În data de 27 octombrie 2023, începând cu ora 13, în sala Mihai Viteazul din Palatul Parlamentului a avut loc Conferința Națională de Drept European , cu participare internațională, ediția a VI-a, cu tema ”Aplicarea dreptului Uniunii Europene în România” organizată de Societatea  Română de Drept European, (SRDE), membră a federației Internaționale de Drept European (FIDE) al cărei președinte este Excelența sa, Domnul Ambasador, Prof. univ. dr. Ioan Anghel. Conferința a fost organizată sub egida Academiei Oamenilor de Știință din România, în parteneriat cu Universitatea Nicolae Titulescu, Universitatea Valahia din Târgoviște, Uniunea Juriștilor din România.

Conferința s-a bucurat de o participare de elită, fiind prezenți nu doar reprezentanți ai unor instituții de mare însemnătate în domeniul dreptului, precum Curtea Constituțională, Înalta Curte de Casație și Justiție, Consiliul Legislativ, Institutul Național al Magistraturii, Institutul de Cercetări Juridice al Academiei, ci și numeroase instituții de învățământ, reprezentanții profesiunilor liberale juridice, teoreticieni și practicieni de prestigiu, dar și doctoranzi, masteranzi și studenți.

Unul din momentele solemne a fost acela al înmânării unor diplome de excelență unor personalități care au adus un aport remarcabil la dezvoltarea dreptului și la aplicarea dreptului Uniunii Europene în România. Ne-am bucurat să ne numărăm printre ”laureați” și exprimăm gratitudinea noastră pentru această apreciere, pe care o considerăm a aparține, în egală măsură, Academiei Oamenilor de Știință din România.

În acest context am prezentat salutul Domnului Profesor univ. dr. ALEXANDRU BADEA, Președintele A.O.Ș.R., însoțit de un  punct de vedere asupra problematicii abordate, pe care îl aducem la cunoștință membrilor comunității noastre și tuturor celor interesați.

Excelența Voastră,  Domnule Ambasador,

DISTINSĂ AUDIENȚĂ

            În numele domnului profesor Adrian Badea, Președintele Academiei Oamenilor de Știință din România, sunt onorată să vă transmit salutul Domniei sale, al meu personal și al celorlalți membri care alcătuiesc comunitatea noastră academică, să exprim gratitudinea pentru evenimentul pe care îl organizați și convingerea că el va fi unul de excepție.

După cum  vă este cunoscut, actul de naștere al instituției noastre a fost întocmit în anul 1935, când s-a înființat Academia de Științe a României, al cărei continuaator și unic legatar este, prin lege, AOSR. În acele momente, marele savant, academicianul dr. Grigore Antipa sublinia că „Academia Română singură nu poate să îndeplinească toate cerințele culturii științifice românești”.

Fideli acestei viziuni, ne străduim să ne aducem contribuția, alături de celelalte instituții academice, la dezvoltarea științei și culturii românești, în granițele statului, dar și dincolo de ele.

Ne bucurăm  să constatăm că Societatea Română de Drept European, și-a asumat dezbaterea unei teme atât de importante și actuale, anume aplicarea dreptului Uniunii Europene în România. Este o temă mesianică, am putea spune, care preocupă până la înfrigurare nu doar lumea academică de care ținem, ci și lumea politică, statele membre și instituțiile Uniunii Europene, în egală măsură.

Spunem aceasta deoarece de la hotărârea Costa/Enel din 1964, care a pus bazele primatului dreptului  comunitar, devenit azi drept al Uniunii Europene,  timp de peste șase  decenii, s-au produs multe schimbări la nivelul fostelor Comunități Europene, azi Uniunea Europeană.       

Am asistat și continuăm să o facem, la atitudinea plină de cerbicie din partea Curții Europene de Justiție de la Luxemburg în a apăra primatul Uniunii Europene, la  divergențe jurisprudențiale între Curtea de Justiție a Uniunii  Europene și Curțile Constituționale ale statelor membre, alimentate, nu de puține ori de reacția instanțelor naționale. Într-un asemenea context, este necesară întreținerea unui dialog, care să fie însă caracterizat prin demnitate și onestitate, prin  respect reciproc și bună cuviință și care să permită să se ajungă la soluții eficiente pentru integrarea juridică, prin care să se preîntâmpine și elimine disparitățile de viziuni.

Într-o construcție politică și juridică fondată pe valori democrației, statului de drept și drepturilor omului,  este necesar să realizăm un just echilibru între identitatea constituțională națională, proprie fiecărui stat membru și identitatea europeană, consacrată de Tratatele Ununii Europene. Numai menținând acest echilibru vom reuși să nu fim unii mai egali decât ceilați.

Distinși participanți,

Nutrim nădejdea că viitorul aplicării dreptului Uniunii Europene în  România va continua să fie trasat în paradigma principiilor pe care Constituția României, în forma sa revizuită, i le conturează, în spiritul tradițiilor democratice ale poporului român, dar și al idealurilor jertfei din Decembrie 1989 prin care am pus capăt definitiv unui regim de tip totalitar.

Toate acestea trebuie să fie armonizate cu principile desprinse din tratatele unionale, prin care se proclamă respectul egalității statelor membre în raport cu tratatele, precum și identitatea lor națională,  în armonie cu cea a Uniunii și statelor care o compun.

În încheiere vreau să mă refer la o idee care s-a exprimat aici și anume nevoia de a crea un pol românesc al cercetării. Aceasta înseamnă, în opinia naostră, să avem capacitatea de a crea o doctrină națională, care să se impună cu demnitate și temeritate în rândul doctrinelor celorlalte state member și a celei construită la nivelul Uniunii Europene. Și mai este necesar ceva: ca rodul acestei doctrine să fie valorizat de aceia care guvernează și administrează țara, de autoritățile deliberative și executive ale statului român.

Prof. univ. dr. VERGINIA VEDINAȘ          

Membru corespondent al Academiei Oamenilor de Știință din România

Președinte al Institutului de Științe Administrative ”Paul Negulescu”