1. Provocări pentru sistemul bancar în perioada actuală
2. Procese și tendințe la nivelul piețelor financiare din UE
3. Implicarea mai activă a băncilor din România în efortul național de ieșire a țării din criză și implementarea cu succes a Planului Național de Redresare și Reziliență 
   
   1. PROVOCĂRI PENTRU SISTEMUL BANCAR

• O opinie des exprimată atât în rândul unor specialiști cât și la nivel politic este că, în pofida crizei medicale dublată de cea economică, sistemul bancar s-a întărit, având o capitalizare în conformitate cu reglementările actuale, mai ales în contextul în care s-a bucurat și încă se bucură de un climat de suport și asistență din partea guvernului și a băncii centrale pentru firme, gospodării și bănci.
• Un “forward looking approach” asupra activității și bilanțurilor bancare scoate însă în evidență importante vulnerabilități: provizionare insuficientă, profitabilitate scăzută, scăderea veniturilor și schimbări nesustenabile în structura acestora, lipsa unor ajustări obiectiv necesare în modelul de business. Inițiativele sunt în marea lor majoritate focusate mai ales pe reducerea costurilor (reducere personal, închidere unități bancare), telemuncă, reconfigurarea proceselor interne, digitalizare etc.
• Apar totodată noi provocări cauzate de inflatarea valorii activelor ca urmare a excesului de lichiditate, de nivelul scăzut al dobânzilor, precum și datorate climatului speculativ din lumea activelor digitale
• Pornind de la aceste realități, este imperios necesar ca băncile să transpună urgent în practică planuri și strategii interne care să întărească managementul riscurilor, să satisfacă cerințele de conformitate, să perfecționeze auditul intern, să asigure alinierea la cele mai bune practici ale guvernanței corporative, să sporească eficiența utilizării resurselor interne, în primul rând a resursei umane (resursa principală pentru o instituție de credit). Toate aceste eforturi vor contribui la creșterea capacității de implementare a unor transformări structurale sustenabile.

Activitatea bancară se va desfășura într-un context național și internațional tot mai complex, caracterizat în principal de:

a. Întărirea rolului băncilor de principal finanțator al companiilor și gospodăriilor prin utilizarea instrumentelor și platformelor pieței de capital, în completarea instrumentelor și produselor clasice

b. Evoluții spectaculoase în piața creditului corporate prin derularea Next Generation EU și finalizarea proiectelor Uniunii Bancare și a Uniunii Piețelor de Capital. Se realizează astfel, printre altele, o lărgire a spectrului de soluții, produse, servicii și instrumente asociate proceselor de finanțare

c. Derularea European Green Deal, un proiect finanțat cu peste 1 trilion Euro prin Invest EU. Băncile vor intra într-o perioadă de implementare și derulare a unor decizii interne de ajustare a activității pentru atingerea unor ținte cu orizont de timp 2050 (specialiștii ar putea sesiza aici un potențial conflict între țintele climatice și de mediu pe de o parte și țintele cerute de acționari și reglementatori în privința rezultatelor și indicatorilor financiari)

d. Trecerea rapidă la o nouă paradigmă privind livrarea produselor și serviciilor bancare într-o economie tot mai digitalizată, cu o concentrare puternică pe zona “client experience” și în contextul unei concurențe acerbe din partea jucătorilor tehnologici (fintechs)

e. Transformări în infrastructura financiară europeană. Mă refer la inițierea unor măsuri în direcția utilizării monedelor digitale de către băncile centrale sub presiunea schimbărilor geopolitice și a așteptărilor în privința unei politici monetare mai proactive. Se impune o colaborare strânsă între băncile centrale, supraveghetori, reglementatori, bănci comerciale și jucătorii financiari nebancari.

PE SCURT, ASISTĂM LA DERULAREA UNOR PROCESE COMPLEXE DE RAȚIONALIZARE, CONSOLIDARE, DIGITALIZARE și REDUCERE A COSTURILOR.

2. PROCESE ȘI TENDINȚE LA NIVELUL PIEȚELOR FINANCIARE DIN U.E.
La nivel european autoritățile au stabilit deja priorități în ceea ce privește tranziția la o economie digitală și verde. Ținând cont de implicațiile acestora asupra sectorului financiar se propun amendamente ale cadrului legal și de reglementare care să conducă la întărirea sectoarelor bancare și de asigurări, la finalizarea proiectelor Uniunii Bancare și a Piețelor de Capital, precum și la intensificarea măsurilor de combatere a fenomenelor de spălare a banilor. Este solicitată implicarea continuă și consistentă a guvernelor prin politici economice și fiscale care să creeze condiții pentru revenirea la un trend sustenabil și înalt calitativ de creștere. În cadrul mixului de politici, băncile centrale vor juca un rol important, urmărind atât protejarea și întărirea stabilității financiare, precum și a potențialului de creștere și modernizare a economiei naționale, cât și menținerea inflației în parametrii adecvați țintelor propuse pentru fiecare etapă.

În contextul menționat mai sus, în care instituțiile bancare sunt chemate să pună rapid în practică strategii și planuri de tranziție pentru a atinge țintele europene legate de schimbările climatice și a mediului de afaceri, se are în vedere adâncirea colaborării guvern-bănci centrale-bănci comerciale pentru găsirea soluțiilor de mitigare a riscurilor sustenabilității sistemice, care pot afecta stabilitatea financiară pe termen lung.

Autoritățile bancare la nivelul UE scot în evidență faptul că multe bănci sunt vulnerabile la ajustările obiective de pe piața europeană menționând, printre altele:

• Deteriorarea calității activelor și creșterea creditelor neperformante, proces care solicită majorări de capital și ajustarea buffer-elor de lichiditate.
• Modificări și noi cerințe în ceea ce privește reglementările asociate managementului crizelor, a rezoluțiilor și lichidărilor bancare. Unii oficiali recomandă insistent transformarea subsidiarelor bancare în sucursale în cazul grupurilor bancare cu activitate transfrontalieră; această strategie ar permite băncilor mamă să poată decide dacă ajută sau nu unitățile lor din alte țări în situațiile de stress și criză (o astfel de măsură ar produce însă consecințe majore și provocări pentru țările care găzduiesc în acest moment subsidiarele unor grupuri bancare străine).
• Întârzieri în finalizarea mult așteptatului proiect european de garantare a depozitelor
• Continuarea procesului de consolidare bancară în condițiile unei presiuni concurențiale tot mai complexe și provocatoare
• Procesul de digitalizare

În mod cert băncile au nevoie de o capacitate de creditare adecvată, iar procesul de constituire și dezvoltare a capacității de creditare trebuie derulat cu fermitate, dar și cu prudență. Menținerea unor politici de suport din partea statului pentru afaceri și gospodării, eliminate gradual după ieșirea din perioada actuală de pandemie, poate sprijini procesul de revenire a economiei naționale. Să nu uităm, însă, că provocările legate de pandemie vor fi înlocuite aproape imediat de cele generate de implementarea cerințelor Basel III și a Directivei Bank Recovery and Resolution.

Consider că ȚINTA FINALĂ A SCHIMBĂRILOR și REFORMELOR STRUCTURALE DIN SISTEMUL BANCAR TREBUIE SĂ AIBĂ CA SCOP CREȘTEREA CAPACITĂȚII ACESTUIA DE A FINANȚA ECONOMIA REALĂ LA NIVEL SUSTENABIL.

3. IMPLICAREA MAI ACTIVĂ A BĂNCILOR DIN ROMÂNIA ÎN EFORTUL NAȚIONAL DE IEȘIRE A ȚĂRII DIN CRIZĂ și IMPLEMENTAREA CU SUCCES A PLANULUI NAȚIONAL DE REDRESARE și REZILIENȚĂ

Există un larg consens cu privire la ideea că în perioada actualei crize pandemice și economice sistemul bancar a fost și va fi parte a soluțiilor. În ciuda tuturor provocărilor cărora trebuie să le facă față, consider că sistemul bancar românesc trebuie și poate să-și consolideze și să-și dezvolte poziția în direcția redresării și dezvoltării economiei naționale pe tot parcursul acestei etape cu un puternic caracter transformațional.

Continua implicare a statului, a guvernului, prin măsuri ferme de sprijinire a firmelor și gospodăriilor poate și trebuie a fi potențată prin implicarea activă a băncilor. Cheia succesului va fi construcția unui parteneriat public-privat efectiv și eficient care să scoată din impas firme viabile și cu potențial major de a contribui la acoperirea necesităților interne ale României și la oferta de bunuri și servicii destinate exportului (una din cele mai importante soluții de oprire a deteriorării indicatorilor specifici relațiilor comerciale externe ale României).

Aștept o abordare mai sofisticată din partea băncilor în ceea ce privește soluțiile și oferta de finanțare, de augmentare a abordării “clasice“ concomitent cu apelarea la instrumente și soluții specifice pieței de capital (convertire datorie în acțiuni, sprijinirea firmelor pentru listare, emiterea de acțiuni și obligațiuni, finanțare private-equity și venture capital). În toate aceste cazuri succesul va fi impulsionat și prin asumarea de către bănci a unui rol de underwriter. Diferențierea de termeni și condiții între finanțările pentru firmele mari și cele mici, care în prezent este semnificativă, trebuie să se reducă prin măsuri concrete în favoarea IMM-urilor, care să beneficieze în paralel și de aportul unor politici favorabile din partea guvernului. O finanțare mai diversificată și în volum mai mare pentru acest sector esențial al economiei este de o importanță critică și nu trebuie să se lase mult așteptată.

Consider că este totodată necesară o implicare mai puternică a băncilor comerciale în direcția sprijinirii politicilor băncilor centrale în lupta cu inflația și cu fenomenele specifice pieței valutare, pentru consolidarea climatului de stabilitate financiară.

Exprim opinia că în etapa actuală și imediat următoare este nevoie de o implicare și un rol efectiv al băncilor în derularea Programului Next Generation EU prin adoptarea unui model de business modern, aliniat la o filosofie “client-centric”. Next Generation EU nu va putea fi o poveste de succes fără sprijinul băncilor. Băncile să fie pregătite pentru derularea finanțărilor în toate fazele lor: prefinanțare, bridge-loans, finanțări în stadiile de derulare operațională a proiectelor, precum și credite de investiții.

S-a scris și s-a discutat mult despre fenomenul digitalizării ofertei bancare. Nu insist, dar amintesc faptul că asistăm la un proces prin care serviciile financiare devin “modulare”: platforme digitale de distribuire, apar noi furnizori de servicii și produse financiare, se dezvoltă sursele alternative de capital, crește apetitul pentru “outsourcing”.

Așa cum am menționat anterior, la nivel european și național băncile au nevoie de a-și construi o capacitate de creditare suficientă. Procesul de construcție a capacității de creditare trebuie să se desfășoare pe două planuri: banca să fie ferm angajată în această direcție, dar în același timp să exercite prudență. În mod sigur și România, la fel ca multe alte state europene, va menține o perioadă anumite facilități pentru jucătorii din economie însă în mod gradual acestea vor fi reduse sau eliminate. Tot cu referire la mențiunile anterioare, și la nivelul pieței românești se vor amplifica provocările pentru bănci în legătură cu implementarea cerințelor Basel III și ale Directivei Bank Recovery and Resolution. În tot acest context este necesar ca reglementările și supravegherea bancară să mențină un echilibru sustenabil între procesul de creștere a rezilienței sistemului bancar românesc și asigurarea unei flexibilități suficiente pentru ca băncile să se poată implica activ în sprijinirea economiei reale.

Mixul de politici, în principal politica monetară și fiscală au nevoie de o mai bună corelare pentru a asigura eficiența lor și a se putea trece cât mai rapid la “noul normal”, caracterizat printr-o mai mare stabilitate și predictibilitate. Am în vedere aici și coordonarea acestor politici cu reglementările și supravegherea piețelor financiare.

Dezechilibrele în ceea ce privește structura, forma și sursa finanțărilor pentru firme pot crea o problemă majoră pentru acestea mai ales în cazul acelora ce suferă de o deteriorare continuă a profitabilității, a indicatorilor financiari în general. Pentru firmele viabile sau de importanţă majoră locală / națională va fi nevoie de injecție de capital acompaniată de investiții în R&D și în digitalizare. Equity financing devine esențială în multe scenarii și de aceea dezvoltarea pieței de capital și creșterea capacității băncilor de conlucrare cu jucătorii și de apelare la instrumentele acestei piețe devin imperative. Apar astfel premisele unei game mult mai diversificate de produse și modalități de finanțare a firmelor și gospodăriilor. MENȚINEREA DEPENDENȚEI EXCESIVE A FIRMELOR și GOSPODĂRIILOR DE FINANȚAREA BANCARĂ CONTRIBUIE LA CREȘTEREA RISCULUI DE PROCICLITATE în SISTEMUL ECONOMIC, FENOMEN APĂRUT ÎNTR-O ANUMITĂ MĂSURĂ în TIMPUL CRIZEI FINANCIARE și ÎN MAI MARE MĂSURĂ ÎN PERIOADA ACTUALEI CRIZE PANDEMICE.

Implicarea pieței bancare și a pieței de capital în finanțarea economiei reale este un element fundamental în ceea ce privește UTILIZAREA EFICIENTĂ A RESURSELOR FINANCIARE și UMANE ALE ROMÂNIEI, contribuind totodată la creșterea încrederii jucătorilor din economie în sistemul financiar, în procesul de economisire și investire, în contextul construcției noului ecosistem “Forward-looking”.

Utilizarea eficientă și productivă a resurselor financiare ale țării, mai ales a economisirilor efectuate de gospodării și firme, devine astfel o PRIORITATE NAȚIONALĂ.

BĂNCILE COMERCIALE CE AU CAPITAL PREPONDERENT ROMÂNESC, DE STAT SAU PRIVAT, SUNT INSTITUȚII FUNDAMENTALE ALE SUVERANITĂȚII NAȚIONALE. DEVINE PRIORITARĂ IMPLEMENTAREA UNOR PROGRAME DE TRANSFORMARE A ACESTOR BĂNCI, PUNÂNDU-SE ACCENTUL PE STRATEGII, PLANURI DE AFACERI și MODELE DE BUSINESS MODERNE, BAZATE PE CELE MAI BUNE PRACTICI în DOMENIU și PE O GUVERNANȚĂ CORPORATIVĂ ALINIATĂ CERINȚELOR și REALITĂȚILOR PIEȚEI ROMÂNEȘTI. Este necesar să recuperăm rapid potențialul de valoare adăugată la nivel național pierdut prin ignorarea, cu știință sau fără știință, a unor OPORTUNITĂȚI naționale și internaționale ce au acompaniat provocările generate de criza financiară și de criza pandemică. Avem nevoie de bănci deținute de capital preponderent românesc care să fie stabile și competitive, cu o capacitate adecvată de finanțare a economiei reale, a Planului Național de Redresare și Reziliență.

Pandemia a accelerat două domenii importante: finanțarea sustenabilă și digitalizarea. Cu atât mai mult avem nevoie de un sistem financiar național puternic acompaniat de o infrastructură de piață solidă.

Băncile comerciale să nu uite MENIREA lor pe termen lung pe o piață națională: MENȚINEREA UNUI ECHILIBRU SUSTENABIL ÎNTRE CERINȚELE ACȚIONARILOR și AȘTEPTĂRILE SOCIETĂȚII, ALE COMUNITĂȚILOR LOCALE, ALE CLIENȚILOR și ALE SALARIAȚILOR în LEGĂTURĂ CU VALOAREA ADĂUGATĂ REALIZATĂ DE BĂNCI PENTRU ACESTE COMPONENTE STRATEGICE ALE SOCIETĂȚII. ESTE VORBA DE IMPLICAREA LOR în REALIZAREA CU SUCCES A PROIECTULUI NAȚIONAL DE INCLUZIUNE FINANCIARĂ și DE PUNERE în PRACTICĂ A PRINCIPIULUI MORAL DE ‘GIVING BACK’. REALIZAREA INCLUZIUNII FINANCIARE și CREȘTEREA GRADULUI DE BANCARIZARE A ROMÂNIEI (ÎNCĂ LA UN NIVEL FOARTE SCĂZUT) REPREZINTĂ CERINȚE și SOLUȚII ESENȚIALE PENTRU CONTINUA EXISTENȚĂ și DEZVOLTARE A UNUI SISTEM BANCAR, DEZIDERAT VALABIL în SPECIAL PENTRU PIAȚA ROMÂNEASCĂ.

Închei prin a face referire la Strategia UE de Finanțare Sustenabilă, care face apel la o implicare mai puternică a sistemului bancar național și european pentru sprijinirea tranziției către o economie sustenabilă, economie ce este din păcate, la momentul actual, afectată tot mai mult de schimbările climatice și geopolitice. Sunt prevăzute următoarele direcții strategice:

• Implementarea de politici și instrumente de finanțare a planurilor de tranziție care să soluționeze provocările induse de schimbările climatice și de mediu pentru fiecare economie națională și pentru UE în întregime
• Acces la finanțare sustenabilă pentru IMM-uri și gospodării
• Suport național și european pentru sistemul bancar în procesul de îndeplinire a cerințelor European Green Deal, inițiativă care să se poată sprijini pe economii naționale puternice, cu programe și politici sustenabile
• Promovarea cooperării economice și financiare europene

RECENTUL SUMMIT DE LA GLASGOW PRIVIND SCHIMBĂRILE CLIMATICE VA IMPULSIONA și AMPLIFICA ACESTE DIRECŢII PRIN ŢINTE și ANGAJAMENTE NAȚIONALE și INTERNAȚIONALE CARE SĂ DEVINĂ OBLIGATORII.

Vă mulțumesc,

Prof. Univ. Dr. Nicolae Dănilă

• Intervenție la Conferința “Building the Post-Pandemic World – The Path to a more sustainable, resilient and safe society“, București 1-12 Noiembrie 2021