Cu prilejul zilei de 15 ianuarie – Ziua lui Mihai Eminescu și Ziua Culturii Naționale –, Academia Oamenilor de Știință din România a organizat Simpozionul științific „Cultura, mijloc de acces în Spațiul Valorilor Universale”. Evenimentul a avut loc în ziua de 12 ianuarie 2023, începând cu ora 11, în Sala de Conferințe Constantin Angelescu a AOSR și s-a bucurat de participarea unor personalități ale educației, culturii și științei românești.

Având în vedere semnificația specială, cu o înaltă valoare simbolică, a zilei de 15 ianuarie, Simpozionul și-a propus să readucă în conștiința prezentului importanța operei Poetului Național pentru existența românească și devenirea culturii noastre, să sublinieze valoarea universală a acesteia și necesitatea cunoașterii ei de noile generații. În același timp, manifestarea a relevat rolul pe care îl are cultura națională, prin operele ei perene, dincolo de conjuncturi și ideologii, în promovarea civilizației și spiritualității românești în spațiul valorilor universale.

VIDEO

Evenimentul a fost structurat în două părți: Sesiunea științifică și Sesiunea artistică. În deschiderea Simpozionului, prefațat de imnul academic Gaudeamus igitur, prof. univ. dr. ing. Adrian Badea, președintele Academiei Oamenilor de Știință din România, a afirmat că 15 ianuarie este o zi a bucuriei, în care îl omagiem pe Mihai Eminescu, „omul deplin al culturii românești”, și celebrăm Cultura Națională și valorile acesteia. Prin valoarea operei lui, Eminescu, Poetul Național, a deschis calea culturii românești spre universalitate.

IPS Teodosie, arhiepiscopul Tomisului și profesor universitar, a susținut o prelegere academică în care a subliniat că Eminescu reprezintă o sinteză a scrisului și a culturii românești, este o personalitate universală prin aspirația lui de a cuprinde spiritul universal și prin valoarea creației sale. „Poetul Desăvârșit al culturii noastre” a fost și un om religios, nu doar un om al literaturii, a subliniat vorbitorul, pentru dimensiunea religioasă a spiritului și operei lui pledând creații eminesciene importante. Identificându-se cu țara și neamul lui, iubind poporul, poetul probează un adânc spirit românesc, care, prin cultura sa foarte bogată, prin cuprinderea și valoarea operei, devine un spirit universal. Universalitatea poetului are rădăcini adânci în însăși natura neamului și a țării: o țară latină cu spiritualitate răsăriteană. În mod esențial, a conchis IPS Teodosie, prin creația sa, Eminescu reprezintă neamul românesc și surprinde Logosul divin.

Într-o prelegere sub genericul „Eminescu – Poet Universal”, Ioana Vasiloiu, lector univ. dr. la Facultatea de Litere a Universității din București, a prezentat coordonatele existenței și operei poetului, implicând în expunere repere critice fundamentale ale exegezei eminesciene. Profesorul universitar Nicolae Georgescu, eminescolog de marcă, a ținut o lecție de istorie literară cu elemente semnificative din biografia și receptarea operei lui Eminescu. Ca urmare a recunoașterii valorii operei sale, creația poetului a început să fie tradusă încă din timpul vieții acestuia, primele traduceri ale poeziei eminesciene fiind în maghiară și germană. Un moment important în cariera europeană a poetului și un prim pas în pătrunderea lui în universalitate a fost traducerea lui în germană în volumul Rumänisches Dichtungen, apărut în 1881 la Leipzig, în care Eminescu este prezent cu 20 de poezii, alături de Alecsandri, Bolintineanu și I. Negruzzi. Poetul a fost foarte cunoscut în cultura germană, ceea ce a constituit primul pod cultural către alte culturi.

Afirmând că îl iubim pe Eminescu chiar și fără a-l cunoaște suficient, Profesorul N. Georgescu a pledat pentru necesitatea cunoașterii operei Poetului Național. În a doua parte a evenimentului, Sesiunea artistică, au recitat poeme eminesciene tinerii actori Claudia Ene și Andrei Atabay (UNATC) și au interpretat creații muzicale pe versurile lui Eminescu baritonul Alexandru Chiriac (Opera din Brașov) și mezzosoprana Mihaela Ramona Bolojan (Academia Națională de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca), acompaniați la pian de Ieronim Buga (Ateneul Român).

În finalul Simpozionului, președintele AOSR, profesorul Adrian Badea, a declarat: „Valorile culturale, alături de realizările cercetării științifice sunt o cale de acces în spațiul spiritualității universale. Ele dau măsura valorii unei civilizații, exprimând forța spirituală și măreția acesteia. Eminescu, prin geniul și creațiile sale, a deschis culturii și civilizației românești calea către universalitate. Procesul a fost continuat de alte mari spirite din domeniile culturii și ale științei și continuă și în prezent. Ca națiune cu un mare potențial de inteligență și creativitate, avem o contribuție importantă la patrimoniul culturii și științei universale. De aceea trebuie să punem accentul pe educație, să creăm un sistem educațional performant, să încurajăm calitatea și excelența în educația academică și cercetarea științifică, să-i încurajăm și să-i susținem pe tinerii excepționali. Prin cultură și știință, nu prin alte mijloace conjuncturale, arătăm ce suntem cu adevărat în lume și ne situăm în spațiul peren al valorilor universale.”

Biroul de Comunicare și Relații Publice al Academiei Oamenilor de Știință din România
(Contact: comunicare.aosr@gmail.com)
București, 14.01.2023