Academia Oamenilor de Știință din România

Acasă Blog Pagina 6

Lansarea Programului RO-SCUD

0

Academia Oamenilor de Știință din România, împreună cu partenerii Academia de Studii Economice din București și Universitatea Naţională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” din București, lansează Programul RO-SCUD (Știință-Cultură-Diplomație pentru România; ROmanian Program Science – Culture – Diplomacy (RO-SCUD) pe 5 martie 2025, ora 13.00, la Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” din București.

RO-SCUD se înscrie în aria proiectelor de anvergură națională și internațională ale AOSR dedicate științei și cercetării.

Moderatorii evenimentului vor fi
Prof. univ. dr. ing. Doina BANCIU – Președinte – Academia Oamenilor de Știință din România
Prof. univ. dr. Nicolae ISTUDOR – Rector – Academia de Studii Economice din București
Prof. univ. dr. Liviu LUCACI – Rector – Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale”

Programul RO-SCUD abordează Știința, Cultura și Diplomația ca factori ai dezvoltării durabile a României, cu suportul complex al noilor tehnologii, și ai cooperării în spațiul european și internațional. Noul Program își propune, între obiectivele fundamentale: să inițieze și să susțină programe și proiecte de interes bilateral, regional, european și mondial; să dezvolte parteneriate bilaterale și multi-instituționale la nivel național și internațional; să disemineze inițiative de succes și realizări importante; să promoveze personalitățile vieții științifice și culturale din România; să readucă și să consolideze în conștiința națională și internațională valorile românești autentice, care au contribuit la dezvoltarea științei și culturii la nivel național și internațional.

La eveniment sunt invitați să participe reprezentanți ai administrației publice, mediului academic și de afaceri, oameni de cultură, diplomați.

Discurs de recepție – Prof. univ.dr. Valentin Teodorescu

0

Vineri, 28 februarie 2025, ora 12.00, la sediul AOSR are loc susținerea discursului de recepție susținut de către Dl. Prof. univ. dr. Valentin Teodorescu, cu tema 50 de ani de activitate în domeniul microscopiei electronice de transmisie.

Prezentarea intenționează să evidențieze două aspecte ale activității depuse în domeniul microscopiei electronice de transmisie. În primul rând este vorba despre evidențierea principalelor tematici privind structura materialelor studiate de autor, prin utilizarea microscopiei electronice de transmisie convenționale și de înaltă rezoluție. În al doilea rând, se prezintă concret metodele de lucru și analiza, care permit interpretarea observațiilor TEM.

COMPETIȚIA DE PROIECTE DE CERCETARE A ACADEMIEI OAMENILOR DE ȘTIINȚĂ DIN ROMÂNIA DESTINATĂ TINERILOR CERCETĂTORI „AOȘR-TEAMS-IV” EDIȚIA 2025-2026 „TRANSFORMAREA DIGITALĂ ÎN ȘTIINȚE”

0

===== PACHET DE INFORMAȚII =====

I. SCOPUL COMPETIȚIEI

Competiția stimulează participarea tinerilor în activitatea de cercetare din domenii de actualitate ale științei și tehnologiei.

Obiectivul principal constă în mărirea vizibilității științifice internaționale a tinerilor cercetători prin stimularea publicării rezultatelor științifice originale în reviste de largă circulație internațională, cu factori de impact semnificativi, precum și a depunerii de brevete de invenție care să ateste procedurile tehnologice asociate.

Competiția are ca obiectiv și stabilirea unor legături de colaborare științifică dintre tineri cercetători și membri ai Academiei Oamenilor de Știință din România (AOȘR).

II. COMPONENȚA ECHIPEI DE CERCETARE

Echipa de cercetare se formează din cadre didactice universitare, cercetători științifici sau asistenți de cercetare, doctoranzi sau masteranzi, cu vârsta de maxim 35 ani. Directorul echipei, având titlul de doctor, poate avea vârsta de maxim 40 de ani. Vârstele trebuie să fie împlinite după data de 01.04.2025. Echipa cuprinde directorul și cel puțin un membru.

Membrii echipei de cercetare nu pot aplica decât la un proiect. Membrii echipelor câștigătoare și finanțate la competiția precedentă AOȘR-TEAMS-III 2024-2025 nu pot depune proiect.

Fiecare lucrare aprobată va fi monitorizată de un membru al AOSR.

III. DURATA ȘI CONTRACTAREA PROIECTULUI

Durata proiectului este de maxim 20 de luni, începând de la data semnării contractului. Contractarea se va face pe baza cesiunii drepturilor de autor către AOȘR. Membrii proiectului vor menționa pe articolele publicate în baza rezultatelor obținute și afilierea suplimentară:

„Academy of Romanian Scientists, Ilfov 3, 050044 Bucharest, Romania”

IV. BUGETUL PROIECTULUI

Bugetul alocat pentru un proiect este de maxim 50 000 lei, eșalonat pe doi ani.

V. STRUCTURA PROPUNERII DE PROIECT

Propunerea de proiect va avea următoarea structură, partajată în două fișiere:

Fișierul V.A

A.1. Directorul de proiect

Curriculum Vitae semnat (max. 3 pagini), cu indicarea proiectelor de cercetare conduse anterior

Adresa email și număr de telefon de contact

Link la pagina personală (facultativ)

Link la pagina cu lucrări/citări Google Scholar https://scholar.google.ro/citations

A.2. Echipa de cercetare

Listă conținând, pentru fiecare participant:

Nume-prenume, Data nașterii, Poziția profesională, Loc de muncă.

Pentru masteranzi și doctoranzi se va indica instituția în care își desfășoară activitatea.

Link la pagina personală sau Curriculum Vitae, Link la pagina cu lucrări/citări Google Scholar.

Fișierul V.B

B.1. Propunerea de proiect (max. 10 pagini în limba română)

1. Titlul, cu indicarea unui singur domeniu științific din lista celor 12 domenii de la secțiunea VI

2. Cuvinte cheie

3. Obiective, cu indicarea importanței acestora

4. Metodologie, cu indicarea gradului de originalitate

5. Rezultate estimate intermediare/finale cu indicarea calendarului de activități

6. Articole estimate a fi elaborate, cu indicarea factorului de impact estimat al revistei unde vor fi trimise spre publicare. Eventuale propuneri de brevete de invenție

7. Bibliografie

8. Suma solicitată (nu se vor specifica tipurile de cheltuieli).

B.2. Titlu și rezumat în limba engleză (max. 10 rânduri)

VI. DOMENII ȘTIINȚIFICE PROPUSE PENTRU COMPETIȚIE

Subiectele de cercetare vor fi orientate către utilizarea IT&C în abordarea temelor proiectelor AOSR – România Cunoașterii și RO-SCUD.

  1. ROMÂNIA CUNOAȘTERII
    1. Educație, Cercetare, Inovare;
    2. Comunicații, Tehnologia Informațiilor și Inteligența Artificială;
    3. Dezvoltare eficientă și durabilă; Reindustrializare;
    4. Agricultură performantă și ecologică;
    5. Sănătate;
    6. Cultură, civilizație, spiritualitate;
    7. Energie și resurse minerale;
    8. Resurse umane; Politici sociale;
    9. Ecologie, Mediu, Schimbări climatice;
    10.Apărare, ordine, publică și siguranță națională.
  • RO-SCUD

Proiectele înscrise în competiție pentru programul RO-SCUD (Știință, Cultură, Diplomație) se vor orienta către obiectivele programului precizat AICI

VII. PROCESUL DE EVALUARE

Proiectele se vor evalua de echipe formate din 2 evaluatori din țară sau străinătate. Evaluatorii vor fi selectați dintre membrii AOȘR, membrii ai altor academii, cadre universitare, cercetători din țară și străinătate, având merite științifice recunoscute. Evaluatorii precum și rudele acestora nu pot avea proiecte în competiție. Evaluatorii sunt selectați și validați de Consiliul Științific al AOȘR

Propunerea de proiect poate acumula în urma evaluării max. 100 de puncte.

În cazul în care evaluările individuale ale unui proiect sunt diferite cu mai mult de 15 puncte, proiectul se va reevalua ȋn panel cu participarea evaluatorilor şi a unui membru al Consiliului ştiinţific al AOSR, numit de preşedintele AOSR. În urma discuţiilor ȋn panel se va stabili punctajul final.

Numărul total de proiecte acceptate va fi în limita bugetului competiției. Pentru un domeniu se vor accepta pentru finanțare 1-3 proiecte, în scopul acoperirii tuturor ariilor competiției.

Criterii de evaluare

A.1. Experiența în domeniu a directorului, stabilită pe baza proiectelor conduse sau la care a participat  și vizibilitatea științifică internațională, dovedită prin lucrările publicate în domeniu și a citările acestora (max. 20 puncte)

A.1. Vizibilitatea științifică a membrilor echipei (max. 10 puncte)

B.1. Încadrarea în domeniile de cercetare stabilite pentru competiție (eliminatoriu)

B.2. Actualitatea și importanța temei proiectului (max. 15 puncte)

B.3. Definirea clară a obiectivelor cercetării, metodologiei  și a planului de activități care să conducă la atingerea acestora (max. 30 puncte)

B.4. Originalitatea soluțiilor propuse (max. 20 puncte)

B.5. Etapizarea activităților de cercetare (max. 5 puncte)

Criterii de descalificare a propunerii

C.1. Neîncadrarea în domeniile științifice ale secțiunii VI

C.2. Neîncadrarea în criteriile de vârstă

C.3. Propunerile de proiecte care conțin cel puțin un participant comun

C.4. Propuneri de proiecte care au fost finanțate din alte fonduri.

VIII. DEPUNEREA PROPUNERII DE PROIECT

Fișierul V.A semnat de directorul de proiect și fișierul V.B, ambele în format pdf, se vor expedia prin email la adresa:  secretariat.aosr@gmail.com sau secretariat@aosr.ro.

Primirea proiectelor va fi confirmată de un număr de intrare trimis la adresa de email a expeditorului. Eventualele contestații precum și întrebări legate de competitie pot fi trimise la adresele de mai sus.

IX. CALENDARUL COMPETIȚIEI

2025

15.02            – Publicarea competiției pe pagina web a instituției www.aosr.ro
15.02-15.03 – Depunerea propunerilor de proiecte, ora16:00
16.03-23.03 – Analiza propunerilor și afișarea rezultatelor competiției
24-27.03      – Depunerea contestațiilor
27-30.03      – Analiza contestațiilor și afișarea rezultatelor finale
31.03 – 4.04  – Contractarea proiectelor admise pentru finanțare

2026

01.01-30.11 – Activitatea de cercetare
01-10.12      – Evaluarea rapoartelor finale de cercetare și a lucrărilor/brevetelor trimise spre publicare.

X. PRECIZĂRI FINALE

În vederea finanțării ritmice se vor trimite prin email rapoarte intermediare semnate în format pdf (max. 10 pagini) la datele de
31 iulie, 5 decembrie 2025,
30 iunie 2026 și raportul final pe 4 decembrie 2026

pe baza cărora comisia de recepție decide plata fazelor respective. Rezultatele de etapă vor fi comunicate în cadrul unor conferințe organizate înainte datelor de raportare. Rezultatele tuturor proiectelor se vor publica pe pagina web a AOSR.

Plățile se vor efectua ȋn patru tranşe, iar Directorul de proiect va face o informare a modului de cheltuire a banilor.

Rapoartele din decembrie pentru fiecare an vor conține manuscrisele lucrărilor trimise la publicare și confirmările de primire ale redacției, precum și propunerile de brevete de invenție.

Raportul final va menționa cel puțin trei lucrări elaborate pe baza rezultatelor proiectului publicate în reviste cotate în baza de date Web of Science cu menționarea afilierii la AOȘR.

PREȘEDINTE AL AOSR

Prof. univ. dr. ing. DOINA BANCIU

 

Vizita în România a Prof. Alain Fischer deschide perspective de colaborare între L’Académie des Sciences și Academia Oamenilor de Știință din România

În perioada 10-14 februarie, a avut loc vizita în România a domnului Profesor doctor Alain Fischer, membru în board-ul Academiei de Științe a Franței și președinte al acesteia până în anul 2025. Vizita în România a ilustrului academician și savant în științe medicale a fost organizată de Academia Oamenilor de Știință din România, cu sprijinul Ambasadei Franței.

Domnul Profesor Alain Fischer este o personalitate de prestigiu a științei, medic, profesor de imunologie pediatrică, cercetător în științe medicale și terapie genică, academician. Profesorul Alain Fischer este unul dintre cei mai reputați savanți în domeniul imunologiei și medicinei genetice, de largă recunoaștere internațională, cu o serie de contribuții fundamentale, de pionierat, care au revoluționat tratamentul bolilor imunodeficitare. Este profesor emerit la Collège de France, instituție etalon a excelenței științifice pe plan mondial, în cadrul căreia a condus Catedra de Medicină Experimentală. Prin întreaga sa activitate și operă, situate sub semnul excelenței științifice și academice, Profesorul și Academicianul Alain Fischer este o figură ilustră a științelor medicale, o personalitate de elită, care a contribuit la progresul cercetării științifice în domeniul imunologiei.

Programul Domnului Profesor Alain Fischer în România, organizat de Academia Oamenilor de Știință din România, a inclus o serie de vizite la instituții emblematice din domeniul academic, întâlniri și discuții pe teme științifice și proiecte.

În data de 10 februarie, la Cluj-Napoca, profesorul Alain Fischer s-a întâlnit cu dl. Marius Bojiță, Președintele Filialei AOSR Cluj, cu membri ai filialei, cu Prof. Dr. Anca Dana Buzoianu, Rector al Universității de Medicină și Farmacie ”Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca și cu reprezentanți ai Universității. Începând cu ora 16.00, savantul francez a susținut, în Sala Multimedia a UMF, Conferința „Progresul medical și limitele sale politice și economice”, care s-a bucurat de o participare selectă.

Marți, 11 februarie, a avut loc vizita Profesorului Alain Fischer la Academia Oamenilor de Știință din România, unde s-a întâlnit cu conducerea instituției și cu președinții secțiilor și filialelor AOSR. Întâlnirea a fost moderată de Prof. univ. dr. ing. Doina Banciu, președintele Academiei Oamenilor de Știință din România, care a prezentat instituția, activitatea, programele și proiectele acesteia. Domnia sa s-a referit la două programe de anvergură ale AOSR: Programul România Cunoașterii și Programul RO-SCUD, dedicate dezvoltării durabile prin știință, cercetare și cunoaștere. În context, Prof. Doina Banciu a subliniat dorința de colaborare între Academia Oamenilor de Știință din România și Academia de Științe a Franței, reprezentată de Profesorul Alain Fischer, și oportunitatea creată în acest sens.

Prof. univ. dr. ing. Adrian Badea, președintele de onoare al Academiei Oamenilor de Știință din România, s-a referit la colaborarea științifică pe multiple planuri dintre România și Franța și la perspectivele care se deschid în cooperarea științifică dintre cele două Academii prin proiecte de anvergură pe teme de interes fundamental. Președinții secțiilor AOSR au prezentat succint fiecare secție a instituției, subliniind domeniile și temele care pot constitui obiectul unor viitoare colaborări. Profesorul Alain Fischer a prezentat L’Académie des sciences și și-a afirmat interesul pentru dezvoltarea unei colaborări substanțiale pe teme comune de interes din domeniile științei între cele două Academii.

În finalul întâlnirii, Prof. univ. dr. ing. Doina Banciu a oferit Academicianului Alain Fischer medalia Academiei Oamenilor de Știință din România.

În continuare, miercuri, 12 februarie 2025, Profesorul Fischer a vizitat Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București, unde a fost însoțit de doamna Președinte Prof. univ. dr. ing. Doina Banciu și de reprezentanți ai Ambasadei Franței: domnul Julien Chiappone-Lucchesi – Chargé de coopération et action culturelle (COCAC) în cadrul Ambasadei Franței și Director al Institutului Francez în România, domnul Rabie Ben Atitallah – Atașat științific și universitar, doamna Charlotte Souyris – ofițer de cooperare științifică și domnul Jean-Elie Malkin (expert tehnic internațional) – Consilier Onorific la Ministerul Sănătații. La Universitatea Politehnica, au vizitat laboratorul de cercetare din cadrul Departamentului de Bioresurse și Știința Polimerilor, unde domnul Prof. dr. ing. Horia Iovu, de la Facultatea de Chimie Aplicată şi Ştiinţa Materialelor, a descris și a prezentat Centrul de imprimare 3D. A urmat o întrevedere cu domnul Mihnea Costoiu, Rectorul Universității Naționale de Știință și Tehnologie Politehnica București.

Joi, 13 februarie 2025, a avut loc vizita la Institutul Clinic Fundeni, la care au participat Profesorul Alain Fischer, doamna Prof. Univ. Dr. Camelia Diaconu, membru titular al Secției medicale a AOSR și membru al Academiei Naționale de Medicină din Franța, și domnul Jean-Elie Malkin.A avut loc o întrevedere cu doamna Dr. Simona Dima, de la Institutul de Genomică al UMF Carol Davila, și cu doamna Prof. Univ. Dr. Ileana Constantinescu, membru asociat AOSR și șeful Disciplinei Imunologie si Imunologia Transplantului la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” București. Doamna Constantinescu a prezentat Laboratorul de cercetare în domeniul imunologiei. Programul a continuat cu vizita la Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș”, care a cuprins o întrevedere cu domnul senator Adrian Streinu-Cercel, Prof . Univ. Dr. M.D., PhD, HC, Președintele Comisiei pentru Sănătate, vizitarea unor secții medicale, împreună cu dr. Adrian Marinescu, managerul interimar al Institutului, și vizita la Secția de Pediatrie a Institutului Matei Balș.

Un alt punct pe agenda programului de joi, 13 februarie 2025, a fost vizita Profesorului Fischer împreună cu dna. Prof.univ.dr.ing. Doina Banciu la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, din București. Invitatul s-a întâlnit cu reprezentanții conducerii prestigioasei Universități și cu ministrul Sănătății, Alexandru Rafila. În cadrul vizitei, Profesorul Alain Fischer a vizitat Centrul de simulare și de imprimare 3D al UMFCD și a susținut Conferința „Terapia genică”, în prezența a numeroși studenți, profesori și membri ai mediului academic. La final, Profesorul a primit Medalia de Aur a UMFCD.

Vizita în România a Profesorului Alain Fischer, personalitate științifică de faimă mondială, a constituit un eveniment academic de elită, care deschide perspective importante de colaborare în domeniul științelor medicale și în alte domenii de vârf ale cercetării între L’Académie des Sciences și Academia Oamenilor de Știință din România.

Biroul de Comunicare și Relații Publice al Academiei Oamenilor de Știință din România

 

 

Discurs de recepție Prof. univ. dr. Emil Dinga, Membru de Onoare AOSR

0

Prof.univ.dr. Emil DINGA – Membru de Onoare, Secția de Științe Economice, Juridice și Sociologice – AOSR – va susține discursul de recepție „ASUPRA UNEI LOGICI TETRAVALENTE ÎN ECONOMIE” în data de 12 martie 2025, ora 13:00, la sediul Academiei Oamenilor de Știință din România, sala „Constantin Angelescu”, etaj 1, str. Ilfov nr. 3, Sector 5, București.

 

 

Prof. Alain Fischer – L’Académie des sciences (Franța), invitatul AOSR

0

În perioada 10 – 14 februarie 2025, cu sprijinul Ambasadei Franței, va avea loc vizita în România a domnului Profesor Alain Fischer, membru în board și președintele până în 2025 al L’Académie des sciences (Franța).

Academia Oamenilor de Știință din România a organizat programul vizitei pe o perioadă de 5 zile, din care una la Cluj-Napoca și 4 la București. Programul Prof. Alain Fischer va cuprinde întâlniri cu membri AOSR, vizite la Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București, Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București și la două spitale de prestigiu din București (Spitalul Universitar de Urgență Militar Central ”Dr. Carol Davila”, Institutul Clinic Fundeni).

Prof. Alain Fischer va susține conferința “Terapia Genică” la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București.

La Cluj-Napoca, profesorul Alain Fischer se va întâlni cu conducerea Filialei AOSR Cluj și cu reprezentanți ai Universității de Medicină și Farmacie ”Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca.

RO-SCUD – Programul AOSR Știință-Cultură-Diplomație pentru România

0

Program inițiat de către Academia Oamenilor de Știință din România împreună cu Academia de Studii Economice din București și Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică ”I.L. Caragiale” București

Programul AOSR Știință-Cultură-Diplomație pentru România
ROmanian program Science – Culture – Diplomacy (RO-SCUD)

ARGUMENT
Anul 2025 poate constitui cadrul unor schimbări profunde și complexe în existența umanității, la nivel mondial, regional, național și, implicit, în viața cetățenilor de oriunde s-ar afla.

Suprapunerea crizelor – criza energetică, criza economică, criza socială, criza instituțională, criza diplomatică –, generate de conflicte de toate formele, coroborate cu transformarea digitală a societății, datorată expansiunii tehnologiei, și cu noua paradigmă a politicii, de la democrația colaborativă la democrația puterii (identificarea și evidențierea influenței componentelor naționale în evoluția mondială), conduce la efecte adesea impredictibile, care pot genera, la rândul lor, deviații grave în existența omenirii.

Identificarea și evidențierea influenței componentelor naționale în evoluția mondială devin o preocupare și o obligație pentru recunoașterea statutului și forței unei națiuni. Acestea reprezintă vectorii naționali capabili profesional, intelectual, relațional să poziționeze o națiune printre cele care au un cuvânt de spus la nivel mondial.

În istoria omenirii, s-a demonstrat că Știința este factorul principal care conduce la evoluție. Revoluțiile industriale – de la descoperirea motorului cu aburi în sec XVIII și până la Inteligența Artificială din sec XXI – au influențat dezvoltarea economică și socială, relațiile interumane, relațiile instituționale, relațiile interstatale.

Cultura, în toate formele ei, a evoluat odată cu societatea și a încercat să potențeze spiritul oamenilor și să fie o componentă de bază în procesul evoluției. Cultura, în zilele noastre, asociată cu diverse atribute, cuprinde toată viața socio-economică și politică a unei societăți: cultură muzicală, cultură literară, cultură artistică, cultură civică, cultură economică, cultură politică, cultură diplomatică, cultură digitală etc.

Diplomația și-a extins și ea aria de acoperire. Se vorbește despre diplomație economică, diplomație politică, diplomație culturală (într-o acoladă fecundă între diplomație și cultură), diplomație cibernetică, dar mai ales de diplomația alternativă, care trebuie să susțină eforturile diplomatice clasice.

Pilonii fundamentali de politică externă vor rămâne aceiași, dar se pot completa creator și benefic cu noi direcții și noi parteneriate care pot fi valorificate în interesul tuturor.

Cooperarea științifică, colaborarea între instituții de învățământ și de cultură, prezența elitelor românești în toată lumea au creat și pot crea, în continuare, punți pentru dezvoltare economică semnificativă, sustenabilă și durabilă. Sunt spații în care există avantajul continuității, al tradiției, al apropierii geografice, în care pot fi dezvoltate proiecte cu beneficii palpabile pentru o creștere economică semnificativă, sustenabilă și trainică a statelor. România poate fi un pilon eficient atât în Balcani, alături de celelalte țări din această parte a Europei, cât și în contextul european și mondial.

Știința, Cultura și Diplomația (SCUD) pot avea un rol determinant în poziționarea pozitivă a României.

Academiile, instituțiile de învățământ, instituțiile de cercetare și de cultură din orice țară au vocația de a contribui activ la dezvoltarea societății în care există, fiecare în raport cu rolul și atribuțiile specifice.

În secolul XXI, comunicarea digitală a intervenit în toate procesele, facilitând cooperarea, colaborarea, dar, mai ales, informarea și cunoașterea.

Programul SCUD – Science-CUlture-Diplomacy

Obiectivele AOSR, așa cum sunt stipulate în legea de înființare, sunt „conceperea, promovarea, dezvoltarea, sprijinirea şi protejarea ştiinţei sub toate formele, acţiunile şi metodele directe, indirecte sau adiacente.”

În realizarea atribuţiilor sale, „AOSR colaborează cu academiile de profil de ramură, cu Ministerul Educației și Cercetării, cu instituţii şi organizaţii ştiinţifice academice, de cercetare şi învăţământ, din ţară şi din străinătate[1].”

În acest sens, AOSR desfășoară două programe majore, de interes național: Transformarea digitală în științe și Programul România Cunoașterii, lansat în 2024.

Acestora li se adaugă Programul RO-SCUD, care își propune, în principal, să desfășoare activități în vederea atingerii următoarelor obiective:

  • să valorifice, într-o abordare sistemică, rezultatele obținute prin acțiunile științifice desfășurate de AOSR,
  • să disemineze prin toate mijloacele și formele de exprimare inițiative de succes și realizări importante,
  • să promoveze personalitățile vieții științifice și culturale din România, indiferent de vârsta lor,
  • să inițieze și să susțină programe și proiecte de interes bilateral, regional, european și mondial,
  • să susțină obiectivele RO-SCUD prin parteneriate bilaterale și multi-instituționale la nivel național și internațional,
  • să readucă și să consolideze în conștiința națională și internațională valorile românești autentice, care au contribuit la dezvoltarea științei și culturii la nivel național și internațional.

Implementarea Programului se va face prin grupuri de reflecție de tip ’’think tank”[2], la care vor fi invitați specialiști și din alte instituții de cercetare, învățământ, cultură. De asemenea, în Program vor fi cooptați tineri cercetători ale căror proiecte au fost finanțate din fondurile AOSR.

[1] LEGE nr. 31 din 15 ianuarie 2007 (*actualizată*) privind reorganizarea şi funcţionarea Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, ART. 4: In realizarea atribuțiilor sale, AOSR recunoaște Academia Română ca cel mai înalt for național de consacrare științifică și culturală și colaborează cu academiile de profil de ramură, cu Ministerul Educației și Cercetării, cu instituții și organizații științifice academice, de cercetare și învățământ, din țară și din străinătate.

[2] Grup de experți (în engleză, think tank)

 

Accesați AICI discursul susținut de către Prof. univ. dr. Nicolae Istudor, Rectorul Academiei de Studii Economice cu ocazia lansării Programului „Știință, Cultură, Diplomație pentru România” (RO-SCUD), pe 5 martie 2025, la Biblioteca Centrală Universitară, Sala Carol I.

 

 

24 ianuarie, la Academia Oamenilor de Știință din România

Academia Oamenilor de Știință din România celebrează ziua de 24 ianuarie ca pe un eveniment fundamental al istoriei noastre și al evoluției țării, cu profunde reverberații în prezent și în viitor, în dezvoltarea europeană a României.  

Unirea celor două țări românești într-un singur stat, Principatele Române Unite, a constituit un eveniment de importanță majoră în edificarea României Moderne, un stat european prin origini și istorie, vocație, aspirații și sens al evoluției, și în procesul de făurire a României Mari. Reformele din timpul domniei Principelui Alexandru Ioan Cuza au contribuit la modernizarea statutului român, în direcția devenirii europene a acestuia. Un rol determinant în acest proces l-au avut învățământul, știința și cultura, care au participat la emanciparea poporului și la progresul țării.

Academia Oamenilor de Știință din România își exprimă recunoștința față de contribuția înaintașilor la realizarea Unirii Principatelor și la procesul de edificare a României Europene și omagiază această operă cu profunde și complexe semnificații în dezvoltarea și evoluția țării. În acest cadru, AOSR subliniază rolul fundamental al educației, științei și cercetării în procesul dezvoltării țării prin cunoaștere, un proces care trebuie să genereze o sinergie academică națională.

Ziua de 24 ianuarie 2025 este marcată de Academia Oamenilor de Știință din România printr-o serie de manifestări științifice dedicate Unirii Principatelor. În data de 21 ianuarie, s-a desfășurat Conferința „Unirea Principatelor Române de la 24 ianuarie 1859”, organizată de Secția Științe Istorice și Arheologice a AOSR. Pe 25 ianuarie 2025, în organizarea Filialei Constanța a AOSR, va avea loc Prelegerea „Oamenii de stat de la 1859 – patrioți reformatori întru europenizarea legislativă și instituțională a Statului Român Modern”.

La împlinirea a 166 de ani de la Unire, Prof. univ. dr. ing. Doina Banciu, președintele Academiei Oamenilor de Știință din România, a declarat: „Unirea Principatelor rămâne un înalt exemplu de viziune și conștiință națională și, în același timp, un reper de prestigiu în procesul dezvoltării și evoluției europene a României. Un merit excepțional în acest proces de mare amploare și complexitate l-au avut elitele României, educate la marile universități ale Europei, care au adus spiritul și idealurile europene în spațiul românesc și s-au implicat direct, pe toate planurile, la transformarea lor în realitate. Educația, știința și cultura au contribuit în mod fundamental la procesul luminării poporului și al dezvoltării țării. Ne-am dori ca și astăzi elitele românești să se unească într-un efort național, care să ducă mai departe procesul de dezvoltare a României Europene. Pentru Academia noastră, Cunoașterea rămâne un vector fundamental al progresului și dezvoltării durabile, viziune pe care o dezvoltăm prin Programul România Cunoașterii.”

Biroul de Comunicare și Relații Publice al Academiei Oamenilor de Știință din România

București, 24.01.2025

 

Ne-a părăsit profesorul Dr. Nicolae Constantinescu (1936-2025)

Secția Medicină a AOSR este tristă și depune o lacrimă la catafalcul unui mare român, Profesorul Dr. N. Constantinescu.

Ca membru al AOSR și în acelasi timp al Academiei de Științe Medicale, cele două surori ctitorite de același părinte, profesorul Dr. C. Angelescu, nouă colegilor de breaslă ne revine pentru posteritate să montăm o perfuzie și să facem să curgă în venele generațiilor viitoare, ale tinerilor de azi, picături de ”PERFUZII CONTA UITĂRII”. Generațiile de medici îl știu pe profesorul Nae Constantinescu ca autor de tratate de Anatomie chirurgicală, sau în sens mai larg de Anatomie clinică, căci noi am sacralizat ideea că ”Anatomie fundamentum medicinnae est”, iar domnia sa a lucrat toata viată, chiar în epoca actuală-recentă, la un tratat monumental despre acest miracol al creației divine, corpul uman, văzut prin ochii chirurgilor, al clinicienilor.

A luptat pentru introducerea disciplinei de Anatomie clinică – în facultățile de medicină -. Era în același timp un chirurg de vocație, cei mai mulți români cunoscându-l pentru imaginea sa de operator la Colțea unde lucra din anii 80 și unde l-au găsit de gardă, neobosit, nopți la rând, în 1989, la salvarea împușcaților sau răniților revoluției.

La Colțea, cel mai vechi spital românesc (320 de ani), din Piața Universității, s-au internat atunci zeci de răniți și au fost aduse primele jertfe ale tinerilor nevinovați. Tocmai aici la Colțea, la Chirurgie, acolo unde chiar s-a născut chirurgia românească prin corifeii și părinții ei, N.Kretulescu, N.Turnescu, Severeanu, Toma Ionescu, N. Hortolomei (aproape toți s-au numit Nicolae, ca și domnia sa), N. Constantinescu era un bun român și un om credincios, parcă prin pronie cerească teza sa de doctorat având ca titlu ”Despre biologia transplantului de coastă”, recoltarea chirurgicală a unei coaste fiind singura intervenție chirurgicală operă a divinității, la creație, Opera chirurgicală a profesorului Constantinescu cuprinde peste 8000 de intervenții, iar opera științifică este extrem de bogată, abordând subiecte moderne, dintre care aș aminti unul de notorietate mondială: ”Demonstrarea capacității aqngiogene a celulelor stem din măduva roșie a adultului” (lucrare la Congresul Mondial de Citochimie și Histochimie din 1976, apreciată la Paris de Prof Duhamel, la Munchen de prof Begemann, în SUA de W.Blount și H.Boyd.

În 1999 am avut ocazia să-l văd onorat de mari somități ale lumii medicale din California și din lume, inclusiv de G. Emil Palade, la Los Angeles, unde ca om al cetății ocupa și funcția de Consul al României în vestul SUA. Dar alături de 6 laureați ai premiului Nobel de la aceeași  întrunire, era apreciat, firește, nu ca politician sau Consul, ci ca mare cercetător al lumii celulare. Studenții mediciniști iubesc anatomia cu valențe clinice, chirurgicale, rămasă moștenire de la domnia sa, noi chirurgii îl considerăm un bun de patrimoniu, eminescilogii sunt bucuroși pentru ce a scris despre suferințele eminesciene, academia noastră îl prețuiește ca pe unul dintre figurile ei luminoase, UMF Carol Davila îl îndrăgește pentru tenacitatea cu care încă lucra la Anatomie la peste 85 de ani ca să-și termine marele tratat de Anatomie Clinică.

Dragul nostru, drum bun printre stele.Tu știi că toți te-am iubit și nu te vom uita.

Ocrotește-i, Doamne, pe Români!

21.01.2025                           
Prof V. SÂRBU, Președinte al Secției Medicină a AOSR