VALENŢELE FEMINITĂŢII – Prof. univ. dr. Alina Bărbulescu, Vicepreşedinte Fundaţia Robin Hood, Membru al Academiei Europene pentru Relaţii Economice şi Culturale din Roma
Academia Oamenilor de Știință din România a devenit ținta unor atitudini și atacuri nedemne din partea unor medii și a unor forțe politice, menite a discredita instituția în mediul public, de a-i distorsiona imaginea și de a-i submina statutul. Toate acestea se fundamentează, pe de o parte, pe o crasă lipsă de informații, pe de altă parte, pe opinii vehiculate în presa de scandal, și par a exprima un proiect politic. Un proiect politic nu dedicat dezvoltării științei și educației în România, ci focalizat strict pe un scop unic: desființarea Academiei Oamenilor de Știință din România. Concomitent, instituția noastră se confruntă cu un nou val de calomnii și denigrări desfășurate prin unele publicații sau site-uri, care au drept scop dezinformarea, inducerea în eroare și manipularea opiniei publice.
Imaginea pe care o promovează în mod constant anumite organe de presă despre AOSR este structurată din câteva aspecte false și judecăți „de valoare” tendențioase, repetate obsesiv. Din păcate, aceste elemente de „portret instituțional” sunt preluate necritic, într-un mod grăbit și superficial, din care reaua-credință nu poate fi exclusă, și de unii reprezentanți ai unor forțe politice. Imaginea publică a AOSR promovată de aceste medii este una conturată rudimentar, din definiții otrăvite și fake news: „instituție-fantomă”, „fantomatica Academie a Oamenilor de Știință”, Academia care se suprapune Academiei Române, care subminează rolul și statutul Academiei Române, ai cărei membri poartă ilegal titul de „academician”, Academia afiliată unui anumit partid, fără personalități, lipsită de valoare științifică, fără activitate și rezultate, care consumă banii bugetului etc. etc.
Această imagineprofund neadevărată și nedreaptă pentru identitatea, istoria, activitatea și rezultatele remarcabile ale Academiei Oamenilor de Știință din România, ofensatoare pentru membrii acesteia, a format cadrul necesar și suficient pentru decizia politică recentă de suprimare a bugetului instituției, al doilea an consecutiv. În urma acestui act politic, cu un buget zero, instituția primește o lovitură decisivă, care nu poate determina decât un rezultat: desființarea ei. Întrebarea, mai mult sau mai puțin retorică, este: care sunt cauzele acestei atitudini împotriva unei instituții cu o istorie de aproape un secol, care a reunit și reunește personalități de marcă ale științei și cercetării românești?
În numele respectului pentru adevăr și punând campania dezlănțuită împotriva AOSR doar pe seama insuficientei informări, revenim cu o serie de precizări necesare.
Academia Oamenilor de Știință din România nu este o instituție „fantomatică”. A fost fondată la 29 martie 1935 ca Academia de Științe din România – din necesitatea de cuprindere a valorilor cercetării și științei românești într-un cadru academic mai larg – de marele ministru liberal al instrucțiunii publice, Doctorul Constantin Angelescu, eminent medic chirurg, fondator de școală de chirurgie, împreună cu un grup de oameni de știință români. Regimul comunist a desfiinţat Academia în 1948, odată cu celelalte academii existente, înfiinţând Academia Republicii Populare Române. Deşi a funcţionat o perioadă relativ scurtă, ASR a căpătat un important prestigiul naţional şi internaţional, având ca membri de onoare 8 laureaţi ai premiului Nobel. După o serie de transformări, Academia a fost reînființată sub actuala titulatură de un alt mare profesor și medic chirurg, un pionier al școlii de chirurgie cardiovasculară, Generalul prof. univ. dr. Vasile Cândea. Instituția funcționează în baza Legii Nr. 31 din 15 ianuarie 2007 în calitate de „continuator și unic legatar” al Academiei de Științe din România. Menţionăm că această lege a fost votată aproape în unanimitate de membrii Parlamentului României de atunci şi a avut avizul Academiei Române.
Academia Oamenilor de Știință din Românianu a pretins niciodată că este egală Academiei Române, n-a avut niciodată intenția de a face concurență acesteia sau de a o substitui. Titulatura de „Academie” nu poate conduce și nu trebuie să conducă la ideii unei intenții sau a unui „program” în acest sens. Există, în România, ca şi în multe alte ţări ale lumii, mai multe academii înfiinţate prin lege, dar atacul s-a concertat asupra AOSR, probabil din cauza vizibilității ei. Prin Lege și prin Statut, AOSR recunoaște Academia Română drept cel mai înalt for de știință, cultură și educație al țării. În baza acestei perspective, între cele două instituții au existat, în mod tradițional, relații de bună colaborare, mulți membri ai Academiei Române și unii dintre președinții prestigiosului for fiind și membri ai AOSR. Tot prin Statut, membrii AOSR nu au dreptul să poarte titlul de „academician”, acesta fiind atributul exclusiv al membrilor titulari ai Academiei Române.
Academia Oamenilor de Știință din România nu este și nu poate fi afiliată politic. În virtutea Legii de înființare și a Statutului, este o organizație apolitică. Implicarea politică a unora dintre membrii săi este pur individuală și acoperă o diversitate de afilieri și identități ideologice. Adevărul istoric este însă că fondatorul ei a fost un ilustru membru al Partidului Național Liberal, cel mai mare ministru al educației după Spiru Haret. De la reînființarea ei, AOSR n-a fost și nu este Academia niciunui partid.
Academia Oamenilor de Știință din România cuprinde în structurile sale personalități ale învățământului superior și ale cercetării științifice românești, profesori universitari, oameni de știință, cercetători, unii dintre ei cu o statură științifică și academică excepțională. Portofoliul științific al multora dintre membrii AOSR este unul remarcabil, în materie de activitate științifică, lucrări (cărți, tratate, studii, cercetări, articole), publicații ISI, indice Hirsch, prezență în BDI și citări. La nivel central și prin secțiile și filialele sale, AOSR desfășoară o activitate de cercetare complexă, concretizată în studii, cercetări și proiecte, cu rezultate diseminate în publicații prestigioase. În mod tradițional, AOSR organizează și desfășoară anual Programul de cercetare-dezvoltare, prin care finanțează un număr de proiecte, pe bază de competiție, încurajându-i în special pe tinerii cercetători doctori. În anul 2019, Programul de cercetare-dezvoltare s-a concretizat în 23 de proiecte, peste 40 de articole cotate ISI sau indexate BDI. A fost și ultimul an în care instituția a putut organiza Programul, în condițiile tăierii bugetului. AOSR își subordonează întreaga activitate de cercetare științifică procesului de dezvoltare și modernizare a țării prin educație, știință și cercetare.
În materie de recunoaștere internațională a activității științifice a AOSR, prestigiosul clasament internațional SCIMAGO-Elsevier, prin care sunt evaluate și ierarhizate din punctul de vedere al performanței universitățile și institutele de cercetare ale lumii, situează Academia Oamenilor de Știință din România pe locul 8 între instituțiile de cercetare din România. În primele 800 de locuri, există doar două prezențe academice din România: Academia Română, pe locul 676, și Academia Oamenilor de Știință din România, pe locul 794. Este o performanță incontestabilă, în orice condiții, dar mai ales în contextul în care AOSR a beneficiat constant doar de sume cuprinse între 1 şi 1,5 % din totalul fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru finanțarea academiilor înființate prin lege. În condițiile bugetului 0 (anul trecut și anul în curs), prin voința politică a diriguitorilor de azi, drumul spre performanță al unei instituții dedicate prin vocație și misiune cercetării, științei și educației este închis.
Facem toate aceste precizări în numele adevărului și al corectitudinii politice, din datoria pe care o avem față de o instituție de prestigiu a țării, care a parcurs o bună parte din istoria contemporană a României, cu dramele și tragediile ei, și care a participat cu toate forțele și resursele sale la progresul țării, atât în vremuri de restriște, cât și în timpuri de întoarcere la normalitate. Sperăm, prin acest demers, ca judecățile superficiale la adresa AOSR, bazate pe zvonuri, calomnii și manipulări, să fie substituite de judecăți de valoare întemeiate pe date reale și analize substanțiale și ca, în urma unor evaluări corecte, Academia Oamenilor de Știință din România să beneficieze de un tratament politic bazat pe obiectivitate și corectitudine.
Consiliul Științific al Academiei Oamenilor de Știință din România
În ziua de 15 ianuarie, la vârsta de 81 de ani a plecat dintre noi Profesorul emerit, dr. fiz. Dan Alexandru IORDACHE, membru al Secţiei de Ştiinţa şi Tehnologia Informaţiei, al AOSR. Profesorul emerit, dr. fiz. Dan Alexandru IORDACHE are contribuţii remarcabile la progresul ştiintei şi culturii româneşti şi internaţionale, cu precădere în domeniul Ştiinţei şi Tehnologiei Informaţiei, fiind autor sau coautor la peste 480 de lucrări, incluzând cărţi, articole ştiinţifice şi studii, care s-au bucurat de largă vizibilitate. La Universitatea Politehnica din Bucureşti a predat Fizica timp de peste 50 de ani, fiind creator de şcoală în domeniul fizicii numerice.
Un profesor a cărui dimensiune este inegalabilă în amintirea foştilor studenti şi colegi, un om de ştiinţă de talie mondială, o somitate, un om adevărat, care a trăit frumos pe pământ şi care va trăi veşnic în inimile şi sufletele noastre. Dumnezeu să-l odihneasca în pace! Sincere condoleanţe familiei!
Academia Oamenilor de Știință din România susține cu toată convingerea, atât la nivel științific, cât și la nivel civic, campania națională de vaccinare împotriva COVID-19. Din punct de vedere științific, AOSR își întemeiază poziția pe analizele și concluziile Secției de Științe Medicale din structura sa, care cuprinde personalități ale domeniului, profesori universitari, medici și cercetători, cu prestigiu academic și profesional pe plan național și internațional. Din perspectivă civică, în fața gravității fără precedent a situației generate de noul coronavirus, AOSR înțelege să fie solidară cu instituțiile statului român aflate pe prima linie a combaterii pandemiei și să se implice în mod direct în efortul comun făcut de acestea pentru protejarea sănătății publice prin toate măsurile întreprinse și prin campania de vaccinare. În acest cadru științific, civic și moral, membrii medici ai AOSR, personalități de marcă ale medicinii românești, s-au vaccinat deja sau se vor vaccina în zilele următoare.
În următorul interval, pe lângă continuarea procesului de vaccinare la nivelul instituției, Academia Oamenilor de Știință din România va organiza, prin Secția de Științe Medicale, o serie de evenimente academice (simposioane, mese rotunde în format online) pe tema pandemiei, a măsurilor științifice și administrative de combatere a acesteia, cu focalizare pe necesitatea vaccinării la scară largă a populației. În contextul manifestărilor, se va acorda o atenție specială vaccinurilor anti-COVID-19 prin abordări multidisciplinare care vor analiza mecanismele de funcționare, efectele, beneficiile și posibilele riscuri ale acestora.
Academia Oamenilor de Știință din România consideră că o astfel de implicare în efortul național de luptă împotriva pandemiei reprezintă o obligație a sa de ordin științific și moral. O atare datorie devine prioritară în fața diversității de opinii manifestate public în raport cu situația pandemică, din care nu lipsesc știri false, teorii conspiraționiste, poziții coronasceptice, atitudini manifeste împotriva vacinării și a măsurilor de protecție, care duc la zădărnicirea luptei împotriva pandemiei. AOSR își fundamentează implicarea directă în acest proces național pe misiunea sa instituțională înscrisă în Statut și în Legea de funcționare, pe o istorie în slujba științei și civilizației românești de aproape un secol, începută cu fondarea Academiei de Științe din România, în 1935, de către un mare medic și ministru al educației, Doctorul Constantin Angelescu.
Biroul de Comunicare și Relații Publice al Academiei Oamenilor de Știință din România (Contact: comunicare.aosr@gmail.com)
În data de 24 septembrie 2020, Academia Oamenilor de Știință din România a acordat premiile anuale pentru cele mai importante realizări obținute în domeniile cercetării științifice. În această ediție, în urma unei riguroase selecții, au fost decernate premiile pentru anul 2018. Gala de premiere s-a desfășurat în Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, în prezența unui public restrâns, format din premianți și reprezentanți ai AOSR, cu respectarea condițiilor de siguranță și protecție impuse de starea de alertă. Ca și la edițiile anterioare, premiile au avut o valoare strict onorifică, fără a implica o componentă pecuniară, reprezentând un act de recunoaștere și evidențiere a valorii în știință și cercetare.
În debutul evenimentului, a fost decernată DIPLOMA DE EXCELENȚĂ Dlui Prof. univ. dr. ing. DAN ŞCHIOPU, Membru Titular al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, în semn de omagiu pentru bogata activitate ştiinţifică şi academică, cu ocazia împlinirii vârstei de 90 de ani.
În cadrul SECȚIUNII ȘTIINȚE MILITARE, au fost acordate două premii: Premiul MAREȘAL CONSTANTIN PREZAN lui Florian TUCĂ, Cristache GHEORGHE, Eugen SITEANU pentru cartea Monumente și însemne memoriale dedicate eroilor români din Marele Război de Reîntregire Națională, Editura Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, Bucureşti, 2018 și Premiul VALENTIN ARSENIE lui Gheorghe BOARU, Iulian Marius IORGA pentru cartea Securitatea sistemelor informaționale militare, Editura Universităţii de Apărare Naţională „Carol I”, București, 2018. Secțiunea ȘTIINȚE MATEMATICE a acordat Premiul DIMITRIE POMPEIU lui Constantin P. NICULESCU și Lars-Erik PERSSON pentru cartea Convex Functions and Their Applications, CMS Books in Mathematics vol. 23, xvii + 415 pp, Springer International Publishing AG, 2018. În cadrul SECȚIUNII ȘTIINȚE FIZICE, a fost decernat Premiul ŞERBAN ŢIŢEICA lui Dumitru MIHALACHE, Virgil BĂRAN, Bogdan CONSTANTINESCU, Onuc COZAR, Dan DASCĂLU, Alexandru I. NICOLIN, Aureliu SĂNDULESCU pentru lucrarea The Founders of Modern Physics in Romania as Seen from the Archive of Revue Roumaine de Physique, publicată în Romanian Journal of Physics, vol. 63, 113 (2018), Editura Academiei Române, Bucureşti, 2018. Secțiunea Științe Tehnice a acordat trei premii: Premiul HERMANN OBERTH lui Tudor DEACONESCU pentru cartea Pneumatică aplicată, Editura Lux Libris, Braşov, 2018, Premiul MARTIN BERCOVICI lui Mircea IGNAT pentru cartea Initiation into the Scientific Research, Editura Electra, Bucureşti, 2018 și Premiul GOGU CONSTANTINESCU lui Radu CORNESCU pentru cartea Arh. Victor Ștephănescu între stilul național și modernism, Editura „Andrei Şaguna”, Bucureşti, 2018. SECŢIUNEA ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI: Premiul ŞTEFAN ODOBLEJA lui Ruby SRIVASTAVA (editor) pentru cartea Recent Development in Optoelectronic Devices și dnei Andreea Rodica STERIAN pentru capitolul “Nonlinear Dynamics in Optoelectronic Structures with Quantum Well”, Editura IntechOpen, 2018. Două premii au fost decernate de SECŢIUNEA ŞTIINŢE ISTORICE ŞI ARHEOLOGICE: Premiul ANDREI OŢETEA lui Ioan CRISTESCU, Mireille RĂDOI, Adina BERCIU DRĂGHICESCU pentru cartea Eroinele României Mari. Destine din linia întâi, Editura Muzeului Național al Literaturii Române, 2018 și Premiul AURELIAN SACERDOŢEANU lui Laurenţiu-Ştefan SZEMKOVICS pentru cartea Documente de la Constantin Brâncoveanu referitoare la Mănăstirea Brâncoveni și la localități din județele Olt și Romanați (1688-1713), Editura Episcopiei Slatinei şi Romanaţilor, Slatina, 2018. Tot două premii a acordat și SECŢIUNEA ŞTIINŢE ECONOMICE, JURIDICE, SOCIOLOGIE: Premiul ANGHEL RUGINĂ, Alina Mihaela DIMA (editor) pentru cartea Doing Business in Europe: Economic Integration Processes, Policies, and the Business Environment, Springer International Publishing AG, 2018 și Premiul TUDOR POPESCU dnei Verginia VEDINAŞ pentru Tratat teoretic şi practic de drept administrativ, Vol.I-II, Editura Universul Juridic, București, 2018. Premiul CONSTANTIN NOICA al Secțiunii Filosofie, Teologie şi Psihologie a fost obținut de Adrian GORUN pentru lucrarea Pedagogie si doctrine pedagogice, Editura Universitaria, Craiova, 2018. Trei premii a acordat SECŢIUNEA ŞTIINŢE ISTORICE ŞI ARHEOLOGICE: Premiul GHEORGHE BUZATU lui Valeriu AVRAM, Marius-Adrian NICOARĂ pentru cartea În zbor, spre Marea Unire, Editura Alpha MDN, Buzău, 2018; Premiul GRIGORE GAFENCU lui Iulian RUSANOVSCHI pentru cartea Războiul monumentelor. Soarta monumentelor din Basarabia, Bucovina de Nord și Transnistria din perioada 1918-1944, Editura Cu Drag, Chişinău, 2018; Premiul DIMITRIE CANTEMIR lui Ioan VLAD pentru lucrarea Braşovul şi Marea Unire, Vol.I-III, Editura Pastel, Braşov, 2018.
În cadrul Galei de premiere 2020, prof. univ. dr. ing. Adrian BADEA, președintele AOSR, a declarat: „Academia Oamenilor de Știință din România rămâne consecventă crezului său conform căruia educația, știința și cultura sunt factorii modernizării și dezvoltării țării, pilonii destinului ei european. Este principiul fundamental al Academiei noastre, în baza căruia și-a desfășurat activitatea de la înființarea ei, în 1935, până astăzi. Și anul acesta, în urma unui proces de selecție realizat pe criterii exigente și obiective, AOSR a ținut să premieze rezultatele remarcabile din domeniile cercetării științifice ca un mod de apreciere a eforturilor și performanțelor realizate de cercetători. Avem convingerea că, prin recunoașterea valorii, prin promovarea meritocrației, la nivel extins în societatea românească, în special prin încurajarea tinerilor talentați în ariile științei și cercetării, vom reuși să contribuim la progresul european al țării.”
Biroul de Comunicare și Relații Publice al Academiei Oamenilor de Știință din România (Contact: comunicare.aosr@gmail.com)
