Academia Oamenilor de Ştiinţă din România, împreună cu partenerii Evenimentelor ştiinţifice VALENŢELE FEMINITĂŢII, au plăcerea de a vă invita, cu ocazia celebrării a 5 ani de manifestări ştiinţifice lunare dedicate femeii, la Evenimentul Aniversar pentru a celebra personalităţile feminine din ştiinţă, cercetare, educaţie, creaţie, artă, cultură, antreprenoriat, dezvoltare personală, tradiţie.
La evenimentul ştiinţific vor participa personalităţi ce au contribuit la realizarea celor 60 de conferinţe ştiinţifice naţionale, unde se vor conferi diplome de excelenţă pentru contribuţia în realizarea manifestărilor ştiinţifice.
Evenimentul aniversar va avea loc miercuri, 25.01.2023, ora 16:00, la Academia Oamenilor de Ştiinţă din România – str. llfov nr. 3, unde vă veţi bucura şi de momente speciale de muzică clasică, artă şi comunicare.
De-a lungul celor 5 ani de activitate au fost susținute 60 de conferințe naționale cu o participare de peste 140 de doamne și domnișoare din România afiliate la 65 de entități din țară și 21 de persoane din Europa afiliate la 22 de entități științifico-culturale din străinătate.
„Valențele Feminității” au derulat două conferințe naționale cu participare internațională, finanțate de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării prin Agenția Națională de Cercetare Științifică: “Cercetare și educație pentru știință, tehnologie, inginerie și matematică” și “Centenarul științei românești în context european”.
În cadrul conferințelor „Valențele Feminității” au fost celebrate: Ziua Internațională a femeilor în știință, Ziua mondială a alimentației, Ziua pământului, Ziua internațională pentru eliminarea violenţei împotriva femeilor și s-au derulat două cursuri cu durata de două luni: Comunicare, Conectare, Influență John Maxwell Team și Legile Dezvoltării Personale.
ACADEMIA OAMENILOR DE ŞTIINŢĂ DIN ROMÂNIA – Secţia Ştiinţe Fizice –
Joi, 26 ianuarie 2023, ora 11:00, în Sala Dr. Constantin Angelescu a AOSR are loc Discursul de recepţie – ANALIZA COMPLEXĂ A CRISTALULUI TRIGLICIN SULFAT (TGS) – susţinut de dl. Prof. univ. dr. Horia ALEXANDRU, Membru Titular
Academia Oamenilor de Ştiință din România – FILIALA USA, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, Mitropolia Ortodoxă Română a Ccelor Două Americi și Institutul Român de Teologie și Spiritualitate Ortodoxă – NEW YORK organizează Al XXX-lea Simpozion “Mihai Eminescu” (173 de ani de la naşterea poetului), cu tematica Educaţia şi cultura română de azi – Evaluare şi direcţii Dialog imaginar cu Eminescu. Ce credeţi, Domnule Eminescu, despre educaţia şi cultura română de azi?
Sâmbătă 14 ianuarie 2023, ora 10:00 AM(ora 17:00 în România) la Biserica ortodoxă română „Sf. Ap. Petru şi Pavel”, Astoria, New York (14-20 27th Ave.)
PROGRAM Protocolul deschiderii Pr. Prof. Dr. Theodor Damian, Preşedintele Filialei New York a Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România şi al Institutului Român de Teologie şi Spiritualitate Ortodoxă
Rugăciune de M. Eminescu, interpretează Lia Lungu Imnul lui Ştefan Vodă Deşteaptă-te Române
Mesaje: Prof. univ. Dr. Adrian Badea, Preşedintele Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România Dr. Nicolae Condrea, Arhiepiscop al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a SUA şi Mitropolit al Mitropoliei Ortodoxe Române a celor două Americi
COMUNICĂRI Moderatoare: Prof. Nicole Smith
Acad. Theodor Codreanu, Critic şi istoric literar, Huşi Filosofia lui Eminescu: implicaţii în viziunea asupra şcolii
Prof. univ. Dr. Nicolae Georgescu, Critic şi istoric literar, Bucureşti Eminescologia, o ştiinţă interdisciplinară
Prof. univ. Dr. Anca Sîrghie, Critic şi istoric literar, Sibiu Şcoala „cea aievea” ca instituţie identitară în viziunea publicistului Mihai Eminescu
Dr. Marian Nencescu, Critic şi istoric literar şi de artă, Bucureşti, Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România Actualităţi eminesciene: Şcoala între educaţie şi cultură
Pr. Prof. univ. Dr. Theodor Damian Scriitor, Preşedinte al Filialei americane a Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România şi al Institutului Român de Teologie şi Spiritualitate Ortodoxă, New York Actualitatea relevanţei viziunii lui Eminescu asupra educaţiei
Prof. univ. Valentina Ciaprazi, Scriitoare, Profesoară de limbă şi literatură franceză, LaGuardia College, New York Critica imitaţiei snoabe în poezia lui Eminescu: Ai noştri tineri
ACADEMIA OAMENILOR DE ȘTIINȚĂ DIN ROMÂNIA – FILIALA USA organizează Simpozionul dedicat Unirii Principatelor Române, a XXX-a ediție – 164 ani de la marele eveniment istoric
Duminică 22 Ianuarie 2023, ora 3:00 PM după Sf. Liturghie, la Biserica „Sf. Ap. Petru și Pavel” (St. George’s Episcopal Church) din Astoria, 27th Ave. colț cu 14th Street, Subway Q sau N la stația Astoria Boulevard, Bus Q 18
PROGRAM Protocolul deschiderii Pr. Prof. Dr. Theodor Damian, Președintele Filialiei americane a Academiei Oamenilor de Știință din România și al Institutului Român de Teologie și Spiritualitate Ortodoxă Deșteaptă-te române de Andrei Mureșanu Imnul lui Ștefan Vodă Imnul Basarabiei
Comunicări Moderator: Prof. Nicole Smith
Pr. Prof. univ. Dr. Theodor Damian Scriitor; Președinte al Filialei americane a Academiei Oamenilor de Știință din România și al Institutului Român de Teologie și Spiritualitate Ortodoxă, New York Arhimandritul Neofit Scriban despre unirea și ne-unirea Principatelor Române
Prof. univ. Dr. Doru Tsaganea Profesor de matematică la Metropolitan College of New York Unirea Principatelor Române în contextul noilor idei social-politice generate de revoluțiile de la 1848
Prof. univ. Valentina Ciaprazi Scriitoare, Profesoară de limbă și literatură franceză, LaGuardia College, New York Dacă Unirea s-ar produce în condițiile de acum, ar mai fi ea realizată?
Cezar Ungureanu Absolvent al Programului „Marist”, student la Facultatea de Drept, City University of New York Politica chestiunii românești
Cu prilejul zilei de 15 ianuarie – Ziua lui Mihai Eminescu și Ziua Culturii Naționale –, Academia Oamenilor de Știință din România a organizat Simpozionul științific „Cultura, mijloc de acces în Spațiul Valorilor Universale”. Evenimentul a avut loc în ziua de 12 ianuarie 2023, începând cu ora 11, în Sala de Conferințe Constantin Angelescu a AOSR și s-a bucurat de participarea unor personalități ale educației, culturii și științei românești.
Având în vedere semnificația specială, cu o înaltă valoare simbolică, a zilei de 15 ianuarie, Simpozionul și-a propus să readucă în conștiința prezentului importanța operei Poetului Național pentru existența românească și devenirea culturii noastre, să sublinieze valoarea universală a acesteia și necesitatea cunoașterii ei de noile generații. În același timp, manifestarea a relevat rolul pe care îl are cultura națională, prin operele ei perene, dincolo de conjuncturi și ideologii, în promovarea civilizației și spiritualității românești în spațiul valorilor universale.
VIDEO
Evenimentul a fost structurat în două părți: Sesiunea științifică și Sesiunea artistică. În deschiderea Simpozionului, prefațat de imnul academic Gaudeamus igitur, prof. univ. dr. ing. Adrian Badea, președintele Academiei Oamenilor de Știință din România, a afirmat că 15 ianuarie este o zi a bucuriei, în care îl omagiem pe Mihai Eminescu, „omul deplin al culturii românești”, și celebrăm Cultura Națională și valorile acesteia. Prin valoarea operei lui, Eminescu, Poetul Național, a deschis calea culturii românești spre universalitate.
IPS Teodosie, arhiepiscopul Tomisului și profesor universitar, a susținut o prelegere academică în care a subliniat că Eminescu reprezintă o sinteză a scrisului și a culturii românești, este o personalitate universală prin aspirația lui de a cuprinde spiritul universal și prin valoarea creației sale. „Poetul Desăvârșit al culturii noastre” a fost și un om religios, nu doar un om al literaturii, a subliniat vorbitorul, pentru dimensiunea religioasă a spiritului și operei lui pledând creații eminesciene importante. Identificându-se cu țara și neamul lui, iubind poporul, poetul probează un adânc spirit românesc, care, prin cultura sa foarte bogată, prin cuprinderea și valoarea operei, devine un spirit universal. Universalitatea poetului are rădăcini adânci în însăși natura neamului și a țării: o țară latină cu spiritualitate răsăriteană. În mod esențial, a conchis IPS Teodosie, prin creația sa, Eminescu reprezintă neamul românesc și surprinde Logosul divin.
Într-o prelegere sub genericul „Eminescu – Poet Universal”, Ioana Vasiloiu, lector univ. dr. la Facultatea de Litere a Universității din București, a prezentat coordonatele existenței și operei poetului, implicând în expunere repere critice fundamentale ale exegezei eminesciene. Profesorul universitar Nicolae Georgescu, eminescolog de marcă, a ținut o lecție de istorie literară cu elemente semnificative din biografia și receptarea operei lui Eminescu. Ca urmare a recunoașterii valorii operei sale, creația poetului a început să fie tradusă încă din timpul vieții acestuia, primele traduceri ale poeziei eminesciene fiind în maghiară și germană. Un moment important în cariera europeană a poetului și un prim pas în pătrunderea lui în universalitate a fost traducerea lui în germană în volumul Rumänisches Dichtungen, apărut în 1881 la Leipzig, în care Eminescu este prezent cu 20 de poezii, alături de Alecsandri, Bolintineanu și I. Negruzzi. Poetul a fost foarte cunoscut în cultura germană, ceea ce a constituit primul pod cultural către alte culturi.
Afirmând că îl iubim pe Eminescu chiar și fără a-l cunoaște suficient, Profesorul N. Georgescu a pledat pentru necesitatea cunoașterii operei Poetului Național. În a doua parte a evenimentului, Sesiunea artistică, au recitat poeme eminesciene tinerii actori Claudia Ene și Andrei Atabay (UNATC) și au interpretat creații muzicale pe versurile lui Eminescu baritonul Alexandru Chiriac (Opera din Brașov) și mezzosoprana Mihaela Ramona Bolojan (Academia Națională de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca), acompaniați la pian de Ieronim Buga (Ateneul Român).
În finalul Simpozionului, președintele AOSR, profesorul Adrian Badea, a declarat: „Valorile culturale, alături de realizările cercetării științifice sunt o cale de acces în spațiul spiritualității universale. Ele dau măsura valorii unei civilizații, exprimând forța spirituală și măreția acesteia. Eminescu, prin geniul și creațiile sale, a deschis culturii și civilizației românești calea către universalitate. Procesul a fost continuat de alte mari spirite din domeniile culturii și ale științei și continuă și în prezent. Ca națiune cu un mare potențial de inteligență și creativitate, avem o contribuție importantă la patrimoniul culturii și științei universale. De aceea trebuie să punem accentul pe educație, să creăm un sistem educațional performant, să încurajăm calitatea și excelența în educația academică și cercetarea științifică, să-i încurajăm și să-i susținem pe tinerii excepționali. Prin cultură și știință, nu prin alte mijloace conjuncturale, arătăm ce suntem cu adevărat în lume și ne situăm în spațiul peren al valorilor universale.”
Biroul de Comunicare și Relații Publice al Academiei Oamenilor de Știință din România (Contact: comunicare.aosr@gmail.com) București, 14.01.2023
Prof. Jacob Sagiv, membru al Departamentului de Chimie Moleculară și Știința Materialelor de la Institutul de Știință Weizmann, a fost onorat – împreună cu alți trei laureați – pentru cercetarea de pionierat în domeniul „monostraturilor autoasamblate pe substraturi solide: acoperiri moleculare pentru controlul proprietăților suprafeței”.
Prof. Jacob Sagiv (stânga) primește Premiul Kavli de la Regele Harald V al Norvegiei (al doilea din dreapta) și Prof. Lise Øvreås, președintele Academiei Norvegiene de Științe și Litere.
Potrivit site-ului oficial al Fundației Kavli, Premiul Kavli, acordat o dată la doi ani, „onorează oamenii de știință pentru descoperiri în domeniile astrofizicii, nanoștiinței și neuroștiinței – cele mari, mici și complexe”. Laureații, care împart un milion de dolari în fiecare dintre cele trei domenii științifice, sunt selectați de comitete numite de Academia Norvegiană de Științe și Litere. Prof. Sagiv împarte premiul cu David L. Allara de la Universitatea de Stat din Pennsylvania, Ralph G. Nuzzo de la Universitatea Illinois din Urbana-Champaign și George Whitesides de la Universitatea Harvard.
Între anii 1978-1980, Jacob Sagiv, chimist și cercetător al fizicii și chimiei materialelor, a publicat lucrări științifice de pionierat în ceea ce urma să devină domeniul modern de cercetare a monostraturilor autoasamblate.
O pagină web relevantă http://www.ishitech.co.il/0202ar3.htm este dedicată realizărilor de prestigiu în domeniul nanoștiinței și nanotehnologiei ale prof. Jacob Sagiv.
În anul 1980, Jacob Sagiv a descoperit că moleculele care conțin o substanță chimică numită octadeciltriclorosilan (OTS) reacționează spontan cu o suprafață de sticlă, pentru a se asambla singure în straturi individuale [1]. În 1983, o echipă de cercetare de la Bell Labs condusă de David Allara a descoperit că moleculele cu grupări tiol (care conțin sulf) pe o suprafață de aur se autoasamblează, de asemenea, în straturi individuale [2]. Aceste monostraturi autoasamblate au grosimea de câțiva nanometri (determinate de alegerea moleculei) și permit cercetătorilor să adapteze proprietățile unei suprafețe. Pentru prima dată, oamenii de știință ar putea imagina construirea de structuri tridimensionale la scară nanometrică strat cu strat, cum ar fi așezarea unor rânduri de cărămizi pentru a construi un zid. Aceste structuri sunt folosite pentru a construi dispozitive electronice bazate pe molecule, biosenzori și noi tipuri de materiale optice. [1] J. Sagiv, J. Am. Chem. Soc. 102, 92-98 (1980). [2] R. G. Nuzzo, D. L. Allara, J. Am. Chem. Soc. 105, 4481-4483 (1983).
Baza de date Google Academic arată că lucrarea de pionierat a lui Jacob Sagiv, publicată în anul 1980 în Journal of the American Chemical Society, este citată de peste 2300 de ori (Google Academic, noiembrie 2022).
Jacob Sagiv a publicat peste 70 de lucrări științifice în reviste de mare impact (trei lucrări în Nature, câteva lucrări în Advanced Materials, Nano Letters, Langmuir, etc.), care au fost citate de peste 7500 de ori (excluzând autocitările). Media citărilor corespunzătoare fiecărei lucrări depășeste pragul de 100, un scor mare, indicând un om de știință foarte influent, de talie mondială, un posibil viitor câștigător al premiului Nobel.
Realizarea sa fundamentală, publicată în anul 1980 în J. Am. Chem. Soc., este menționată în lista celor mai proeminente descoperiri în domeniul nanoștiințelor din secolul XX; a se vedea pagina web: https://www.iinano.org/from-1971-to-2000/
Cu ocazia zilei de 15 ianuarie – dată cu o semnificaţie simbolică specială în calendarul spiritualității românești: Ziua lui Mihai Eminescu și Ziua Culturii Naționale, Academia Oamenilor de Știință din România organizează Simpozionul științific Cultura, mijloc de acces în Spațiul Valorilor Universale. Manifestarea va avea loc în ziua de 12 ianuarie 2023, începând cu ora 11, în Sala de Conferinţe Constantin Angelescu a AOSR (strada Ilfov, nr. 3, sector 5, București).
Simpozionul își propune să readucă în conștiința prezentului importanța operei Poetului Național pentru existența românească și evoluția culturii noastre, să sublinieze valoarea universală a acesteia și necesitatea cunoașterii ei de către noile generații. În același timp, manifestarea va releva rolul pe care îl are cultura națională, prin operele ei perene, dincolo de conjuncturi și ideologii, în promovarea civilizației și spiritualității românești în spațiul universal al valorilor.
Evenimentul este structurat în două părți: Secțiunea științifică și Secțiunea artistică. În prima parte, vor susține prelegeri pe teme privitoare la Eminescu și la cultura națională personalități ale spațiului academic și cultural românesc. Cea de-a doua parte a simpozionului va fi cadrul unui recital poetic și muzical.
Biblioteca Judeţeană „Ion Heliade Rădulescu” Dâmboviţa, Consiliul Judeţean Dâmboviţa, Centrul Judeţean de Cultură Dâmboviţa, în parteneriat cu Arhiepiscopia Târgoviştei şi Academia Oamenilor de Ştiinţă din România organizează Conferinţa „Transformarea digitală a instituţiilor publice de cultură”, susţinută de prof. univ. dr. Doina BANCIU, Vicepreşedinte AOSR.
Data: 13 ianuarie 2023, ora 11.00 Locaţia: Sediul Bibliotecii Judeţene Dâmboviţa, Târgovişte – Strada Stelea nr. 2, Sala de conferinţe
– Moment artistic susţinut de Sextetul Orchestrei Simfonice Muntenia –
Tema Schengen rămâne pe frontispiciul atenției publice, trezind orgolii demult adormite și nepăsări cronice, suscitând atitudini ferme întru recuperarea demnității pierdute, în paradigma „Deșteaptă-te, române“. Cu privire la refuzul primirii noastre, în urma votului-șoc al Austriei, părerile sunt împărțite, în buna tradiție locală, într-un cadru în care este foarte greu, dacă nu imposibil, ca oamenii să se înțeleagă și să fie de acord, mai ales pe teme mari, obiective strategice și proiecte de țară. Unii spun că e grav că n-am fost primiți, că e un act de sfidare și de umilire a noastră, ca popor, alții, că n-ar fi așa de grav, explicând: „Ce ne trebuie nouă Schengen? O să stăm la graniță ca și acum, la greci sau la unguri, și ne vedem de treabă. Se poate și fără Schengen“. În aceeași pendulare de la o atitudine la alta, unii sunt de părere că cei care ne-au respins trebuie boicotați, alții că nu e cazul, singura cale fiind diplomația. Cam așa stau lucrurile cu Schengen, plus o mulțime de necunoscute, pe care ar trebui să le explice, în fața poporului votant, politicienii.
Cu bugetul educației pentru anul viitor ar trebui să stea (de fapt, să meargă) altfel, având în vedere că e vorba de soarta învățământului, temă de importanță majoră pentru fiecare elev, pentru tinerele generații și, fără vorbe mari, pentru viitorul României. Dar, în realitate, stau cam la fel. Știrea bugetului de 2,1% (cum s-a difuzat inițial în spațiul public) a determinat și determină încă reacții contradictorii: unii critică situația și acuză declinul continuu al finanțării educației, într-o, deja, tradiție a politicii educației românești, cadrele didactice și nedidactice protestează, așa cum fac periodic, în fața instituțiilor publice, iar alții opinează că e bine, cuantumul real fiind de 3,2% din PIB: 2,1% prin Ministerul Educației și 1,1% prin autoritățile locale, deci bani mai mulți pentru educație decât anul trecut și în cei anteriori. În a doua categorie intră și doamna ministru, conform căreia bugetul este suficient și poate asigura bunul mers al treburilor învățământului.
Chiar dacă, matematic, vor fi mai mulți bani, finanțarea alocată educației este, în continuare, insuficientă și departe de ce ar trebui să fie. Un buget mic raportat la prevederea din lege (6%) și la obiectivele mari cărora li se subordonează educația intră în contradicție cu logica demersurilor făcute în domeniul școlii și al reformei, în speță legi, proiecte și programe, toate subsumate Proiectului de Țară numit România Educată. Este încă un mod al înaintării cu viteza melcului către ținta propusă la nivel de stat, situată, în fapt, foarte sus în orizontul previziunilor și al posibilităților. Pentru că a educa o societate afectată de lipsa educației – și ca urmare a deceniilor totalitare, a ignoranței perpetuate și a mentalităților retrograde –, a transforma o țară cu tare de ordin educațional, cu un învățământ inegal, cu dificultăți la nivelul calității și al eficienței într-o țară educată în toate sensurile constituie un obiectiv de importanță strategică, de mare complexitate și dificultate. O atare metamorfoză este posibilă numai prin educație de calitate. Iar educația de calitate necesită finanțare substanțială, constantă și pe termen lung. Cu bani puțini, întregul demers riscă să rămână doar o frumoasă utopie…
Vă urăm să aveţi un Crăciun fericit, cu dragoste, speranţă şi pace! Noul an 2023 să fie pentru dumneavoastră şi întreaga familie plin de sănătate, bucurii, împliniri şi noroc în toate!
La mulţi ani! Prof. univ. dr. Adrian Alexandru Badea – Preşedinte AOSR
