si a modelului de risc dezvoltat de fiecare banca locala. S-ar elimina astfel modelul monoculturii “one size fits all” , model care s-a dovedit neproductiv si riscant.In caz contrar se va perpetua si se va amplifica situatia actuala cind clientii bancilor, mai ales IMM-urile si persoanele fizice, au acces tot mai dificil la obtinerea unui credit, ceea ce pe termen mediu si lung va afecta
grav economia reala si cresterea sustenabila , ca si existenta fiecarei banci pe piata locala . Este necesar ca institutiile abilitate, toti factorii de raspundere ( si aici ma refer in primul rind la institutiile de supraveghere si reglementare, ca si
la legiuitor) sa faca totul pentru a se inlatura suspiciunea, care uneori se poate transforma in realitate si care a fost mentionata de fostul Guvernator la Bancii Angliei, Mervin King: bancile regionale, grupurile bancare cu activitati cross border tind sa aplice regula de a fi “international in life, but national in death”. Cu alte cuvinte existind riscul ca unele subsidiare din tara noastra sa fie” aruncate in bratele noastre”, a contribuabililor locali, de catre grupurile “mama” in cazul situatiilor care ar pune sub semnul intrebarii continuitatea activitatii acestora, mizindu-se pe faptul ca autoritatile locale vor actiona in consecinta pentru salvarea lor, pentru evitarea pericolului contagiunii, in virtutea realizarii obiectivului de stabilitate financiara (situatie anticipata de mine; vezi Danila, site BNR, 13.02.2013). Am remarcat ca aceasta tema devine de actualitate pe agenda dezbaterilor europene cu privire la noua configuratie a pietelor financiare si a aplicarii principiului “risk sharing”.
Bancile de success vor supravietui si vor creste, platind impozite si taxe, vor continua sa ofere clientilor produse si servicii de calitate , exersind o protectie adecvata a acestora. BANCILE DE SUCCES CREAZA VALOARE ADAUGATA PENTRU TOTI STAKEHOLDERII. AVEM NEVOIE DE CIT MAI MULTE BANCI DE SUCCES PE PIATA ROMANEASCA. PIATA ROMANEASCA ARE NEVOIE DE ADEVARATI “MARKET MAKERS” CU ATITUDINE CONSTRUCTIVA PE TERMEN LUNG FATA DE NEVOILE ECONOMIEI ROMANESTI SI ALE CLIENTILOR LOCALI.

Sunt necesare eforturi si masuri la nivelul fiecarei banci si a sistemului bancar in intregime pentru a se evita spectrul unei crize existentiale. Eliminarea unor complicatii legate de structurarea unor produse bancare si a costurilor atasate acestora, un echilibru corect in procesul de impartirea riscurilor intre banca si client ar diminua perceptia ( de multe ori realitatea) ca bancile nu lucreaza in interesul public , concentrindu-se in principal pe maximizarea profitului si a cistigurilor actionarilor. Amintesc cuvintele lui Peter Sands, ex-CEO al Standard Chartered Bank si actualmente professor la Harvard University: “The public is asking high-level questions about the value that banks add to society and the trade-off between private gain and public risk … There is a fundamental challenge to the banks, both in terms of the right to play within society but also in the ability to have a sustainable business model “(The Banker, January 2017). In acelasi numar al celebrei publicatii de specialitate fostul CEO al Barclays Bank adauga :” The financial crisis of 2008 revealed how many banks were too aggressive, too self-serving and too focused on short term and I am convinced that only companies that consider the long-term impact of their actions on society will be able to build a sustainable business. In other words – there can be no choice between doing well financially and behaving responsibility in business”. Personal m-am incadrat intotdeauna in grupul bancherilor care sustin ca o strategie bancara cu o concentrare pe cresterea profitului si a cistigurilor actionarilor reflecta “ an old-school of thinking”. In acelasi numar The Banker, Andy Maguire – COO al HSBC mentiona: “ The banking industry needs to return to doing what it is supposed to be doing – serving real people, businesses and the economy, and win back the trust of society “. Recentele decizii si planul de actiune la nivelul UE pun un accent deosebit pe “ socially responsible investments” dezvoltind politicile bazate pe regula care :“ Investing with an eye to environmental or social issues, not just financial returns, has become mainstream in the past decade” ( The Economist, March 24th, 2018).

Progresul fiecarei banci necesita mai mult decit schimbare; este necesara aplicarea programului complex de transformare a fiecarei institutii, care sa inceapa de la si cu schimbarea mentalitatii bancherilor. In aceiasi directie , o schimbare este necesara si in cultura bancara. Imi amintesc ce spunea Hugh Harper ( EY) :” The culture has to ensure that it reflects its purpose . Whereas corporate strategy looks three to five years in the future, purpose is about why the bank is in a certain place in a country and its essence for perhaps the next 30 to 50 years”. Inchei citarea unor interventii remarcabile ale unor adevarati profesionisti cu remarca :” It’s important to acknowledge that financial institutions do not have a neutral or benign role in society. They have both the power and responsibility to allocate resources in ways that not only do not harm but also create positive outcomes “ ( Tamara Vroom- CEO Vancity).

O activitate bancara normala joaca un rol major in viata unui client. In urma unei analize cu privire la situatia curenta si mai alea asupra potentialului acestuia ( fie client corporate sau retail) , banca ofera o gama variata de solutii, servicii si produse care sa-I faciliteze clientului administrarea multiplelor aspecte din viata acestuia, cu rezultate benefice pentru ambii parteneri si cu aplicarea unei adecvate “mitigari” a riscurilor. Mai mult, in loc sa inchida unitati teritoriale si sa concedieze bancheri cu experienta, bancile pot utiliza aceste “proximitati” de afaceri pentru o mai buna educatie financiara si pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial local, atit de necesar intr-o tara ca Romania, unde fenomenul de „underbanking” se adinceste, aparitia unor noi afaceri este tot mai rara , mai mult asistam la disparitia multor societati comerciale si pierderea unor locuri de munca. Se adincesc disparitatile, inegalitatile si cresc riscurile de tot felul. Intr-o economie care doreste sa aiba o crestere sustenabila , materializata printr-o convergenta efectiva cu nivelul superior al economiilor europene. Aparitia si existenta unei banci pe o piata reprezinta o investitie pe termen lung . Principiul continuitatii acestei afaceri este strins legat de realizarea efectiva a beneficiilor pentru toti stakeholderii. Climatul local si international actual reclama trecerea bancilor la un “new normal” prin implicarea unor noi modele de business care sa le asigure continuitatea, stabilitatea , profitabilitatea si misiunea sociala, care sa incurajeze inovatia si noile solutii tehnologice si totodata sa aplice protectia clientilor si adincirea incluziunii financiare. Economistii cunosc regula ca o structura economica diversificata cere o diversitate de structuri financiare. Bancile cu o activitate care sa acopere toate sau cea mai mare parte a teritoriului unei tari pot garanta si dezvolta relatii de afaceri intre comunitatea de afaceri dintr-o localitate cu comunitatile de afaceri din alte localitati sau alte tari creind premisele dezvoltarii clientilor proprii , majorind sursele de venituri pentru toti stakeholderii din comnitatile locale si nationale. Banca se concentraza local conectindu-se concomitent impreuna cu clientii sai la nivel national si European.

Daca perioada precedenta a ciclului bancar s-a caracterizat prin de-reglementari, inovatii financiare, globalizare si explozia creditului, perioada noua in care am intrat se defineste in mare masura prin termenul “digitalizare”. Bancile victorioase vor fi acelea care se vor adapta noilor cerinte si asteptari ale clientilor, care vor creste automatizarea proceselor si vor eficientiza activitatea, creind noi produse si servicii, putind realiza si un cost redus in procesul de implementare a noilor reglementari bancare. In acest sens bancile vor face investitii importante in tehnologie si inovatie , care sa le asigure avantaj competitiv in satisfacerea cerintelor clientilor, in conditiile de crestere a activitatii si a implicarii locale si o adoptare a noilor cerinte de reglementare. O regula de baza va trebui sa fie aplicata in permanenta: un bun management al riscurilor si beneficii pentru stakeholderi. Sa nu uitam capitalul uman din mediul bancar. Calitatea acestuia, dezvoltarea unei cariere profesionale sanatoase sunt factorii care asigura avantajul competitiv pe termen lung a fiecarei banci. Romania subbancarizata, in plin process de dezvoltare si convergenta, are nevoie de incluziune si educatie financiara, si in acest sens suntem chemati prioritar sa creem toate conditiile pentru transpunerea in practica a acestor cerinte prin programe concrete , initiate de si implicind direct banca centrala, bancile comerciale, supraveghetorii si reglementatorii pietei bancare, de capital, de asigurari.

Mass media zilnica, unele dezbateri publice sunt astazi incarcate cu teme insuficient analizate cu privire la impactul lor, sustinute de multe ori cu opinii si argumente“cocosesti”, indirjite din partea institutiilor si personalitatilor oficiale si neoficiale. Cea mai mare parte a lor sunt importante. Gresim insa in modul nostru de conlucrare, de colaborare intre palierele politice, economice, financiare (mai binezis notam cu regret lipsa unei astfel de organizari), in modul nostru de comunicare cu societatea. Economia romanesca are prioritatile sale pe care trebuie sa le cunoastem si sa le finalizam prin programe. Perpetuarea unor dezbateri neproductive creaza multa neincredere, confuzii, riscuri, nepredictibilitate, volatilitate, dezvoltari de care pot beneficia unii “cunoscatori”, dar societatea in ansamblu si noi toti cu siguranta vom pierde. Este cazul sa gindim mai mult si cu viteza caracteristica societatii moderne de astazi, sa ne asezam in jurul mesei si sa ascultam diversele opinii, sa clarificam unde este cazul si apoi sa venim pe piata cu decizii si solutii eligibile pentru etapa actuala si de perspectiva a Romaniei.

Lucrul in echipa la toate nivelele institutionale si inter-institutionale trebuie sa devina regula inainte de lansarea pe piata a tot felul de idei. Societatea romaneasca asteapta solutii si fapte.

Anticipez ca tematica interesului public isi va puna amprenta in dezbaterile si programele la nivel national si in Romania. Aceasta constituie de fapt una din principalele directii decise si imprimate efectiv la nivel international.

Conferinţa NUTRIŢIA FEMEII MODERNE

VALENŢELE FEMINITĂŢII

aosradmin

-

28/03/2018

0

VALENŢELE FEMINITĂŢII – 28 martie 2018

Conferinţa VALENŢELE FEMINITĂŢII ÎN CONTEXTUL MODERN AL ŞTIINŢELOR VIEŢII

VALENŢELE FEMINITĂŢII

aosradmin

-

28/02/2018

0

Conferinţa VALENŢELE FEMINITĂŢII ÎN CONTEXTUL MODERN AL ŞTIINŢELOR VIEŢII

VALENŢELE FEMINITĂŢII – 28 februarie 2018

ACADEMIA OAMENILOR DE ȘTIINȚĂ DIN ROMÂNIA împreună cu ASOCIAŢIA PENTRU EPIGENETICĂ ŞI METABOLOMICĂ organizează conferinţa VALENŢELE FEMINITĂŢII ÎN CONTEXTUL MODERN AL ŞTIINŢELOR VIEŢII: de la ereditate la responsabilitatea faţă de generaţii, faţă de sănătate, familie şi societate

Conferința va avea loc la data de 28 februarie 2018, orele 16.00, la sediului Academiei Oamenilor de Știință din România – Sala Drepturilor Omului, Splaiul Independenței nr. 54, sector 5, București.

Conferinţa Aniversarea a 121 de ani de la naşterea Prof. dr. Ana Aslan

VALENŢELE FEMINITĂŢII

aosradmin

-

31/01/2018

0

Conferinţa Aniversarea a 121 de ani de la naşterea Prof. dr. Ana Aslan

VALENŢELE FEMINITĂŢII – 31 ianuarie 2018

Conferinţa de lansare a programului VALENŢELE FEMINITĂŢII

VALENŢELE FEMINITĂŢII

aosradmin

-

31/01/2018

0

Conferinţa de lansare a programului VALENŢELE FEMINITĂŢII

VALENŢELE FEMINITĂŢII – 31.08.2018

DEZBATERILE AOSR – EDIŢIA A III-a – Buna guvernare şi rezilienţa faţă de ameninţările hibride

Evenimente

aosradmin

-

22/11/2017

0

DEZBATERILE AOSR – EDIŢIA A III-a – Buna guvernare şi rezilienţa faţă de ameninţările hibride

În data de 22 noiembrie 2017, în Sala de Marmură a Cercului Militar Naţional, a avut loc dezbaterea „BUNA GUVERNARE ŞI REZILIENȚA FAŢĂ DE AMENINȚĂRILE HIBRIDE – O PRIORITATE LA NIVEL NAŢIONAL”, sub egida Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România. La Dezbatere, au participat: reprezentanți ai Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului și ai Parlamentului României, responsabili ai vieții politice și factori de decizie, specialişti în domeniul ştiinţelor militare, experți în guvernanţă şi în politici de apărare, membri ai lumii academice, cercetători științifici, exponenți ai societății civile, cadre didactice universitare, studenți. Întâlnirea a întrunit astfel la masa dialogului de idei participanţi calificaţi, cu expertiză în domeniile puse în discuţie, autorităţi şi factori cu putere de decizie, ceea ce a creat condiţiile necesare unei manifestări cu un pronunţat caracter de specialitate. Dezbaterea a fost organizată de Academia Oamenilor de Ştiinţă din România prin Secţia Ştiinţe Militare.

Prin dezbaterea Buna guvernare, cale de creștere a rezilienței față de amenințările hibride, AOSR a lansat în mediul public, spre reflecţie, analiză şi acţiune calificată, o temă de importanţă excepţională pentru statul român şi pentru societatea românească în ansamblul ei. Importanţa temei se impune ca o evidenţă în zilele noastre, pe fondul evoluţiilor internaţionale, din Europa, Orientul Mijlociu, Extremul Orient şi din alte regiuni ale lumii, într-o epocă marcată de tensiuni, instabilitate, tendinţe secesioniste, conflicte îngheţate ori în plină desfăşurare, de fenomenul migraţiei, de războaie, de terorism sau de grave ameninţări la adresa securităţii statelor şi a păcii şi securităţii globale. Mijloacele implicate în aceste fenomene critice comportă astăzi o mare diversitate în raport cu abordările tradiţionale – în sfera acestei diversităţi intrând şi procesele de influenţare, intoxicare informaţională, discreditare, manipulare etc. –, ceea ce conduce la concepte şi sintagme precum: „război hibrid”, „ameninţări hibride” etc.

Noile strategii şi metode, varietatea mijloacelor care sunt folosite în procesele ofensive şi în actele de agresiune de astăzi reprezintă noi provocări la adresa statelor, a securităţii naţionale a acestora, a relaţiilor internaţionale şi a păcii. Pe fondul tuturor acestor evoluţii din lumea de azi, luând în calcul amplasarea geografică, vecinătatea unor zone de conflict, punctele cu potenţial conflictual, datele geo-strategice, istorice, politice şi economice care o definesc, România trebuie să-şi evalueze vulnerabilităţile şi ameninţările externe şi interne, în vederea creşterii rezilienţei în faţa potenţialelor riscuri şi a asigurării securităţii naţionale. În aceste condiţii, rezilienţa şi securitatea naţională trebuie să fie, mai mult decât oricând, o prioritate absolută a oricărei guvernări, care reclamă strategii, iniţiative şi acţiuni sinergice la nivelul instituţiilor statului.

Într-un cadru general de largă acoperire tematică, dezbaterea Buna guvernare, cale de creștere a rezilienței față de amenințările hibride a acordat prioritate următoarelor puncte:
– Fizionomia agresiunilor hibride;
– Creșterea rezilienței naționale față de întreg spectrul amenințărilor;
– Componentele și direcțiile de acțiune specifice bunei guvernări;
– Relația dintre buna guvernare și reziliența națională;
– Reducerea vulnerabilităților sistemului social și creșterea rezilienței;
– Importanţa culturii de securitate pentru creşterea rezilienţei.

Manifestarea a fost deschisă de prof. univ. dr. ing. Adrian Badea, preşedintele Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România şi iniţiatorul proiectului „Dezbaterile AOSR”, care a relevat importanţa temei în actualul cadru geopolitic, definit de tensiuni şi conflicte, într-o lume marcată de violenţă, agresiuni militare, războaie şi terorism. O importanţă cu totul aparte o prezintă tema şi realităţile definite de aceasta, în speţă ameninţările hibride, pentru România, aflată într-o zonă geografică şi geo-politică de mare sensibilitate, cu evoluţii care presupun o serie de riscuri şi vulnerabilităţi. Rezilienţa şi securitatea naţională, a subliniat profesorul Badea, trebuie, de aceea, să fie un obiectiv prioritar al instituţiilor statului, o preocupare permanentă a acestora în condiţiile instabilităţii regionale şi globale, ale diversificării mijloacelor de influenţare şi ale schimbării de paradigmă în materie de desfăşurare a relaţiilor internaţionale şi a conflictelor.

Discuţiile au fost moderate de Gen. (r) Prof. univ. dr. Teodor Frunzeti, preşedintele Secţiei Ştiinţe Militare a Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, cel care a propus tema dezbaterii şi a coordonat organizarea evenimentului. Dezbaterea a fost structurată în sesiuni alternative de prelegeri şi de dialog între participanţi, în cadrul cărora au fost formulate întrebări şi opinii.

Sesiunea de prelegeri a cuprins o serie de prezentări substanţiale susţinute de personalităţi cu funcţie de decizie în aparatul de stat şi de reprezentanţi ai autorităţii din domeniile implicate de tema întâlnirii:
– Ion Oprişor, Consilier prezidențial, Șeful Departamentului Securității Naționale – Administraţia Prezidențială;
– Roberta Alma Anastase, Deputat – Vicepreședinte al Comisiei pentru afaceri europene a Camerei Deputaţilor;
– Raed Arafat, Secretar de Stat – Ministerul Afacerilor Interne;
– General Nicolae-Ionel Ciucă, Șeful Statului Major al Apărării – Ministerul Apărării Naționale;
– Gen. mr. ing. Ionel Sorinel Vasilca, Director – Serviciul de Telecomunicații Speciale;
– Comisar-șef de poliție Cristian Stoica, Director, Direcția Imigrări – Inspectoratul General pentru Imigrări;
– Alexandru Cumpănașu – Președintele Coaliției Naționale pentru Modernizarea României;
– Conf. dr. Adi Mustaţă – Universitatea Naţională de Apărare “Carol I” (Buna guvernare prin decizii bazate pe dovezi. Cazul economiei behavioriste);
– Conf. univ. dr. Aliodor Manolea (Modalități de creștere a rezilienței la amenințările hibride ale Transcendent Warfare – Războiul Transpersonal);
– Gen. prof. dr. Constantin Mincu, Membru titular AOSR (Buna guvernare și apărarea țării 1990-2017);
– Gen. prof. dr. Anghel Andreescu, Membru titular AOSR (Buna guvernare, soluția sigură de progres a 3 României);
– Col. dr. Eugen Siteanu, Membru corespondent AOSR (Buna guvernare și contracararea amenințărilor hibride);
– Col. dr. Anatol Munteanu, Membru asociat AOSR (Confruntări și războiul hibrid din Transnistria).

Intervenţiile participanţilor au analizat, de pe poziţii specifice, fenomenul ameninţărilor hibride, modul în care acestea implică securitatea şi stabilitatea României, au prezentat strategiile, măsurile şi iniţiativele puse în aplicare pentru contracararea ameninţărilor şi pentru asigurarea securităţii ţării şi au avansat o serie de propuneri în abordarea domeniului, la nivel conceptual, politic şi practic. Dincolo de diversitatea perspectivelor în analizarea fenomenului, opiniile exprimate au fost convergente în ideea necesităţii şi priorităţii creşterii rezilienţei faţă de ameninţările hibride prin intermediul bunei-guvernări, ea însăşi o necesitate la nivel naţional.

Prin faptul că a concentrat participarea unor decidenţi, experţi şi specialişti în domeniu, cadre didactice din învăţământul superior de specialitate (Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”) şi cercetători ştiinţifici, dezbaterea Buna guvernare, cale de creștere a rezilienței față de amenințările hibride s-a desfăşurat la un nivel academic şi de înaltă expertiză. Poziţiile, ideile, iniţiativele şi propunerile formulate în cadrul dezbaterii vor fi sintetizate într-un document final, care va cuprinde concluziile esenţiale ale întâlnirii şi care va fi remis instituţiilor statului. Comunicările prezentate vot fi publicate în revista ştiinţifică a Secţiei Militare a Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România.

Manifestarea face parte din Proiectul „DEZBATERILE AOSR”, inițiat de Academia Oamenilor de Știință din România în anul 2017, prin care instituția își propune să realizeze o serie de întâlniri și discuții, având ca participanți responsabili politici, factori de decizie, reprezentanți ai mediilor academice și educaționale, oameni de știință, cercetători, experți, specialişti, studenți, membri ai societății civile etc., pe teme de interes prioritar pentru România de azi și pentru viitorul țării. Prin Proiectul „Dezbaterile AOSR”, instituția organizatoare intenționează să constituie o agora a personalităților vieții publice și academice, a reprezentanților societății românești în diversitatea ei, un spațiu al dialogului pe teme majore, al ideilor și soluțiilor și, nu în ultimul rând, un cadru al dialogului între generații. Obiectivul fundamental al Proiectului îl reprezintă realizarea unui for academic, științific, cultural și civic în cadrul căruia să fie identificate și promovate soluții pentru dezvoltarea și afirmarea României în Uniunea Europeană și în lume.

Banca Centrală Modernă – instituţie cu rol public major

PUNCTE DE VEDERE

aosradmin

-

16/10/2017

0

Prof. univ. dr. Nicolae Dănilă
Membru al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România

Impactul crizei financiare globale din 2008 a fost unul fundamental, generator de schimbări radicale în toate domeniile, inclusiv în modul de gândire şi de acţiune al oamenilor. Îmi place să cred că şi noi, românii, ne-am înscris pe acest trend atât în gândire şi mai ales în acţiune.

Domeniul economic şi financiar ne pune în faţa unor priorităţi, provocări, dar şi oportunităţi imense. O concluzie unanimă identifică cel puţin două direcţii esenţiale de acţiune: creşterea competitivităţii naţionale şi consolidarea finanţelor publice, ambele deziderate fiind obţinute printr-un efort decisiv şi continuu de creştere a investiţiilor şi a productivităţii. Creşterea economică puternică trebuie să fie materializată printr-o rată de creştere sustenabilă, acompaniată de o majorare a veniturilor şi o mai bună distribuire a bogăţiei, cu politici care să menţină echilibrele macroeconomice esenţiale şi să integreze constructiv dinamismul, creativitatea, dar şi responsabilităţile intergeneraţionale (Davos 2017). Este necesar ca acest dinamism economic să facă parte integrantă dintr-un model de dezvoltare care să atingă obligatoriu trei ţinte: stabilitatea, bunăstarea şi incluziunea socială (G-20, 2017).

Am exprimat de mai multe ori opinia că în această lume marcată de incertitudini, de volatilităţi, de vulnerabilităţi şi provocări putem identifica un proces care continuă să-şi pună amprenta: exprimarea şi transpunerea în practică a interesului naţional în toată complexitatea lui: politic, economic, social, financiar, educaţional. Trăim perioada celor două vârfuri ale acestui fenomen (le-am menţionat recent în mediul public), care vor avea o influenţă majoră la nivel naţional şi internaţional şi anume aşa-zisa “Eră Trump” şi Brexit-ul.

Consider că în cadrul politicilor la nivel global se încadrează şi măsurile post criză, de re-reglementare a pieţelor financiare. Acestea dovedesc un pronunţat interes naţional, incluzând o reorientare a direcţiilor de acţiune către dezvoltarea fiecărei economii naţionale, cu o concentrare a resurselor financiare, economice şi umane în interiorul fiecărei ţări. Sunt de acord cu opinia că toate acestea fac parte din procesul deglobalizării, de readucere a forţelor naţionale şi a resurselor acestora în interiorul fiecărei ţări, cu o concentrare a lor pe activităţi economice, financiare, de creare de valoare nouă şi mai ales de creare de noi locuri de muncă.

Lecţiile crizei cer în mod obiectiv creşterea rolului public al băncilor centrale şi aici mă refer inclusiv la Banca Naţională a României. Îmi amintesc de una din intervenţiile mele, când am recomandat o regândire a obiectivelor, a misiunii şi rolului BNR (ZF, 04.01.2013). Menţionam atunci, printre altele: “Rolul şi implicarea băncii centrale trebuie să se intensifice în cadrul eforturilor pe care le are în vedere guvernul în aplicarea politicilor de macrostabilizare şi reluare a creşterii economice”. Au fost multe aprecieri pozitive cu privire la poziţia mea, dar au fost şi mai multe critici, unele chiar dure.

Este necesar să plecam de la premisa ca BNR nu este şi nu trebuie să fie o instituţie politică sau politizată. Deciziile politice au o mare importanţă pentru mersul economiei, pentru consolidarea efectelor pozitive şi pentru sustenabilitatea echilibrelor macroeconomice în procesul de evoluţie a societăţii. BNR nu este chemată să cenzureze deciziile politice. Aceasta instituţie contribuie cu soluţii la găsirea celor mai bune forme şi căi de implementare şi finalizare a deciziilor politice. În fond, în acest mod BNR realizează efectiv şi eficient obiectivele sale. Conlucrarea cu toate instituţiile statului, în special cu Guvernul, indiferent de “culoarea sa politică” pentru creşterea efectivităţii şi eficienţei mixului de politici la nivel naţional, trebuie să constituie o preocupare permanentă şi obligatorie a BNR. În fond noi trăim în lumea în care avem pe de o parte băncile centrale independente, iar pe de altă parte guvernele alese democratic. Mediul echilibrat şi eficient apare când între cele două părţi există respect mutual: independenţa băncii centrale să fie recunoscută (cu realizarea permanentă în activitatea acesteia a consensului general că obiectivele şi rolul unei bănci centrale trebuie să fie canalizate către realizarea interesului economic naţional şi să fie consistente, prin soluţiile specifice acesteia, cu politica economică şi deciziile guvernului), iar, în contrapondere, băncile centrale să nu fie percepute ca instituţii care suprainfluenţează guvernele democratice (situaţie neadecvată într-o economie care funcţionează normal).

Conlucrarea dintre aceste două structuri cheie ale ţării îmbracă principalele caracteristici necesare la nivel macroeconomic: să fie efectivă, eficientă, constructivă, proactivă şi cu un înalt respect reciproc. O bancă centrală nu trebuie să folosească politica monetară ca instrument de influenţare a deciziilor guvernului. În acelaşi timp, o bancă centrală nu trebuie să fie folosită ca instrument politic. Sunt de părere ca implicarea băncii centrale cu analize, comentarii şi soluţii, trebuie să o regăsim înainte de luarea unor decizii de către guvern, şi aceasta nu numai prin intermediul mass-media, ci şi prin discuţii directe şi nemijlocite. O dată deciziile politice luate, în procesul de implementare şi finalizare a acestora banca centrală vine cu politici şi instrumente specifice (convenţionale şi neconvenţionale) care să aducă plus valoare deciziilor politice şi să reducă eventualele efectele negative ale acestora cu influenţe asupra macrostabilităţii. Mai mult, politica monetara nu reprezintă principala şi singura politică macroeconomica şi nu se substituie reformelor structurale, care trebuie să fie iniţiate şi finalizate de guvern. De multe ori politicienii întârzie lansarea unor programe naţionale şi a unor reforme structurale, lăsând loc unei realităţi în care politica monetară este percepută ca “the only game in town”.

Sunt de acord că politicile monetare şi de stabilitate financiară bine ancorate în economia reală pot “cumpăra timp” pentru guverne până când acestea finalizează politicile şi reformele cerute de etapa în care se află economia naţională şi de interesul naţional pe termen lung, incluzând aici modelul de creştere economică şi politicile sustenabile care să producă necesarul echilibru social, politic, economic şi financiar. În fond, politica monetară poate stimula sau frâna economia reală, însă pe termen scurt. Guvernele sunt cele care pot sau nu să “aşeze” economia pe un trend de creştere sustenabil şi permanent, pe termen lung, implementând reforme specifice pieţei muncii, reforme economice şi sociale. Realistic vorbind, văd însă, pentru perioada imediat următoare, mari provocări pentru banca centrală: legate de independenţa ei şi mai ales de continua aşteptare ca o bancă centrală poate, prin politicile ei, să facă economia să funcţioneze, să reducă şomajul, să asigure o creştere puternică şi să menţină stabilitatea preţurilor. Exagerările în această direcţie sunt contraproductive şi pot submina credibilitatea băncii centrale şi suportul public pentru această instituţie. În acest sens, guvernatorul Băncii Angliei atrăgea atenţia că nu trebuie să producem confuzie între independenţa băncii centrale şi omnipotenţa ei. “While carefully circumscribed independence is highly effective in delivering price and financial stability, it cannot deliver lasting prosperity and it cannot solve broader societal challenges“ (Carney, Londra , Conferinţa, 28 sept. 2017). În cadrul aceleiaşi conferinţe, în legătură cu tema abordată de guvernatorul Carney, un alt vorbitor, şi anume Guy Debelle – viceguvernatorul Băncii Centrale a Australiei (Debelle, 28 sept. 2017 – Londra) -, menţiona că o bancă centrală este dependentă de decizia politică în ceea ce privesc obiectivele sale transpuse în ţinte în strânsă corelare cu priorităţile şi programele stabilite de guvern în fiecare etapă parcursă de economia naţională, dar este independentă în ceea ce privesc politicile şi instrumentele folosite de aceasta pentru realizarea obiectivelor şi funcţiilor sale.

În procesul de realizare a rolului şi obiectivelor sale, banca centrală răspunde şi prezintă rapoarte în faţa politicului: “So with independence has come the accountability. The accountability is to the politicians and the population at large, not a small group of central banking aficionados, nor the financial markets” (Haldane, 2017). În aceeaşi ordine de idei: “the central bank should not be regarded as a front of all wisdom. To do so risks comprising the independence…” (Debelle, 2017). Procesul de transformare prin care trec băncile centrale în direcţia modernizării lor scoate în evidenţă reforma principală internă şi anume schimbarea culturii şi a mentalităţii bancherilor centrali. “The period of financial globalization transformed the academic economist into an active policymaker – as central banker and even as finance minister. The next decade will flush up an altogether different set of characters and institutional mechanisms” (Wolfgang Munchau, F.T. 14.11.2016).

În anii ce urmează vom asista la experimentări la nivel naţional şi internaţional a modului cum băncile centrale vor face faţă celor trei categorii de provocări (Borio – 2011): economice (băncile centrale vor funcţiona într-un climat economic ostil), intelectuale (paradigmele economice au dărâmat multe din benchmark-urile, modelele economice şi analizele băncilor centrale; s-a dovedit că asigurarea stabilităţii preţurilor nu reprezintă o garanţie împotriva instabilităţii financiare şi macroeconomice), instituţionale (este necesar ca băncile centrale să ajusteze setul de politici şi instrumente proprii în aşa fel încât să nu fie afectate reputaţia şi independenţa lor). Să ţinem cont de o realitate în continuă transformare: trăim într-o lume a interacţiunii, şi aşa cum s-a exprimat un cunoscut analist: “We are not living in a world of mathematics. We are living in a world of facts”.

Acţiunile celor care iau decizii la nivel naţional, indiferent de instituţia centrală unde activează, au scop principal crearea unei societăţi prospere şi inclusive. Construirea unei societăţi inclusive trebuie să pornească de la realizarea unei reforme educaţionale. Creşterea nivelului de pregătire a capitalului uman, principala resursă a fiecărei ţări, reprezintă un factor-cheie care conduce la creşterea productivităţii, a competitivităţii şi a diversificării economiei naţionale. Politicile macroeconomice bine conturate şi implementate într-un mix efectiv şi eficient conduc la sustenabilitatea creşterii potenţiale şi aduc beneficii pentru întreaga populaţie prin crearea unor locuri de muncă mai bune, prin majorarea câştigurilor salariale şi prin asigurarea unei calităţi înalte a bunurilor produse şi a serviciilor prestate. Este necesar să reamintesc adevărul că productivitatea rămâne provocarea şi sursa principală a creşterii economice sustenabile pe termen lung. Creşterea suportului public pentru iniţiativele antreprenoriale şi inovaţie, definirea sectoarelor-cheie productive cu potenţial mare de creştere, realizarea unei finanţări sustenabile a economiei reale din partea băncilor, a pieţei de capital şi din fonduri publice naţionale şi europene, reducerea obstacolelor birocratice în calea investiţiilor sunt priorităţi de conlucrare a guvernului cu celelalte structuri de decizie la nivel macro, inclusiv cu Banca Naţională a României. Pentru ca procesul de realizare a obiectivelor, ca şi procesul de transmisie a politicii monetare a BNR să se finalizeze efectiv şi eficient este necesar ca o creştere economică robustă şi sustenabilă şi crearea de noi locuri de muncă să se reflecte printr-o mai bună şi eficientă utilizare a capacităţilor şi a factorilor de producţie, proces care pe termen lung va crea fenomenul de aşteptare a unei presiuni pe salarii şi inflaţie…” (Draghi, 2017).

Analizând strategiile şi activitatea băncilor centrale din ţările UE sau la nivel mondial putem identifica principalele funcţii ale acestora, în legătură cu obiectivele şi rolul lor public, cu necesarele proiecţii şi cu o privire spre viitor:

Asigurarea stabilităţii monetare
Stabilitatea financiară, în toate ipostazele acesteia
Activitatea de reglementare şi supraveghere
Funcţii în legătură cu aspectele operaţionale
Funcţii în legătură cu infrastructura financiară
Funcţii publice
Voi face în continuare câteva referiri la ultima categorie având în vedere încadrarea băncii centrale în rândul instituţiilor de interes public, luând în considerare influenţele celorlalte funcţii (despre care s-a scris şi se va scrie tot mai mult) asupra societăţii.

Promovarea dezvoltării instituţionale şi a pieţelor financiare. Fac referire la misiunea Eurosistemului (din care facem parte) aşa cum este precizată de Consiliul Guvernatorilor BCE: “to safeguard financial stability and promote European Financial integration” precum şi “shall contribute to the smooth conduct of policies pursued by the competent authorities relating to the prudential supervision of credit institutions and the stability of the financial system”. În mare măsură, acest rol se corelează cu cel al guvernului în direcţia reglementarilor şi aranjamentelor instituţionale şi cu politicile de alocare a resurselor în economie pentru realizarea obiectivelor de dezvoltare. Implementarea, efectivitatea şi transmisia politicii monetare sunt strâns legate de deciziile guvernului şi de modul de implementare a acestora. Includ aici necesitatea unei mai bune “desenări” a rolului şi mai ales o coordonare efectivă a implicării Ministerului de Finanţe, a BNR şi a ASF în cadrul structurilor şi misiunii macroprudenţiale, care să conţină decizii şi soluţii cu aplicabilitate şi efecte pe termen lung. Rolul central în cadrul acestor obiective macroprudenţiale revine BNR. Banca centrală, nefiind o instituţie politică (aşa trebuie să fie şi în realitate), are o implicare specifică în managementul economic, configurând o ancoră a aşteptărilor inflaţioniste şi asigurând o bună bază pentru o creştere economică sustenabilă, caracterizată printr-un echilibru între politicile de sprijinire a productivităţii şi politicile de distribuire a veniturilor şi avuţiei naţionale. Independenţa băncii centrale şi sinergia între politica macroprudenţială şi politica monetară întăresc procesul de implementare a măsurilor macroprudenţiale pentru eliminarea sau atenuarea la timp a efectelor negative ce pot fi produse de riscurile sistemice.

O atenţie deosebită trebuie să se acorde aranjamentelor de guvernanţă în cadrul acestor structuri, care să separe clar implicarea lor în procesul de prevenire a crizelor, şi separat în procesul de management al crizelor. În zona de management al crizelor rolul guvernului şi al structurilor sale este inevitabil. În zona de prevenire a crizelor, autonomia instituţiilor chemate să ia decizii macroprudenţiale este esenţială.

Dezvoltarea economică: implicarea băncii centrale are legătură cu deciziile şi politicile sale prin utilizarea unor instrumente specifice (creditarea băncilor şi atragerea de depozite de la acestea, lichiditatea pe piaţă şi tranzacţiile repo, reglementări în legătură cu creditarea în economie, intervenţii în cazul cursului monedei naţionale faţă de valutele principale, rezoluţia bancară etc.). Corelarea activităţii băncii centrale cu acţiunile şi politicile guvernamentale este esenţială, având în vedere că multe din măsurile şi instrumentele folosite de banca centrală au nevoie de suportul financiar şi de crearea cadrului legal din partea guvernului (banca centrală nu are iniţiativă legislativă). Politicile şi instrumentele convenţionale şi neconvenţionale ale băncilor centrale au nevoie de o structurare bună. Consider că banca centrală este chemată să se implice proactiv în menţinerea iniţiativelor sectorului financiar în direcţia finanţării economiei reale. Băncile comerciale şi banca centrală au o înaltă responsabilitate socială reflectată, între altele, şi în realizarea unei incluziuni financiare. Situaţia economică a României şi ţintele pe care le propunem pentru etapele actuale şi viitoare, ţinte impuse în mod obiectiv şi de transformările fără precedent ce se produc la nivel european şi mondial, impun politici ale băncii centrale care să menţină un echilibru în dinamica între necesitatea finanţării economiei reale, pe de o parte, şi întărirea sistemului financiar şi a stabilităţii acestuia (punând accent, cu prioritate, pe întărirea şi dezvoltarea entităţilor având capital autohton majoritar).

Preocupările şi deciziile ţărilor în aceste direcţii sunt evidente. Amintesc priorităţile actualei administraţii americane care doreşte, printre altele, menţinerea costului finanţărilor la nivel scăzut (dobânzi mici), dereglementarea pe pieţele financiare şi revigorarea economiei naţionale. În acest sens, a solicitat FED-ului – banca centrală a SUA (ştiu că vor apărea comentarii cu privire la statutul şi rolul acesteia, mult mai largi în comparaţie cu Europa) – politici şi instrumente specifice care să contribuie la realizarea următoarelor ţinte naţionale: sprijinirea unei creşteri economice mai rapide, scăderea deficitului comercial şi crearea de noi locuri de muncă – reducerea şomajului. Vorbim de priorităţile celei mai puternice economii şi de obiectivele băncii sale centrale. Este evident că într-un asemenea proces se asumă riscurile intrării pe un trend de creştere a inflaţiei şi chiar afectarea, este adevărat într-o măsură mai mică, a stabilităţii financiare. Ce doresc să subliniez este faptul că avem un exemplu clar de punere în practică a abilităţilor necesare fiecărui guvern în legătură cu Priorităţi şi prioritizare. La noi am început să discutam astăzi despre posibilitatea unor decizii de modificare a politicilor şi instrumentelor BNR utilizate în perioada recentei crize cu o mai mare sau mai mică efectivitate şi eficienţă. Consider că nu trebuie să ne grăbim în luarea unor decizii şi astfel să uităm desele greşeli sistemice făcute de unele bănci centrale de-a lungul istoriei recente a crizelor economice şi financiare şi anume modificarea unor elemente esenţiale în politicile monetare şi de stabilitate financiară înainte ca economia ţării respective să-şi fi revenit complet din criză şi să se fi aşezat pe un trend sustenabil de dezvoltare (vezi şi Central Banking, Vol. XXIV, number 3, February 2014). Situaţia economiei naţionale şi aşteptările românilor impun şi la noi priorităţi şi prioritizare la toate nivelele macro, însă neapărat în strânsă corelare între ele.

Protecţia clienţilor instituţiilor financiare (protecţia consumatorilor). Sunt într-o mică măsură de acord cu părerile că există instituţii abilitate legal să exercite această funcţie. Opinez că o bancă centrală are o responsabilitate directă şi indirectă în realizarea acestui deziderat public. În fond, întreaga activitate de supraveghere, de realizare a stabilităţii financiare şi a macrostabilităţii are ca scop final tocmai atingerea etapelor caracterizate printr-un climat economic şi financiar stabil, sustenabil, cu efecte benefice asupra bunăstării prezente şi viitoare a populaţiei, de protejare a veniturilor şi acumulărilor de avuţie la nivel naţional şi individual. Exemplele altor ţări pot constitui lecţii pentru noi.
Consilierea guvernului: cu analize şi soluţii la problemele economice şi financiare, sprijin în structurarea şi obţinerea finanţărilor la nivel naţional de pe pieţele interne şi internaţionale. În această perioadă avem o prioritate: este necesară o intensificare a cooperării şi consultării între Preşedinţie, Parlament, Guvern şi BNR cu privire la luarea unei decizii politice în legătura cu perioada/momentul aderării Românei la Uniunea Bancară şi la Uniunea Pieţelor de Capital, şi ulterior la Zona Euro. Europa se mişcă rapid. Avem nevoie să rămânem cuplaţi la procesul de transformare a continentului. În acest sens, o decizie politică a României este imperativ necesară, deoarece avem de parcurs un drum complex de dezvoltare a economiei, de convergenţă, de reforme şi ajustări până la momentul pe care ni-l propunem pentru aderarea la Euro, cu etapele intermediare de aderare menţionate mai sus.

Am precizat de mai multe ori că avem nevoie să devenim puternici, competitivi, într-o perioadă rezonabil de scurtă pentru a fi pregătiţi şi în situaţia unei decizii politice la nivel UE de aderare a tuturor ţărilor membre la Euro, dar mai ales să evitam pericolul decuplării noastre în cazul când analiza realităţilor economice “va da apă la moară” unei decizii politice a Zonei Euro de amânare pe perioadă “nedefinită” a aderării ţării noastre la moneda unică europeană. Suntem chemaţi să derulăm în continuare proiectul de ţară la care ne-am angajat irevocabil şi anume finalizarea integrării în UE, însă de pe o poziţie de ţară puternică şi competitivă. După ce decizia politică este luată, BNR şi într-o anumită măsură şi ASF sunt chemate să vină cu soluţii şi programe pentru aspectele tehnice ale aderării (Dănilă, 2015). De ce nu putem avea în banca centrală un consilier economic şi financiar instituţional? O astfel de poziţie transparentă ar sprijini creşterea încrederii în banca centrală, se va întări independenţa acesteia şi se va îmbunătăţi realizarea efectivă şi eficientă a transmisiei politicilor şi deciziilor sale.

Educaţia financiară. Este una din responsabilităţile cruciale ce le revine băncii centrale şi întregului sistem financiar. Noile strategii, noile modele de business, însăşi existenţa acestor instituţii sunt strâns legate de nivelul de înţelegere a fenomenelor şi activităţilor financiare de către populaţie şi firme. Să nu uităm că trăim o perioadă de criză a încrederii în băncile centrale şi în băncile comerciale. Ridicarea nivelului educaţiei financiare a populaţiei şi a mediului de afaceri va genera o creştere a încrederii acestora în banca centrală şi celelalte instituţii financiare. S-a scris mult despre educaţia financiară şi se va mai scrie.

Închei intervenţia mea publică cu unele referiri la opiniile lui Gillian Tett (F.T. 11.11.2016), care a văzut în anul 2016 un “big economic policy inflection point”. Menţionează că “is a deep conviction that governments cannot reignite growth by relying on monetary policy alone. Rather, fiscal and supply side reforms are needed”. Continuă cu afirmaţia că istoricii vor ajunge la următoarea concluzie: “the most important inflection point is not about deregulation or tax cuts, instead, the pendulum swing that matters is about the ROLE OF CENTRAL BANKS”. Concluzionează că băncile centrale nu sunt şi nu pot rămâne “the only game in town” şi că “fiscal and supply side policy is now CENTRE STAGE”.

Vor fi comentarii şi critici la cele de mai sus. Mă bucură acest lucru. Mi-e teamă, însă, ca vom continua să ne complăcem în analize şi argumente “after the fact” şi chiar cu poziţii ferme de genul “nu se poate”. Dar uităm ca rolul nostru în societate nu se rezumă la a spune sau chiar la a repeta “nu se poate”, ci suntem chemaţi să venim cu iniţiative şi soluţii pentru prezentul şi viitorul ţării şi al nostru.

REFERINŢE:

Borio, C.: “Central Banking Post-Crisis: What Compass for Uncharted Waters”, Central Banking Publications, London, 2011.
Dănilă, N.: “Fereastra de oportunităţi şi provocări pentru România”, Editura AOSR, Bucureşti, 2015.
Dănilă, N.: “Care este proiectul de ţară al României în următorii 10 ani“, Site AOSR şi Hotnews, 31 august 2015.
Debelle, G.: “Central Bank Independence in Retrospect”, London 28 sept. 2017 (address at Bank of England Independence: 20 years on Conference).
Draghi, M.: Speech at the ECB Forum on Central Banking, Sintra, 27 iunie 2017.
Haldane, A. : “ A Little More Conversation, a Little Less Action”, FRB of San Francisco, 31 martie 2017.