Academia Oamenilor de Știință din România

Acasă Blog Pagina 55

„Onorăm centenarul Marii Uniri și trecutul nostru istoric prin ceea ce facem în prezent pentru viitorul României, pentru identitatea națională și valorile civilizației românești”

Interviu cu prof. univ. dr. ing. Adrian Badea, președintele Academiei Oamenilor de Știință din România

Postat de Prof. univ. dr. Sorin Ivan | dec. 19, 2018 | Dialoguri |   

Domnule Președinte Adrian Badea, una dintre instituțiile intens preocupate de celebrarea Centenarului Marii Uniri și de semnificațiile acestei mari sărbători a tuturor românilor este Academia Oamenilor de Știință din România. Se vede acest lucru, cu forța evidenței, din manifestările pe care le-ați organizat până în prezent, care știm că sunt urmate de altele până la sfârșitul anului. Cum explicați această preocupare a AOSR de a sărbători Centenarul la o asemenea anvergură și complexitate?
Adrian Badea: În general, evit să folosesc cuvinte mari, considerând că lucrurile importante cer și o anumită sobrietate stilistică. În cazul de față, răspunsul e unui singur, și îl afirm deschis: ne-a determinat să abordăm Centenarul, așa cum am făcut-o de-a lungul acestui an special, sentimentul datoriei. Datoria pe care o avem și o resimțim față de istoria și de țara noastră, față de generațiile de tineri care au dreptul să-și cunoască trecutul și identitatea, care au dreptul să aspire și să aibă un viitor bun. Și, de asemenea, datoria față de propria noastră conștiință. Pentru mine, a sărbători marile evenimente ale istoriei naționale reprezintă o datorie de conștiință. Aș vrea să fac o nuanțare în interiorul termenului „a sărbători”. Desigur că celebrarea implică bucurie, gesturi, un anumit aer festiv, sărbătoresc, care toate își au rolul și rostul lor. Să nu uităm că imnul academic, cu lungi tradiții în Europa medievală a universităților, ne îndeamnă să ne bucurăm, Gaudeamus igitur. Dar nu e numai atât. În viziunea mea, celebrarea nu înseamnă festivism, nu trebuie să fie doar o manifestare formală, golită de sens, îmbrăcată în haine de gală. Prin sărbătorire văd o înțelegere adâncă și complexă a evenimentului istoric în cauză, un mod de a încerca să-i reliefăm semnificațiile și sensurile exemplare, de a învăța din lecția pe care acestea ne-o oferă, de a-l onora astfel și a-l prețui în substanța lui. Este convingerea mea și a colegilor mei din Academia Oamenilor de Știință din România, între ai cărei membri se află istorici de prestigiu. Aceasta este viziunea care fundamentează seria de evenimente dedicată Marii Uniri, reunită în Programul „Centenar”.

Vă rog să vă referiți la Programul „Centenar”. Ce cuprinde și ce ați realizat din ceea ce v-ați propus?
Adrian Badea: Este un program complex, de anvergură națională și internațională, structurat în două mari secțiuni: Manifestări științifice, Dezbateri, Conferințe internaționale și Editare de cărți, volume de proceedings, lucrări digitale. A început în 8 ianuarie 2018 cu o conferință susținută de ambasadorul Constantin Vlad, „Cele 14 puncte ale președintelui american Woodrow Wilson, document emblematic pentru secolul XX. Impact în epocă și semnificație în contemporaneitatea noastră”, și a continuat cu simpozioane dedicate lui Eminescu, văzut nu numai ca Poetul Național, ci și ca precursor al Marii Uniri, în țară și în străinătate, dezbateri naționale și regionale, conferințele de primăvară și de toamnă ale AOSR, evenimente tradiționale ale instituției noastre, cu foarte bune rezultate pe planul cercetării științifice. Aș releva în acest cadru al manifestărilor Dezbaterea „Unirea Basarabiei cu România – act de justiție istorică, pas fundamental spre înfăptuirea Marii Uniri”, care s-a desfășurat la sfârșitul lui martie la Palatul Parlamentului, o adevărată lecție de istorie. O altă dezbatere din cadrul aceluiași program, cu tema „Școala, Biserica, Armata – instituții cu rol fundamental în înfăptuirea Marii Uniri”, a avut loc recent, în noiembrie, în Sala de Marmură a Cercului Militar Național. Tot la capitolul manifestări, am inițiat un proiect cu totul aparte, „Dialogul Generațiilor – Întâlniri cu Liceenii”, sub egida căruia am realizat o întâlnire cu elevii Colegiului Național Ion Creangă din București pe tema „Cunoașterea istoriei naționale, calea înțelegerii prezentului și a edificării viitorului”. Cu privire la cealaltă componentă a Programului Centenar, sub egida AOSR, au apărut și apar în continuare cărți scrise de istorici, autori consacrați, dedicate Marii Uniri și întregului cadru istoric al epocii, care cuprinde primul război mondial, conferința de Pace de la Paris, tratatul de la Trianon, evoluțiile ulterioare recunoașterii Marii Uniri etc. Li se adaugă o serie de reeditări ale unor lucrări de importanță istorică specială, realizate tot sub egida Centenarului. Aș evidenția aici proiectul editorial „O sută de ani într-o sută de cărți”, coordonat de prof. univ. dr. Ioan Scurtu, lucrarea O sută de ani de diplomație românească, scrisă de ambasadorii și profesorii universitari Constantin Vlad și Ion M. Anghel și, nu în ultimul rând, un proiect foarte interesant, de o utilitate incontestabilă, platforma digitală „Dicționarul Virtual al Marii Uniri”, sub coordonarea doamnei prof. univ. Doina Banciu.

Recent, așa cum ați menționat, ați organizat o dezbatere la Cercul Militar Național, dedicată rolului Bisericii, Armatei și Școlii în realizarea Marii Uniri. Ce s-a discutat și la ce concluzii s-a ajuns în urma manifestării?
Adrian Badea: Dezbaterea „Școala, Biserica, Armata – instituții cu rol fundamental în înfăptuirea Marii Uniri” a fost un eveniment de anvergură, care a reunit istorici, militari, reprezentanți ai clerului, profesori, personalități ale culturii românești și ale vieții publice. Prelegerile din cadrul manifestării au avut ca temă rolul fiecăreia dintre aceste instituții în istoria noastre, în procesul de constituire a României Moderne, de-a lungul primului război mondial și în înfăptuirea Marii Uniri. Au fost intervenții substanțiale, deosebit de interesante atât ca informații, unele inedite, cât și ca perspectivă și interpretare a faptelor istoriei. Desigur că nu este locul aici să intrăm în detaliile evenimentului, dar este important să subliniez că diversitatea ideilor exprimate poate fi subsumată unei concluzii generale, în speță că Școala, Biserica și Armata au avut un rol major în istoria României Moderne și în înfăptuirea Marii Uniri. Școala a adus poporul român la lumina cunoașterii și a deșteptat conștiința națională în sufletele și mințile românilor din toate provinciile românești. Tot Școala a dat și jertfă de sânge în războaie și în special în primul război mondial prin învățătorii și profesorii care s-au jertfit pentru țară și pentru idealul Unirii. Biserica a fost sprijinul și reazemul permanent al poporului, i-a educat și luminat pe țărani, le-a insuflat credință și nădejde, i-a întărit sufletește și i-a însoțit pretutindeni, inclusiv pe frontul Războiului de Independență și al marelui război care a dus la realizarea idealului național al Marii Uniri. Armata Română a fost mereu în slujba țării cu eroism și cu jertfă, a pus patria mai presus de orice și, prin ostașii ei, prin sacrificiul a milioane de eroi și martiri, marea majoritate țărani, a dus țara la biruință. Armata Română a avut un rol capital în înfăptuirea Marii Uniri și, mai departe, în apărarea ulterioară a acesteia, după încheierea primului război, în perioada negocierilor și a tratatelor. Aș sintetiza spunând că cele trei instituții, Biserica, Școala și Armata, sunt pilonii națiunii noastre, ai civilizației românești.
Ne apropiem cu pași repezi de momentul apoteotic al Centenarului, 1 Decembrie 2018, un secol de la Marea Unire. Ce ar trebui, în viziunea dvs. și a instituției pe care o conduceți, Academia Oamenilor de Știință din România, să înțelegem din această sărbătoare? Care sunt semnificațiile profunde pentru lumea noastră de azi ale evenimentului istoric și cum ar trebui să le trăim ca națiune?

Cum spuneam anterior, nu trebuie să ne mărginim la simpla sărbătorire. Trebuie să extragem sensurile fundamentale din evenimentele pe care le celebrăm și să învățăm din ele. Este un mod de a reactualiza trecutul în conștiința prezentului, de a asuma istoria cu marile ei momente, cu evenimentele ei fondatoare. Primul război mondial și Marea Unire ne transmit un mesaj esențial: atunci când au avut un mare proiect, un proiect național, românii au știut să acționeze pentru împlinirea lui. Marbea Unire și rezultatul ei, România Mare, constituie cel mai important proiect din istoria Românilor. Un proiect grandios, împlinit cu demnitate, conștiința identității asumate, cu dragoste de țară, cu spirit de sacrificiu și jertfă. Seria evenimentelor din al doilea deceniu al secolului trecut trebuie văzută în lumina marelui obiectiv al eliberării românilor de sub jugul vremelnicelor imperii și al unirii lor într-o singură țară. De aceea a intrat România în război, de aceea au luptat și-au dat jertfă de sânge ostașii noștri, pentru împlinirea acestui vis istoric, magnificul ideal al unirii. Este adevărat că au avut și conducători înțelepți, politicieni patrioți, între care strălucește și va străluci mereu pe cerul istoriei noastre figura lui Ionel Brătianu, mari generali precum Constantin Prezan, preoți, intelectuali, elita societății românești de atunci. Această elită a realizat metamorfoza fundamentală a unui vis în proiect național de ordin imediat: Marea Unire. Ei bine, de aici trebuie să învățăm și să știm că am avut și momente mărețe în istoria noastră, nu numai cea îndepărtată, ci în cea modernă și contemporană, când, prin inteligență, curaj, demnitate și o înaltă conștiință patriotică, am realizat ceea ce părea imposibil. Pentru că, de la Mihai Viteazul, unirea tuturor românilor într-o singură țară a rămas o utopie. Lecția istoriei este simplă: când își propune ceva, poporul român reușește să-și împlinească visul. Dar pentru aceasta trebuie să-și propună ceva, să identifice un proiect fundamental, să aibă conducători vizionari și patrioți, să acționeze în deplină sinergie și unitate către realizarea scopului. Cunoașterea istoriei, a acestor momente de mare împlinire națională constituie un suport moral pentru cei de azi, pentru susținerea și motivarea lor în procesul de edificare a viitorului, a României de mâine. Revenind la acest act important al istoriei noastre, eu consider că onorăm Centenarul Marii Uniri și trecutul nostru istoric prin ceea ce facem în prezent pentru viitorul României, pentru identitatea națională și valorile civilizației românești.

Vorbiți despre datorie, conștiință, identitate națională, demnitate, ideal național. Sunt actuale aceste concepte în lumea românească? Ce loc ocupă ele în conștiința României de azi?
Adrian Badea: Îmi place să cred că ele există, undeva, în conștiința profundă a românilor. Este adevărat că lumea noastră actuală nu constituie cadrul ideal de conștientizare, asumare și manifestare a lor. Suntem, din păcate, dezbinați, suntem o societate fărâmițată, dominată de interese și tendințe diferite, uneori contradictorii, o lume în care discordia devine uneori mai subliniată decât concordia și armonia. Or, o asemenea realitate nu poate fi terenul fertil pentru conceptele de care vorbeam. Este mai degrabă un teren sterp, din care nu crește nimic bun, ci rodesc numai fructe otrăvite, certuri, conflicte, rivalități și o stare permanentă de tensiune, care nu face nimănui bine. Dar îmi place să cred că avem, ca indivizi și națiune, rațiunea, inteligența și resursele de a scoate aceste noțiuni fundamentale la lumină și, sub lumina lor, să ne conturăm un sens de evoluție, având magnificul model al istoriei, Marea Unire, ca o stea călăuzitoare, și, în baza acestui model, un punct cardinal al devenirii noastre, fixat într-un viitor nu foarte îndepărtat.

Este un proces care, acum, din lumea și atmosfera în care trăim, pare extraordinar de dificil. Este utopic? Îl putem realiza? Cum putem face acest lucru?
Adrian Badea: Eu și alții care gândesc ca mine, reuniți în instituția noastră, credem că principalul mijloc prin care putem să recuperăm noțiuni precum conștiință, demnitate, identitate națională și altele asemenea lor îl constituie educația. Principala noastră misiune ca intelectuali, ca profesori, este să-i educăm pe tineri, încă de la cea mai fragedă vârstă, în spiritul cunoașterii istoriei noastre, a marilor noastre figuri și evenimente istorice, a valorilor noastre identitare, a idealurilor noastre de-a lungul timpului, pe care, prin inteligență, diplomație, luptă și jertfă, le-am și împlinit. Marea Unire este exemplul apoteotic, marea lecție a istoriei noastre, care trebuie predată tinerilor și învățată de aceștia. Tinerii trebuie învățați lecția culturii și civilizației românești, prin care află că am dat lumii valori universale în toate domeniile științei, în tehnică și tehnologie, în literatură și artă. Trebuie să afle și să știe lucruri de substanță despre Eminescu, Blaga, Mircea Eliade, Cioran, Eugen Ionescu, Brâncuși, Enescu, despre Petrache Poenaru, Anghel Saligny, Aurel Vlaicu, Vuia, Coandă, Nicolae Paulescu, Vasilescu-Karpen, Gogu Constantinescu, Hermann Oberth, Ana Aslan, și atâția alții, o pleiadă de valori universale. Trebuie să știe că în România, nu departe de centrul Capitalei, există cel mai puternic laser din lume, proiectul ELI, care își va atinge potențialul în primăvara viitoare, un vârf al tehnologiei mondiale. Sunt teme și nume care nu prea mai intră în prioritățile școlii de azi și, cu atât mai puțin, ale mass-media, dominate de alte subiecte. Dacă le spunem tinerilor toate aceste lucruri, dacă îi ghidăm în universul acestor cunoștințe legate de știința, cultura și civilizația românească, ei vor înțelege că fac parte dintr-o națiune care a dat ceva lumii, care a avut o contribuție importantă la dezvoltarea civilizației universale. Educația, cunoașterea valorilor noastre fundamentale, fondatoare reprezintă calea formării conștiinței și a identității naționale. În acest proces, tinerii trebuie să constituie prioritatea noastră absolută. Este viziunea pe care o promovăm, o împărtășim și în baza căreia acționăm ca instituție, Academia Oamenilor de Știință din România. De aceea am și inițiat proiectul „Dialogul Generațiilor – Întâlniri cu Liceenii”, care se adăugă unor preocupări constante ale noastre în acest sens.

Anul Centenarului își așteaptă apoteoza, în prima zi a lui decembrie 2018. După aceea, inevitabil, se va încheia. Ce facem, ca societate și națiune, după Centenar? Ne vom gândi la 2018 ca la o amintire frumoasă sau vom continua în același spirit care l-a definit?
Adrian Badea: Îmi place să cred că anul 2018 semnifică mai mult decât o sărbătoare. Sper să fie începutul unei resurecții morale și spirituale a națiunii noastre. Anul Centenarului ne-a reactualizat evenimente, figuri istorice și sensuri, într-un act necesar, în cadru festiv, al conștientizării și asumării. Îmi doresc să nu ne oprim aici, ci să continuăm să gândim și să acționăm în același spirit. Mă refer la recuperarea conștiinței noastre de sine ca națiune, ca popor care a jucat un rol important în istorie și care are în continuare o misiune de îndeplinit. Mă gândesc la afirmarea mai subliniată a identității noastre în concertul diversității europene și, nu în ultimul rând, a demnității naționale. Avem toate datele ca națiune să reușim în istorie: avem personalități și realizări excepționale, avem o cultură importantă, avem o civilizație străveche, solidă, europeană prin definiție. Avem valori universale, recunoscute, cel puțin unele dintre ele, ca atare. Avem tineri foarte inteligenți, și nu de ieri-de azi, care câștigă medalii de aur și primele locuri pe podiumuri internaționale la matematică, informatică, știință, cunoaștere, care ies învingători în competiție cu concurenți din China, SUA, Rusia, India, Japonia etc. Avem un potențial de inteligență important, pe care trebuie să-l valorificăm.

Atunci ce ne lipsește pentru a fi ceea ce am putea să fim, adică o națiune prosperă, puternică și respectată în Uniunea Europeană și în lume?
Adrian Badea: Ne lipsește implicarea mai puternică a elitelor autentice din toate domeniile în opera de reconstrucție a României în datele lumii de azi. Ne lipsește o viziune care să integreze toate proiectele și resursele într-un proiect de țară sau în mai multe proiecte de țară fundamentale, pe termen mediu și lung. Ne lipsește coeziunea pentru realizarea acestor mari proiecte, in prezent fiind extrem de dezbinați. Ne trebuie oameni de valoare în toate domeniile, ne trebuie oameni politici educați, înțelepți și vizionari. Ne trebuie și mai multă demnitate, mai mult patriotism și mai multă iubire de țară. Când le vom avea pe toate acestea, și eu sunt încrezător că le vom avea nu foarte departe în viitor, atunci România va avea șanse foarte serioase să-și realizeze potențialul și să devină ceea ce ne dorim, ceea ce poate și merită să devină. Sunt optimist și am să vă spun de ce: vin din urmă tinerii, tineri de valoare, școliți la universitățile românești și la mari universități din străinătate, vin cu o altă mentalitate. Ei sunt elita care vor schimba România în bine, așa cum ne dorim. În acest proces, și noi toți, toată națiunea română, putem și trebuie să avem un rol.

Interviu preluat din Revista “Clipa”, decembrie 2018

Conferinţa O ISTORIE A NEAMULUI ÎN VERSURI

VALENŢELE FEMINITĂŢII – Christian Mocanu – 28 noiembrie 2018

Conferinţa CENTENARUL ŞTIINŢEI ROMÂNEŞTI ÎN CONTEXT EUROPEAN

VALENŢELE FEMINITĂŢII – 31 octombrie – 2 noiembrie 2018

Conferinţa CENTENARUL CREATIVITĂŢII

VALENŢELE FEMINITĂŢII – 26 – 28 septembrie 2018

„CENTENARUL CREATIVITĂŢII – VALENŢELE FEMINITĂŢII” / „A CENTURY OF CREATIVITY- WOMEN VALENCES”

 Tipul manifestării: Conferinţă 

Ediţia manifestării: Prima ediţie  (staging.aosr.ro)

Clasificare : Conferinţă naţională, cu participare internaţională

Domeniul de evaluare: Conform ghidului privind „Finanţarea manifestărilor ştiinţifice a ANCS”, tematica manifestării  ştiinţifice „CENTENARUL CREATIVITĂŢII – VALENŢELE FEMINITĂŢII” se încadrează în priorităţile susţinute prin Strategia Naţională de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare şi este cuprinsă în următoarele domenii de evaluare:

  • Mediu
  • Sănătate
  • Agricultură, securitate şi siguranţă alimentară
  • Biotehnologii
  • Ştiinte socio-economice şi umaniste

DATA ŞI LOCUL DESFĂŞURĂRII:  Data 26 – 28.09.2018; Durata: 3 zile

Locaţie: Bucureşti, Splaiul Independenţei nr. 54, Aula Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România;

PROGRAMUL CONFERINŢEI:

PREŞEDINTELE CONFERINŢEI
• General (r) prof. univ. dr. Vasile CÂNDEA – Preşedintele de Onoare al Academiei Oamenilor de
Ştiinţă din România, Preşedintele Fundaţiei SCIENTICA
VICEPREŞEDINŢI

• Prof. univ. dr. ing. Alexandru-Adrian BADEA – Președintele Academiei Oamenilor de Ştiinţă din
România
• Prof. univ. dr. Doru-Sabin DELION – Vicepreședintele Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România
COMITETUL ŞTIINŢIFIC
• Prof.univ.dr. Titi PARASCHIV – Directorul Institutului de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare (ISCDI),
Universitatea Titu Maiorescu din Bucureşti
• Prof. univ. dr. Natalia CUCU – Universitatea din București
• Academy Professor, Lee COWDEN – Westbrook University, Chairman of the Scientific Advisory
Board and Academy Professor, The Academy of Comprehensive Integrative Medicine, MD Integrative
Medicine & The Texas Medical Board
• Dr. Daniel BEILIN – Chairman of a non-profit research organization: Enderlein Research and
Education Inst, Vienna, Austria
• Dr. Helen WATT, MD – Chairman of ENT Facial Plastic Surgery a nutrition-based approach to healing
and health management, a nutrition-based approach to healing and health management, Arizona, SUA
• Dr. Martin LANDENBERGER – Chairman of Akademie für Bioimmuntherapie München, Germany
• Miguel TORIBIO-MATEAS – BSc Hons nutritional Medicine MSc Clinical Neuroscience Advanced
Nutrition, London, Marea Britanie
• Prof.univ. dr. Valentin PAU – Universitatea Titu Maiorescu din Bucureşti
• Prof.univ.dr. Sorin IVAN – Universitatea Titu Maiorescu din Bucureşti
• Prof. univ. dr. Camelia PAPUC – Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară
• Conf. univ. dr. Ligia ALEXANDRESCU – Universitatea Româno-Americană
• Lector univ. dr. Corina-Nicoleta PREDESCU – Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină
Veterinară
• Prof. Dott. Med. Leonello MILANI, MD; PhD – Professor Honoris Causa of the Advanced Institute of
Health Studies in Rome, an Italian organization co-operating with the W.H.O. (2000) – Italy
• Andrea ALESSANDRINI – Associate Professor, Department of Physics, Informatics and Mathematics
University of Modena and Reggio Emilia, Researcher at INFM/CNR, Modena, Post-Doc at University of
Modena and Reggio Emilia, Post-Doc at University of Bologna – Italy
• Prof. Dr. med. Claus MUSS – International Society of Applied Preventive Medicine – Germany
• Dr. Meyerhofer INGELHEIM – Klinik für Anästhesiologie, Germany
• Dr. David HEFFERON – British Dental Association, Belfast, Irland
• Dr. Ioana Cristina GÂRLEA – Senior Postdoc, Universitatea Viena Austria
• Ing. Lăcrămioara Zapciu – Academia Oamenilor de Ştiinţă din România
SECRETARIATUL GENERAL
• Dr. ing. Mihai SINDILE – Academia Oamenilor de Ştiinţă din România
• Prof. univ. dr. ing. Dan POSTOLEA – Universitatea Titu Maiorescu din Bucureşti
COMITETUL DE ORGANIZARE
• Ing. Ec. Irina Cristina PASVANTU – Academia Oamenilor de Ştiinţă din România
• Ec. Cristina POPESCU – Academia Oamenilor de Ştiinţă din România
• Ec. Maria BOTEZATU – Academia Oamenilor de Ştiinţă din România
• Cons. Juridic Adriana GRIGUŢA – Academia Oamenilor de Ştiinţă din România
• Ing. Mihail CĂRUŢAŞU – Academia Oamenilor de Ştiinţă din România
• Ing. Bogdan Claudiu PASVANTU – Academia Oamenilor de Ştiinţă din România
• Şef lucrari dr. Corina Nicoleta PREDESCU – Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti
• Lect. univ. dr. Oana-Elena BRÂNDA – Universitatea Titu Maiorescu din Bucureşti
• Lect. univ. dr. Crînguța-Irina PELEA – Universitatea Titu Maiorescu din Bucureşti
• Ing. Mariana-Gilda HENTEA – Fundaţia SCIENTICA
• Ing. Florin GODEANU – Fundaţia SCIENTICA
COMITETUL DE PROGRAM
• CS I dr. Dan TIBA – Academia Oamenilor de Ştiinţă din România
• Dr. Octaviana MARINCAŞ – Consilier Superior, Ministerul Cercetării şi Inovării
• C.S. II dr. fiz. Camelia PETRESCU – Universitatea Titu Maiorescu din Bucureşti
• Prof.univ.dr.Luminiţa CHIVU – Institutul National de Cercetari Economice „C. Kiritescu” – Academia Romana
• Dr. Simona POP – Elite Commerce Corporation Vienna – Austria
• Prof.univ.dr.Cristina GÂRLEA,CS I – Centrul de studii si cercetari de biodiversitate agrosilvica “Acad. David Davidescu” -INCE- Academia Română
• Prof. univ. dr. Ion CUCUI – Universitatea Valahia Târgovişte
• Prof. univ. dr. Florin Emil Nicolae BADEA – Universitatea Valahia Târgovişte
• Prof.univ.dr.ing. Manole Stelian SERBULEA – Universitatea Tehnică de Construcții București
• Conf.univ.dr. Mihaela IONESCU – Clubul Romania UNESCO
• Dr. Corneliu IONESCU, CS I – Institutul de Economie Națională – INCE- Academia Română
• Prof.univ.dr. Nicolaie MANOLESCU – membru corespondent – Academia Romana”, Asociația profesională OHR
• Prof.univ.dr. Ana Maria ZĂGREAN – Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila”
• Prof.univ.dr. Luiza SPIRU – Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila”
• Prof.univ.dr. Carmen CHIFIRIUC – Universitatea din Bucureşti
• Prof.univ.dr. Ileana CONSTANTINESCU – Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila”
• Prof.univ.dr. Ana Maria OPROIU – Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila”
• Prof.univ.dr. Lucian RADU – Universitatea Politehnica Bucureşti
• Conf.univ.dr. Liliana BURLIBAŞA – Universitatea din Bucureşti
• Conf.univ.dr. Laura MATEESCU – Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila”
• Conf.univ.dr. Carmen LITESCU – Universitatea Politehnica Bucureşti
• Dipl. Viorica CUCEREANU – Director Revista AKADEMOS, Chişinău, Republica Moldova
• Dipl. Rodica AVASILOAIE – Director Biblioteca Academiei de Muzica, Teatru si Arte Plastice, Chişinău, Republica Moldova

Conferinţa FEMINITATE ŞI VESTIMENTAŢIE

VALENŢELE FEMINITĂŢII – 25 iulie 2018

Tendinţe și provocări în guvernanţa corporativă modernă

Discurs adresat particianților la ziua dedicată guvernanței corporative în cadrul Summer Banking Academy 2018, organizat de IBR în perioada 26-29 iunie 2018.

Prof. univ. dr. Nicolae Dănilă
Membru al Academiei Oamenilor de Știință din România
Președinte al CA, Piraeus Bank România

Exprim opinia că ediția Summer Banking Academy din acest an poate și trebuie să constituie un moment de reflecție, care să genereze decizii strategice în viața bancară din România. Când afirm aceste lucruri mă bazez pe:
• Tematica aleasă,
• Nivelul profesional și managerial ridicat al participanților,
• Demersul continuu al I.B.R pentru un management bancar performant.

Plasez toate acestea în actualul context intern și internațional, care cere acțiune și inovație. La nivel internațional, Autoritatea Bancara Europeană a indicat recent o serie de priorități în legătură cu domeniul complex al Guvernanței Corporative. Autoritatea solicită ca în aplicarea guvernanței corporative să se țină cont de cele mai bune practici internaționale în materie și de prevederile New Guidlines emis de ABE. Conform acestor prevederi, conducerea executivă trebuie să conducă banca „in a manner consistent with the business strategy, risk appetite and other policies approved by the Board”.

I. Prioritățile indicate de ABE sunt:

a) Functia de supraveghere a Board-ului:
Conform acestei funcții, Board-ul trebuie format din membri cu experiență, dedicați acestei activități, căreia trebuie să-i aloce suficient timp. Membrii Board-ului trebuie să dețină calități manageriale, knowledge, iar componența Board-ului trebuie să acopere bine sarcinile comitetelor speciale și interacțiunea cu acționarii și banca, întrucât această activitate presupune și răspunderea membrilor.

b) Independenta membrilor Board-ului:
Această prioritate presupune un număr suficient de membrii independenți în: comitetele de risc, audit, remunerație, nominalizare. Regula generală care trebuie respectată este: „Independence of mind and collective ownership”, în sensul în care opinia fiecărui membru contează. Odată luată decizia, „the Board must take it as one and stand for it as one”, ceea ce presupune aducerea pe un palier superior a culturii dezbaterilor, a diversității opiniilor, a culturii riscurilor.

c) Legătura dintre Board și funcțiile interne de control
Risk management, compliance și auditul intern vor ține o legătură permanentă cu structurile din bancă, informându-le despre hotărârile Board-ului, urmărind aplicarea acestora și vor informa periodic Boad-ul.

d) Apetitul la Risc
Managementul riscurilor trebuie să fie integrat și corelat cu strategia băncii și cu strategia de risc. Nivelele manageriale din bancă și normele interne trebuie să stimuleze apetitul la risc, găsind soluții în corelație cu reglementările și cerințele bancare în vigoare.
Riscurile nu pot fi eliminate; Risk taken si Risk mitigation fac parte din viața bancherului. Nu aversiunea la risc trebuie să îl caracterizeze. Un management bun al riscurilor aduce oportunități și soluții care vor crea valoare netă pentru clienți și pentru bancă.

e) Calitatea informațiilor și raportărilor
Exersarea unui management bun al riscurilor în acest domeniu presupune risk data agregate și risk reporting.

II. În continuare am identificat o serie de provocări în fața bancherilor din România:
• Venituri și profit reduse,
• Reglementări și supraveghere întărite (care deschid calea către necesitatea discutării aplicării principiului proporționalității),
• Bugete mici alocate implementării noilor tehnologii și inovației,
• Structuri organizaționale rigide,
• Viziuni și mentalități interne conflictuale, conservatoriste,
• Concurența.

III. În acest context, voi aduce în discuție și considerare unele recomandări:
• Strategia de risc trebuie să fie bine structurată, aplicată și urmarită. Aceasta trebuie să constituie Tracțiune și nu Frână în activitatea băncii,
• Reducerea costurilor să nu afecteze managementul riscurilor, compliance și auditul intern care sunt priorități ale sistemului bancar în 2018,
• Este necesară o Guvernanță și un management al riscurilor dedicat fenomenului Digitalizării,
• Pentru IT sunt 3 Direcții de Protejare: definirea și implementarea unui control suplimentar asupra activității IT, stabilirea unei strategii IT, încorporarea domeniului digitalizării și al IT-ului în Planul de Audit,
• Cybersecurity trebuie să reprezinte o prioritate,
• Să gândim și să acționăm către un management performant în termenii unei Echipe,
• Inovația rapid implementată devine un imperativ strategic,
• Să ne deplasăm de la Modelul Managementului Individului către Modelul Complex prin care să promovăm Echipele Productive și Dinamice,

O afacere există în condițiile în care probează responsabilitate și crează valoare în mod sustenabil pentru stakeholder : acționari și societate.

Reamintesc modul în care unii bancheri renumiți gândesc și acționează putând fi modele pentru noi.
Peter Sands, ex CEO al Standard Chartered Bank, actualmente Profesor la Harvard University afirmă că „The public is asking high-level questions about the value that banks add to society and the trade-off between private gain and public risk. There is a fundamental challenge to the banks, both in terms of the right to play within the society but also in the ability to have a sustainable bussiness model”.
Fostul CEO al Barclays Bank afirma că „the financial crisis of 2008 revealed how many banks were too aggressive, too self-serving and too focused on short term and I am convinced that only companies that consider the long-term impact on their actions on society will be able to build a sustainable business. In other words, there can be no choice between doing well financially and behaving responsibly in business”.
La rândul lui, Andy Maguire – COO al HSBC spunea: „the banking industry needs to return to doing what it is supposed to be doing – serving real people, businesses and the economy, and win back the trust of society „.

La nivel european, recentele decizii și planuri la nivelul UE pun accent pe „socially responsible investments” dezvoltând politici bazate pe regula care își pune amprenta pe climatul economic european „Investing with an eye to environmental or social issues not just financial returns has become mainstream in the past decade”.

Exprim opinia că progresul fiecărei bănci necesită mai mult decât o schimbare; este necesară implementarea unui Program complex de Transformare a fiecărei instituții, care să înceapă cu Schimbarea Mentalității unor colegi. O schimbare este necesară și in cultura bancară. Amintesc ce spunea Hugh Harper, (EY) „culture has to ensure that it reflects its (bank’s, n.a.) purpose. Whereas corporate strategy looks three to five years in the future, purpose is about why the bank is in a certain place in a country and its essence for perhaps the next 30 to 50 years”

IV. Principii pe care trebuie să le aplice un Chairman of the Board:
Am identificat anumite principii pe care le-am aplicat cu succes, care s-au dovedit eficiente pe plan internațional și care au fost mentionate chiar și într-un studiu recent al Harvard.

1) Chairman este un Ghid
• Exercită reținere și crează condiții ca ceilalți să strălucească,
• Conduce ședințele în așa fel încât ele să aibă un caracter productiv,
• Se ferește să pronunte cuvântul „Eu” și nu își alocă mai mult de 10% din timpul ședinței,
• Răbdare,
• Se ferește de rezolvarea rapidă a lucrurilor, conduce spre o rezolvare a lor corectă,
• Este Disponibil: cu toate că are mandat part-time, dedică timp cât este necesar pentru rezolvarea problemelor.

2) Pune în practică Spiritul de Echipă și nu „team building „

• Nici un menbru nu ia cuvântul a 2-a oară, până nu au luat cuvântul toți ceilalți,
• Lasă discutțle să continue până se ajunge la consens,
• Nu se grăbește la vot pentru a rezolva disputele,
• Se supune votului când se ajunge la concluzia că s-a atins momentul unei rezoluții specifice, acționabile, clar formulate, înțelese și sprijinite de toți.

3) Pregătirea personală și a ședințelor
• Pregătirea agendei prin consultări cu membrii Boardului și conducerea executivă,
• Fiecare punct de pe agendă trebuie să fie strategic, material, necesitând decizia Board-ului
• Materialele trebuie să fie concise, însoțite de un Executive Summary,
• Propuneri cu alternative,
• Follow-up-ul este foarte important.

4) Să trateze cu seriozitate comitetele, pentru că acestea abordează cele mai importante dezbateri și analize.

5) Să rămână Imparțial
Consider că productivitatea colectivă suferă când Chairman-ul are o poziție proprie puternică în legatură cu un subiect. Chairman-ul este un process facilitator.

6) Măsoară Inputs și nu Outputs
Deciziile Board-ului vor determina mersul fiecărei bănci pe termen mediu și lung. Inputurile bune sunt urmate, de regulă de outputuri bune. Literatura de specialitate identifică 5 inputuri critice: 1) membrii Board-ului, 2) agenda, 3) materialele prezentate, 4) modul de desfășurarea a ședințelor, 5) minuta board-ului. Cel mai important input este reprezentat de componența Board-ului, întrucât resursa umană este resursa cea mai importantă și dă avantajul competitiv pe termen lung.

7) Să nu considere că el este „Boss-ul”
Reprezintă Board-ul în relațiile cu acționarii și banca. Board-ul este Boss-ul colectiv. El are mandatul să asigure pentru conducerea executivă: direcția de acțiune, strategia, resursele, regulile, responsabilitatea.

8) Dacă pentru conducerea executivă Boss -ul este Board-ul, Pentru Board Boss-ul este reprezentat de către acționari.
Chairman-ul acționează ca un Agent al Board-ului și nu ca un Individ singular. Board-ul trebuie să pună în aplicare Leadership Function, să stimuleze condițiile ca membrii Board-ului să formeze un Grup Productiv. El nu exte primul între egali, ci o persoană responsabilă pentru a face ca fiecare membru al Board-ului să fie un membru BUN.

Conferinţa PREVENŢIE ŞI LONGEVITATE

VALENŢELE FEMINITĂŢII – 27 iunie 2018