Academia Oamenilor de Știință din România

Acasă Blog

Hello world!

Welcome to WordPress. This is your first post. Edit or delete it, then start blogging!

De ce știința este fundamentul prioritar al dezvoltării societății

În fiecare epocă a istoriei, societățile care au înțeles să investească în cunoaștere au reușit nu doar să supraviețuiască, ci să prospere. Dincolo de infrastructură, resurse naturale sau forță de muncă, adevărata resursă strategică a unei națiuni este capacitatea ei de a produce și de a valorifica știință. Într-o lume dominată de tehnologie, tentația este adesea de a vedea progresul ca pe o succesiune de invenții spectaculoase. Dar această perspectivă este incompletă. Tehnologia nu apare din neant. Ea este rodul direct al științei, iar știința – mai ales cea fundamentală – reprezintă fundamentul prioritar al dezvoltării durabile a societății.

Lanțul firesc al progresului este clar: știința fundamentală creează cunoaștere, această cunoaștere alimentează știința aplicativă, iar din ea se nasc tehnologiile care transformă viața de zi cu zi. Inversarea acestui lanț este o eroare conceptuală periculoasă. A crede că tehnologia generează știință înseamnă a confunda efectul cu cauza și a risca, pe termen lung, stagnarea intelectuală și tehnologică.

Știința fundamentală – izvorul nevăzut al progresului

Marile descoperiri care au schimbat lumea nu au fost, la origine, motivate de aplicații imediate. Legile mișcării ale lui Newton nu au fost scrise pentru a construi motoare, iar teoria electromagnetismului formulată de Maxwell nu urmărea dezvoltarea telecomunicațiilor. Cu toate acestea, fără aceste teorii, nu ar fi existat revoluția industrială, electricitatea, radioul, computerul sau internetul.

Știința fundamentală este o investiție în viitorul îndepărtat. Ea răspunde unor întrebări esențiale despre natură, materie, viață și Univers, fără a ști dinainte ce aplicații vor rezulta. Tocmai această libertate a cercetării, această explorare dezinteresată a necunoscutului, face posibil saltul calitativ al cunoașterii. Fără ea, societatea ar rămâne captivă unui prezent limitat, incapabil să își imagineze și să construiască viitorul.

Istoria este plină de exemple grăitoare: mecanica cuantică, considerată inițial un domeniu abstract și greu de înțeles, stă astăzi la baza microelectronicii, laserelor, imagisticii medicale și a întregii industrii digitale. Teoria relativității, aparent o speculație teoretică, este indispensabilă funcționării sistemelor GPS. Nimeni nu ar fi putut anticipa, în momentul descoperirii, amploarea impactului lor social și economic.

De la știință aplicativă la tehnologie

Între laborator și viața cotidiană există o verigă esențială: știința aplicativă. Ea transformă legile și modelele teoretice în metode, protocoale și prototipuri. Este spațiul în care ideile capătă formă, unde cunoașterea devine instrument.

Din această etapă se nasc tehnologiile – expresia vizibilă și palpabilă a științei. Fie că vorbim despre medicamente inovatoare, surse de energie regenerabilă, materiale inteligente sau sisteme informatice avansate, toate sunt rezultatul direct al unei acumulări lente și riguroase de cunoaștere științifică.

Tehnologia este, așadar, un produs al științei, nu generatorul ei. Ea poate stimula noi întrebări și poate oferi instrumente de cercetare mai performante, dar nu poate înlocui sursa originară a progresului: cercetarea fundamentală. O societate care investește exclusiv în tehnologie, neglijând știința de bază, se condamnă la a importa idei, la a copia soluții și la a pierde autonomia intelectuală și strategică.

Impactul direct asupra dezvoltării societății

Beneficiile științei nu se limitează la creștere economică. Ele se reflectă în sănătatea populației, în educație, în protecția mediului, în securitate și în calitatea vieții. Progresele medicinei au prelungit speranța de viață și au redus suferința. Tehnologiile energetice moderne oferă șansa unei dezvoltări sustenabile. Informatica a revoluționat comunicarea, educația și administrația publică.

Mai mult decât atât, știința formează un anumit tip de cultură: cultura raționalității, a spiritului critic și a respectului pentru adevăr. O societate care prețuiește știința este o societate mai rezistentă la manipulare, mai deschisă dialogului și mai capabilă să ia decizii informate.

În acest sens, știința nu este doar un instrument de progres material, ci și un pilon al democrației și al maturității civice. Ea educă nu doar specialiști, ci cetățeni.

Fondurile pentru știință – o investiție strategică, nu o cheltuială

Una dintre cele mai grave erori de politică publică este tratarea finanțării cercetării ca pe un lux sau ca pe un domeniu secundar. În realitate, fondurile pentru știință sunt printre cele mai eficiente investiții pe termen lung. Ele generează inovare, atrag talente, creează industrii noi și sporesc competitivitatea internațională.

Țările care au înțeles acest adevăr – Statele Unite, Franța, Anglia, Germania, Japonia, Canada, Coreea de Sud, statele nordice – și acum China, Taiwanul, au construit sisteme solide de cercetare și au devenit lideri tehnologici și economici. Nu putem ignora nici Rusia care în domeniul nuclear a investit în cercetare în mod considerabil, neglijând însă alte domenii. În schimb, națiunile care au subfinanțat constant știința au rămas dependente de importul de tehnologie și de decizii luate în afara propriilor granițe.

Finanțarea științei nu înseamnă doar bani pentru laboratoare și echipamente. Înseamnă respect pentru cercetători, stabilitate instituțională, programe pentru tineri și un climat intelectual care să încurajeze excelența. Fără aceste condiții, talentul se pierde, iar societatea își erodează viitorul. Politicienii sunt primi care ar trebui să înțeleagă acest lucru, pt ca schimbarea de atitudine stă în mâinile lor.

Un apel la luciditate și responsabilitate

Dezvoltarea autentică a societății nu poate fi construită pe improvizație sau pe entuziasmul de moment al inovației tehnologice. Ea se sprijină pe un edificiu solid de cunoaștere, clădit cu răbdare de generații de oameni de știință. Știința creează tehnologie, iar tehnologia transformă societatea – acesta este lanțul firesc al progresului.

A investi în știință înseamnă a investi în viitorul copiilor noștri, în sănătatea comunităților, în prosperitatea economică și în demnitatea unei națiuni capabile să gândească cu mintea ei. Este un gest de responsabilitate istorică și un act de încredere în puterea rațiunii umane.

Într-o lume aflată la răscruce de crize – climatice, energetice, sanitare și geopolitice – răspunsul nu poate veni decât din știință. Iar societatea care va înțelege prima acest adevăr nu va fi doar mai bogată, ci mai liberă și mai înțeleaptă.

Repere istorice ale lanțului știință–tehnologie–societate

Pentru a înțelege mai bine acest mecanism al progresului, este suficient să privim câteva momente decisive din istoria umanității. Revoluția industrială nu a pornit din ateliere, ci din marile sinteze teoretice ale fizicii clasice și ale chimiei moderne. Descoperirea structurii atomului a deschis drumul energiei nucleare și medicinei moderne. Dezvoltarea teoriei informației și a logicii matematice a făcut posibilă apariția computerului și, ulterior, a inteligenței artificiale.

Un exemplu emblematic îl constituie descoperirea penicilinei. În spatele acestui miracol medical nu a stat un program industrial, ci curiozitatea științifică a lui Alexander Fleming și cercetările fundamentale din microbiologie. La fel, revoluția semiconductorilor nu ar fi fost posibilă fără înțelegerea profundă a fizicii stării solide, domeniu considerat mult timp pur teoretic.

Aceste episoade arată limpede că progresul nu este rezultatul hazardului sau al ingeniozității izolate, ci consecința unei culturi a cercetării fundamentale cultivate pe termen lung.

Exemple românești – dovada unei vocații științifice

Și istoria României oferă exemple convingătoare despre forța transformatoare a științei. Henri Coandă, pornind de la cercetări fundamentale în aerodinamică, a deschis drumul aviației cu reacție. Ștefan Procopiu a formulat magnetonul care îi poartă numele, contribuind esențial la fizica modernă. Fizica atomică națională prin Horia Hulubei la Măgurele a cunoscut o vie dezvoltare. Gheorghe Pauliș, Victor Babeș și Nicolae Paulescu au pus bazele unor direcții majore în medicina contemporană, cu impact direct asupra sănătății publice.

În perioada de afirmare a școlilor românești de matematică și fizică, nume precum Grigore Moisil, Simion Stoilow sau Alexandru Proca au demonstrat că o țară fără resurse spectaculoase poate deveni un centru de excelență prin investiția în educație și cercetare.

Mai aproape de prezent, cercetarea nucleară de la Măgurele, dezvoltarea laserului de mare putere sau contribuțiile românești la proiecte europene de vârf, cum ar fi noul tip de reactor nuclear de la Pitesti-Mioveni aarată că potențialul există. Ceea ce lipsește adesea nu este talentul, ci continuitatea finanțării și viziunea strategică.

Aceste exemple nu sunt simple pagini de istorie. Ele sunt argumente vii că știința românească poate deveni din nou un motor al dezvoltării naționale, dacă este sprijinită consecvent și inteligent.

Educația și cercetarea – semințele viitorului

Un sistem solid de cercetare nu poate exista fără o educație de calitate. Școala este locul unde se formează nu doar competențe, ci vocații. Fiecare mare cercetător a fost, mai întâi, un elev curios și un student inspirat.

Investiția în știință începe, de fapt, cu investiția în educație: laboratoare școlare, profesori bine pregătiți, programe care să stimuleze creativitatea și gândirea critică. Fără această bază, nici cele mai generoase bugete de cercetare nu pot produce rezultate durabile.

O societate care își neglijează școala își sabotează viitorul. În schimb, o societate care cultivă respectul pentru cunoaștere își construiește, pas cu pas, independența intelectuală și prosperitatea.

Un final mobilizator – știința ca proiect de țară

Astăzi, mai mult ca oricând, știința trebuie privită ca un proiect de țară. Nu ca un capitol marginal din buget, nu ca un privilegiu al unei elite restrânse, ci ca o investiție colectivă în destinul națiunii.

Avem datoria să înțelegem că fiecare laborator finanțat, fiecare tânăr cercetător sprijinit, fiecare program de cercetare lansat înseamnă o șansă în plus pentru dezvoltare, pentru sănătate, pentru securitate și pentru demnitate națională.

Să nu uităm: marile națiuni nu s-au construit doar prin arme, drumuri sau fabrici, ci prin idei. Prin oameni care au avut curajul să întrebe, să caute și să descopere.

Este momentul ca societatea să redescopere respectul pentru știință și să o așeze acolo unde îi este locul firesc: în centrul strategiei de dezvoltare. Nu pentru gloria cercetătorilor, ci pentru binele comun.

Dacă vrem un viitor sigur, prosper și liber, nu avem de ales: trebuie să investim în știință astăzi.

Pentru că tehnologia trece, industriile se schimbă, dar cunoașterea rămâne.

Iar o națiune care își cultivă cunoașterea își câștigă, în cele din urmă, viitorul.

SCImago în contextul instrumentelor internaționale de evaluare – Semnificația poziționării Academiei Oamenilor de Știință din România în clasamentul 2025

Evaluarea performanței științifice instituționale se bazează astăzi pe un ansamblu de instrumente bibliometrice internaționale, fiecare având o logică proprie, avantaje specifice și limite bine cunoscute. Dintre acestea, SCImago Institutions Rankings (SIR) ocupă un loc aparte, fiind un instrument preferat de Academia Oamenilor de Știință din România, tocmai datorită abordării sale integrate.

SCImago, cu sediul central în Spania, unde funcționează?

SCImago este o organizație de cercetare și consultanță din Spania, specializată în analiza bibliometrică, vizualizarea informațiilor științifice și dezvoltarea de instrumente pentru evaluarea performanței științifice și instituționale.

Organizația este formată dintr-un grup de cercetători și analiști aflați în colaborare cu instituții academice spaniole prestigioase, dintre care fac parte:
• Consejo Superior de Investigaciones Científicas (CSIC) – Consiliul Superior de Investigații Științifice din Spania (echivalentul unui institut național de cercetare).
• University of Granada (Universitatea din Granada).
• Universidad Carlos III de Madrid (Universitatea Carlos III din Madrid).
• Universidad de Alcalá.
• Universidad de Extremadura (Universitatea din Extremadura).

Acest „laborator” colectiv – la început proiect de cercetare – a evoluat în ceea ce astăzi este cunoscut ca Scimago Lab, care funcționează și ca o companie de consultanță / furnizor de instrumente bibliometrice utilizate internațional.
Nu se limitează la evaluarea producției științifice propriu-zise, ci construiește un indicator compozit, un vector tri-componental ca obiectiv central, bazat pe trei dimensiuni distincte:
• performanța științifică (Research),
• capacitatea de inovare (Innovation),
• impactul societal și vizibilitatea instituțională (Societal).

Această arhitectură îl diferențiază net de alte instrumente consacrate.

✅ Ce face SCImago

SCImago a dezvoltat și publicat o serie de instrumente și proiecte care sunt utilizate global:
SCImago Journal & Country Rank (SJCR)
Un portal public care oferă indicatori bibliometrici pentru reviste și țări, bazat pe date din Scopus – cea mai mare bază de date de citări și publicații academice.
SCImago Institutions Rankings (SIR)
Clasamentul instituțional internațional anual, folosit de universități, institute și academii (inclusiv AOSR), pentru evaluarea și compararea instituțiilor după trei dimensiuni:
Research (performanța științifică)
Innovation (inovare)
Societal / Visibility (impact și vizibilitate web)

Aceste trei componente compun un indicator compozit, vector obiectiv central cu 3 componente cum am mai spus, folosit în raportul anual SIR World Report – un rezumat sistematic al performanței instituțiilor la nivel global.

Origine și evoluție

SCImago a început ca un grup de cercetare academică specializat în:

✅ scientometrie (studiul științei prin date)
✅ bibliometrie (analiza publicațiilor și citărilor)
✅ vizualizări complexe ale datelor științifice

Ulterior, pe baza colaborării dintre universitățile spaniole menționate și CSIC, proiectele au evoluat într-o entitate recunoscută internațional, cu produse folosite de instituții academice, autorități de învățământ superior și organizații de cercetare din întreaga lume.

Relația cu Scopus

Indicatorii SCImago – atât pentru reviste (SJR), cât și pentru instituții (SIR) – sunt bazati integral pe date extrase din baza de date Scopus, operată de Elsevier.
Aceasta înseamnă că metodologia SCImago nu este un sistem separat de date, ci analizează și valorifică datele standardizate ale unei baze bibliografice recunoscute internațional, ceea ce îi conferă credibilitate și comparabilitate globală.

Sediul și forma juridică
• SCImago este descris ca o organizație / grup de cercetare cu sediul în Spania.
• Principalul site oficial pentru SCImago Institutions Rankings este:
🔗 https://www.scimagoir.com
• Activitatea este desfășurată prin colaborarea strânsă între instituții universitare spaniole și cercetători specializați în scientometrie.

De ce este important acest context

Cunoașterea originii, structurii și naturii SCImago este esențială pentru a interpreta corect rezultatele sale ca instrument de evaluare:

Este un proiect academic internațional, nu un simplu clasament comercial.
Metodologiile sale sunt transparente și explicate public. Datele provin dintr-o bază bibliografică standardizată (Scopus) și sunt procesate de cercetători cu expertiză.

SCImago vs Web of Science, Google Scholar și alte platforme

Web of Science, împreună cu instrumentele sale analitice (InCites), oferă o evaluare bibliometrică de mare finețe, bazată pe un corpus foarte selectiv de reviste. Este un instrument excelent pentru analiza impactului științific în sens strict, însă nu surprinde dimensiunea societală și nici componenta de inovare într-o manieră unificată.

Google Scholar, în schimb, se remarcă printr-o acoperire extrem de largă a producției academice, incluzând articole, cărți, capitole și rapoarte. Această deschidere vine însă cu un control mai redus al calității și cu dificultăți de comparabilitate instituțională riguroasă.

Alte instrumente, precum Scopus / SciVal, Dimensions sau Leiden Ranking, sunt foarte utile pentru analize sectoriale sau universitare, dar nu oferă aceeași viziune tri-dimensională asupra instituțiilor de cercetare în ansamblul lor.

Din acest motiv, SCIMAGO este deosebit de potrivit pentru evaluarea academiilor și institutelor de cercetare, unde performanța nu se reduce exclusiv la numărul de articole sau de citări.

Poziționarea AOSR în SCIMAGO Institutions Rankings 2025

Rezultatele din clasamentul SCIMGO 2025 sunt, pentru Academia Oamenilor de Știință din România, remarcabile și merită subliniate explicit.

În categoria academii și institute de cercetare (sectorul Government):
• AOSR se situează pe locul 4 la scorul total (agregat al celor trei criterii), vectorul obiectiv central, imediat după Academia Română, Institutul de Chimie „P. Poni” și Institutul de Științe Spațiale.
• La criteriul științific (Research), componenta 1 a vectorului obiectiv, AOSR ocupă locul 3, fiind devansată doar de Institutul de Științe Spațiale și Academia Română.
• La criteriul societal, componenta 3 a vectorului obiectiv,AOSR se află tot pe locul 3, după Academia Română și IFIN-HH.
. În schimb la criteriul inovare, componenta 2 a vectorului obiectiv central, AOSR nu apare în primele poziții menționate.

Criteriul “Științific” sau Research

Componenta „Research” în SCImago

Ce măsoară, cum funcționează și ce indică în cazul AOSR

În cadrul SCImago Institutions Rankings, componenta Research reprezintă nucleul strict științific al evaluării. Ea este construită exclusiv pe baza datelor bibliometrice derivate din Scopus și urmărește să surprindă performanța efectivă a activității de cercetare, independent de vizibilitatea web sau de activitatea de inovare.

  1. Ce indicatori intră în componenta Research

Componenta Research este un indicator compozit, alcătuit din mai multi sub-indicatori standardizați, dintre care cei mai relevanți sunt:
• volumul producției științifice (număr de articole indexate);
• impactul citărilor (citări normalizate pe domenii);
• calitatea canalelor de publicare (reviste cu scoruri ridicate SJR);
• proporția lucrărilor în top 10% sau top 25% cele mai citate;
• colaborarea internațională (coautorat transnațional).

Acești indicatori sunt concepuți astfel încât să nu favorizeze artificial volumele mari, ci să surprindă echilibrul dintre cantitate, calitate și impact.

  1. Semnificația poziției AOSR la Research

Faptul că Academia Oamenilor de Știință din România se situează pe locul 3 la criteriul Research în sectorul academii și institute de cercetare este deosebit de relevant din mai multe motive structurale:
1. AOSR nu este o instituție de tip „mega-institut”, cu infrastructuri experimentale masive sau mii de cercetători angajați.
2. Producția sa științifică este în mare parte rezultatul rețelelor academice, al colaborărilor și al cercetării individuale de înalt nivel.
3. Poziționarea pe locul 3 indică faptul că densitatea impactului (raportul calitate / volum) este competitivă la nivel național.

În acest sens, performanța AOSR la Research reflectă eficiență științifică, nu doar masă critică.

  1. De ce componenta Research este „cea mai dinamică”

Comparativ cu Innovation și Societal, componenta Research are o caracteristică esențială:

este cea mai sensibilă la evoluții pe termen scurt și mediu.

Creșterea la Research poate fi accelerată prin:
• orientarea către reviste cu impact ridicat;
• consolidarea colaborărilor internaționale;
• stimularea leadershipului științific (articole cu autori principali AOSR);
• focalizarea pe domenii cu vizibilitate și citare ridicată.

Aceasta explică de ce:
• Institutul de Științe Spațiale a reușit deja să depășească Academia Română la acest criteriu;
• o depășire punctuală a Academiei Române de către AOSR la Research este un obiectiv realist, dacă trendul actual continuă.

  1. Relația dintre Research și celelalte componente

Un aspect esențial în logica SCImago este că Research alimentează indirect și celelalte componente:
• o producție științifică solidă crește vizibilitatea societală (prin citări, referințe, acces deschis);
• rezultatele de cercetare pot deveni, în timp, input pentru inovare (brevete, aplicații).

Astfel, componenta Research funcționează ca un motor central, în jurul căruia se pot construi performanțe și pe Innovation și Societal.

Componenta „Societal / Visibility” în SCImago Institutions Rankings

1.  Ce măsoară, ce NU măsoară și de ce contează pentru AOSR?

În arhitectura SCImago, componenta Societal (numită uneori și Visibility sau Societal Impact) nu este o dimensiune „soft” și nici una pur mediatică. Ea reprezintă o măsură a prezenței instituției în spațiul public digital global, ca expresie indirectă a relevanței sale academice și științifice.

SCImago nu evaluează opinii, ci urme digitale instituționale măsurabile.

  1. Ce măsoară concret „Societal / Visibility”

Componenta societală se bazează în principal pe indicatori webometrici standardizați, proveniți din surse externe, neutre față de instituții.

Indicatorul-cheie: Web Visibility

Acesta include, în esență:
• numărul de legături (backlinks) către domeniul oficial al instituției;
• diversitatea domeniilor externe care trimit către site-ul instituției;
• poziționarea instituției în ecosistemul web academic
global.

Cu alte cuvinte, se măsoară cât de des este „referențiată” instituția ca actor relevant, nu cât de mult „se promovează”.

  1. De ce este această componentă relevantă științific?

În evaluările moderne ale cercetării, există un consens tot mai larg că:

o instituție științifică relevantă trebuie să fie nu doar productivă, ci și vizibil integrată în rețelele globale de cunoaștere.

Componenta societală:
• surprinde difuzarea cunoașterii;
• indică deschiderea instituției;
• reflectă capacitatea de comunicare academică;
• penalizează instituțiile izolate, chiar dacă sunt productive intern.

Este, așadar, un indicator de conectivitate, nu de prestigiu declarat.

  1. De ce AOSR stă bine la componenta societală

Faptul că AOSR este pe locul 3 la criteriul Societal în sectorul academii și institute de cercetare este extrem de semnificativ, pentru că:
• AOSR nu dispune de infrastructura masivă a unor institute mari;
• nu are rețele industriale sau medicale proprii extinse;
• nu are bugete comparabile cu institutele naționale de fizică sau chimie.

Și totuși:
• site-ul AOSR este bine conectat internațional;
• activitatea academică este vizibilă, citată și referențiată;
• există o prezență coerentă în spațiul digital academic.
Aceasta indică o instituție activă, nu una formală.

Fundamentul performanței AOSR la componenta „Societal / Visibility”

Poziționarea foarte bună a Academia Oamenilor de Știință din România la componenta Societal din clasamentul SCImago 2025 nu este un rezultat conjunctural, ci reflectă o construcție instituțională coerentă, desfășurată în ultimii ani prin politici deliberate de deschidere, cooperare internațională și vizibilitate academică.

Un rol esențial în această evoluție l-au avut strategiile de cercetare și cooperare internațională, dezvoltate sub coordonarea președintei Doina Banciu. Prin inițierea și consolidarea unor parteneriate academice cu Franța și cu mai multe state din regiunea balcanică, AOSR s-a poziționat activ în rețelele de colaborare regională și europeană, sporindu-și prezența și recunoașterea în spațiul academic internațional.

Aceste cooperări au avut un impact direct asupra componentei Societal / Visibility, întrucât:
• au generat referințe externe instituționale;
• au crescut densitatea legăturilor academice internaționale;
• au contribuit la integrarea AOSR în fluxurile de comunicare științifică transnațională.

În același timp, dimensiunea societală a fost consolidată substanțial prin programul „România cunoașterii”, inițiat de președintele de onoare Adrian Badea. Acest program a oferit Academiei o platformă de articulare publică a cunoașterii, facilitând:
• dialogul între cercetare și societate;
• diseminarea rezultatelor științifice către un public mai larg;
• afirmarea rolului AOSR ca actor de reflecție și orientare intelectuală în spațiul public românesc.

A mai existat o inițiativă a președinta Doina Banciu lansată în primăvara 2025 care trebuie amintită. Programul se numește „RO-SCUD” – Știință-Cultură-Diplomație pentru România.

Ce este RO-SCUD?

Potrivit comunicării oficiale:
• A fost lansat pe 5 martie 2025 la Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” din București.
• Este un program interdisciplinar de anvergură națională și internațională dedicat promovării sinergiei dintre știință, cultură și diplomație ca factori ai dezvoltării durabile.
• Partenerii menționați sunt:
• Academia Oamenilor de Știință din România (AOSR),
• Academia de Studii Economice din București,
• Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale”.

Domeniul și impactul programului

Programul RO-SCUD urmărește să:
• susțină inițiative de interes bilateral, regional și european;
• dezvolte parteneriate multi-instituționale;
• disemineze realizări semnificative în domeniul științei și culturii;
• promoveze personalități și valori din viața cultural-științifică românească și internațională;
– toate acestea fiind factori importanți în creșterea vizibilității instituționale, componentă relevantă pentru indicatorul Societal / Visibility din clasamentele internaționale.

Din perspectiva metodologiei SCImago, aceste inițiative au un efect cumulativ clar: ele cresc vizibilitatea instituțională măsurabilă, consolidează conectivitatea web academică și amplifică relevanța percepută a instituției în rețelele de cunoaștere.

Semnificația strategică

Astfel înțeleasă, componenta Societal nu este un indicator periferic, ci o expresie sintetică a maturității instituționale. Faptul că AOSR se situează pe locul al treilea la acest criteriu, în rândul academiilor și institutelor de cercetare din România, indică:
• capacitate de articulare publică a științei,
• deschidere internațională funcțională,
• o dinamică instituțională accelerată, care susține și potențează performanța științifică propriu-zisă.

Această evoluție explică de ce AOSR se apropie tot mai mult de Academia Română pe indicatorii de vizibilitate și relevanță instituțională și de ce, pe această componentă, o eventuală depășire este realistă într-un orizont previzibil, dacă direcțiile actuale sunt consolidate.

📊 Poziția AOSR la criteriul „Innovation” în SCImago 2025
• În capul de tabel dedicat Innovation (sector „Government” – academii şi institute de cercetare), AOSR nu apare printre primele instituții clasate printre cele 13 listate pentru România în 2025.

În mod concret:
• Primele poziții sunt ocupate de:
1️⃣ Institutul de Chimie Macromoleculară „P. Poni” – Academia Română
2️⃣ Institutul Național pentru Laser, Plasmă și Radiație Fizică
3️⃣ Institutul de Biologie Celulară și Patologică „N. Simionescu”
4️⃣ Institutul Național de Fizică a Materialelor
– urmate de alte institute și universități.
• AOSR nu figurează în această listă a celor mai bine clasate instituții la Innovation în sectorul Government (în 2025), ceea ce sugerează că:
• poziția sa la Innovation este mai jos decât locul 13 în acest clasament specific,
• sau că scorul la componentele care dictează Innovation (patente, transfer tehnologic, citări din brevete etc.) este comparativ mai redus față de alte instituții din România listate în SCImago la acest criteriu.

Ce înseamnă această poziționare (sau lipsă de poziționare) la Innovation?

În metodologia SCImago pentru Innovation, indicatorii se bazează în principal pe:
• numărul de aplicații de brevete și brevete asociate producției științifice,
• citările din brevete ale producției academice,
• alte măsuri de transfer tehnologic și impact industrial/tehnic.

Interpretare academică:
• AOSR are rezultate foarte bune pe componentele Research (științific) și Societal (vizibilitate și impact social), cum arăta clasamentul general SCImago 2025.
• Lipsa din top 3 la Innovation indică faptul că, în 2025:
• activitățile legate de inovare măsurată bibliometric (patente și transfer tehnologic) nu sunt încă la nivelul altor institute românești de cercetare din top,
• sau aceste rezultate nu au fost suficient de consistente ca să plaseze AOSR în primele poziții la acest criteriu într-un clasament extrem de competitiv și specializat.

Concluzie succintă
AOSR are o poziție clară și remarcabilă în SCImago 2025 la Research și Societal — și prin aceasta se situează în topul instituțiilor românești de cercetare.
La criteriul Innovation (componenta tehnologică și de brevetare), AOSR nu apare în topul celor mai bine clasate instituții din România în sectorul Government pentru anul 2025 conform datelor SCImago.

Aceasta sugerează un potențial de dezvoltare viitoare pe dimensiunea inovării, dacă se intensifică parteneriatele cu mediul industrial, activitățile de patentare și orientarea spre rezultate valorificabile tehnologic.

În clasamentul care include și universitățile, la criteriul Research, AOSR se situează pe locul 9 la nivel național, înaintea multor universități cu tradiție și vizibilitate internațională, fiind devansată doar de un număr restrâns de instituții universitare.

Aceste rezultate indică limpede că AOSR a intrat în prima linie a instituțiilor românești de cercetare, nu doar simbolic, ci măsurabil, într-un clasament internațional recunoscut.

AOSR și Academia Română: apropiere și perspective

Un aspect esențial, care trebuie formulat cu rigoare și echilibru, este apropierea semnificativă dintre AOSR și Academia Română în privința a doi indicatori SCImago.

Pe componenta de cercetare, diferența s-a redus considerabil. Experiența Institutului de Științe Spațiale – care a reușit deja să se poziționeze înaintea Academiei Române la acest criteriu – arată că o depășire punctuală pe Research este posibilă, atunci când există concentrare tematică, colaborări internaționale și productivitate științifică susținută.

În schimb, depășirea pe scorul total este un obiectiv mult mai ambițios și mai greu de atins, deoarece presupune progrese simultane pe toate cele trei dimensiuni:
• consolidarea producției științifice,
• creșterea rezultatelor de inovare,
• amplificarea vizibilității și impactului societal.

Această diferență explică de ce o depășire pe o singură componentă este mai facilă, în timp ce dominarea clasamentului global necesită o strategie instituțională coerentă și de durată.

Concluzie finală

Clasamentul SCImago 2025 confirmă faptul că Academia Oamenilor de Știință din România se află într-o fază de accelerație vizibilă, care atrage atenția în ecosistemul național al cercetării. Poziționarea foarte bună între academii și institute, precum și prezența în topul național al performanței științifice, chiar pe podium în privința a două criterii, indică nu doar o realizare punctuală, ci un trend instituțional solid, cu perspective reale de consolidare și, pe anumite componente, de depășire a unor repere tradiționale.
Nu pot încheia această amplă trecere în revistă a semnificației poziționării atât de înalte a AOSR fără să remarc că totul a fost posibil doar prin dăruirea de care au dat dovadă membrii acesteia care merită cele mai calde felicitări pentru contribuțiile aduse. Dar un merit cu totul special îl au președinta Doina Banciu și președintele de onoare Adrian Badea pentru accederea AOSR pe podium prin adjudecarea bronzului componentei Societal/ Vizibility a vectorului obiectiv central al SCIMAGO pe 2025 pentru care desigur că nu sunt destule cuvinte pentru a marca acest lucru.

Conferința „Moldova în epoca domnitorului Grigore Alexandru Ghyka: modernizare și unionism”

0

La Palatul Culturii din Iași – Sala „Henri Coandă” are loc, pe 21 ianuarie 2026, conferința „Moldova în epoca domnitorului Grigore Alexandru Ghyka: modernizare și unionism”, organizată de Fundația Colegiului Național de Apărare – sucursala Moldova, în parteneriat cu Primăria Municipiului Iași, Academia Oamenilor de Știință din România (AOSR), Palatul Culturii din Iași – Complexul Muzeal Național „Moldova” și Ateneul Național din Iași.

La manifestare a fost invitat să participe în calitate de keynote speaker dl. Gheorghe Onișoru, Președintele Secției Științe istorice și arheologice a AOSR.

Dna. Prof. univ. dr. ing. Doina Banciu, Președinte AOSR, va rosti un cuvânt de salut în cadrul conferinței și ulterior va depune o coroană de flori la mormântul domnitorului Grigore Alexandru Ghyka, împreună cu alți membri ai filialei Iași a Academiei Oamenilor de Știință din România.

Programul-conferintei-21.01.2026

Arta echilibrului: strategia monetară a BNR într-o Românie expusă riscurilor

A trecut un an de când, într-un cadru oficial, îmi exprimam opinia că actualul mandat al Consiliului de Administrație al BNR va fi unul din cele mai complexe și dificile, poate cel mai dificil.

Detaliez cauzele pe care le prezentam anticipativ în sinteză, la care adaug noi provocări și dezvoltări, surse de vulnerabilități, imprevizibilități și riscuri.

Pe plan intern

Ne confruntăm cu probleme majore care afectează pe termen lung dezvoltarea socială și economică a României:

  • Deficit bugetar și datorie publică — suntem campionii UE ca urmare a politicilor economice dezechilibrate, a cheltuielilor publice excesive și a risipei.
  • Creștere economică lentă și modestă, considerată de unii specialiști “de supraviețuire”.
  • Deficit de cont curent.
  • Cel mai mare nivel al inflației din UE.
  • Lipsa predictibilității fiscale, sursă de descurajare a investițiilor.
  • Probleme structurale și de competitivitate.
  • Costuri ridicate la energie.
  • Companii românești în dificultate.
  • Declin demografic și migrația forței de muncă.

Pe plan extern

BNR se confruntă cu provocări geopolitice din cele mai complexe:

  • Inflația: conflictele și tensiunile geopolitice destabilizează prețurile la energie, alimente și alte bunuri, ducând la inflație persistentă care erodează puterea de cumpărare și necesită o politică monetară mai restrictivă. Consecința: încetinirea creșterii economice.
  • Fragmentarea lanțurilor de aprovizionare datorată tensiunilor politice și a protecționismului duce la creșterea prețurilor și la presiuni inflaționiste.
  • Incertitudinile pe piețele financiare datorate tensiunilor geopolitice cu implicații asupra volatilității pe piețele financiare internaționale. Băncile centrale sunt chemate să gestioneze volatilitatea fluxurilor de capital și să mențină stabilitatea financiară în condițiile unei imprevizibilități economice.
  • Războaiele economice și sancțiunile ca instrumente geopolitice sunt surse de riscuri pentru stabilitatea economică și financiară.
  • Provocări în procesul de echilibrare a obiectivelor de politici monetare. Am în vedere, în primul rând, echilibrarea obiectivului principal de stabilitate a prețurilor cu nevoile de sprijin pentru creșterea economică în condițiile incertitudinii geopolitice.
  • Impactul asupra datoriei publice și a datoriei externe în totalitatea ei. Creșterea datoriei externe, mai ales a celei publice, induce presiuni asupra ratingurilor suverane, putând astfel afecta capacitatea băncii centrale de a implementa și menține o anumită direcție a politicii monetare.

BNR se află într-o postură de politică monetară extrem de complexă, căutând un echilibru cât mai bine calibrat între două obiective majore:

1) obiectivul său principal, stabilitatea prețurilor, amenințat de o inflație persistentă și ridicată

2) un obiectiv secundar, stabilitatea cursului de schimb EUR/RON, esențială pentru stabilitatea financiară și ancorarea anticipațiilor.

Care este contextul macroeconomic actual în România?

  • Rata inflației a accelerat în trimestrul III 2025, nefiind determinată de cerere, ci de măsuri fiscale (majorarea cotelor TVA și a accizelor care s-au transmis aproape integral în prețurile de consum) și liberalizarea preturilor energiei.
  • Inflația de bază (CORE2) a accelerat, indicând că șocurile inițiale se propagă în economie (efecte de runda a doua), alimentate de așteptări inflaționiste ridicate.
  • Prognoza de inflație (noiembrie 2025) a fost revizuită de către BNR în creștere la 9,6% pentru finele anului 2025 și la 3,7 % pentru finele anului 2026.
  • BNR a menținut Rata Dobânzii de Politică Monetară (RPM) la 6,50%.
  • Cursul de schimb EURO/RON a prezentat stabilitate în 2024 și începutul lui 2025 (în jurul a 4,97). Începând cu T2 2025, BNR a permis o depreciere controlată marginală, cursul ajungând la aproximativ 5,08 în noiembrie 2025. Aș putea spune că am avut de-a face cu un regim de flotare gestionată (managed float) și un curs relativ stabil comparativ cu monedele regionale (PLN, HUF, CZK).
  • Activitatea economică a stagnat în 2025, cu perspective modeste pentru creșterea economică (sub presiunea costurilor ridicate de finanțare și a inflației care erodează puterea de cumpărare).

Analizele făcute de BNR și de către analiști pe baza datelor statistice publicate de INS și pe baza dezvoltărilor din economia reală au ajuns la concluzia că reaccelerarea inflației în 2025 este un fenomen exogen politicii monetare, având ca surse deciziile administrative și fiscale. Asistăm la derularea fenomenului Dominanței Fiscale (deciziile Guvernului privind veniturile și cheltuielile pot diminua sau submina obiectivele politicii monetare cu privire la stabilitatea prețurilor), al cărui pericol îl anticipam în unele intervenții anterioare. BNR a estimat că măsurile fiscale (majorarea cotelor TVA, majorarea accizelor) contribuie cu aproximativ 3-4 puncte procentuale la rata curentă a inflației.

Economia țării a fost afectată și de șocul structural de ofertă prin liberalizarea prețurilor la energie, liberalizare efectuată, așa cum arată realitatea, într-un moment de vulnerabilitate inflaționistă. Acest șoc alimentează direct indicele prețurilor și, implicit, costurile de producție din toate sectoarele economice.

Ce s-ar fi întâmplat dacă BNR ar fi majorat RPM cu efecte asupra reducerii cererii agregate? O astfel de măsură ar scumpi creditul și mai mult față de nivelele actuale, ar descuraja consumul și investițiile, ar relaxa piața muncii. Toate aceste dezvoltări ar fi redus presiunile inflaționiste venite dinspre cerere.

Realitatea arată insa că inflația din 2025 nu este cauzată de o cerere agregată în creștere. Ne confruntăm cu o creștere economică anemică. O majorare a RPM nu ar fi avut efect asupra cotei mărite de TVA și nici asupra prețurilor liberalizate la energie. Mai mult, așa cum arătam, s-ar fi scumpit și mai mult creditul, făcând și mai dificilă viața companiilor și populației, apropiindu-ne de spectrul unei recesiuni periculoase. BNR ar fi atras critici puternice, punând în pericol credibilitatea acestei instituții.

O analiză atentă scoate în evidență faptul că BNR, prin menținerea RPM la 6,50% și gestionarea lichidității pe piața interbancară, își concentrează atenția pe efectele de runda a doua ale inflației. Obiectivul său este să limiteze propagarea șocurilor de ofertă (TVA, energie) asupra întregii economii.

La nivel național, ne confruntăm cu un risc major: companiile încearcă să-și protejeze marjele de câștig majorând prețurile la diverse produse (chiar și la cele neafectate direct de taxe), în timp ce sindicatele solicită majorări salariale. Aceste cereri salariale se traduc în costuri crescute și, în final, în prețuri mai mari, alimentând dezvoltarea spiralei preț-salariu.

Desigur, analiștii pot argumenta că, în acest fel, inflația se va menține la un nivel peste țintă (acesta fiind costul acestei politici). Totuși, beneficiul este că se reduce considerabil pericolul unei recesiuni economice provocate prin politici monetare agresive.

Economia românească se confruntă de mai mulți ani cu vulnerabilități structurale. În acest context, strategia politicii monetare s-a concentrat, printre altele, pe cursul de schimb. O aplicare pe trendul actual al inflației ar solicita un curs de schimb flotant. BNR a ales varianta flotării gestionate (managed float) în lupta cu șocurile fiscale și inflația ridicată. Folosind ancora secundară a cursului de schimb cu flotare gestionată, BNR a avut în vedere limitarea apariției unor riscuri sistemice. Mă refer la următoarele:

  1. a) Inflația importată (am ajuns aici prin importuri masive de energie, materii prime, bunuri de larg consum și nu numai). O depreciere a leului s-ar transpune în majorarea prețurilor interne. Un curs valutar menținut în limite stabile reprezintă un instrument anti-inflaționist activ în condițiile actuale.
  2. b) Periclitarea stabilității financiare: Datoria publică, firmele și populația sunt într-o măsură importantă expuse la EURO. O creștere a cursului ar pune în pericol și mai mare firmele și populația cu credite în valută și ar crește stocul datoriei externe și serviciul datoriei.
  3. c) Pericolul psihologic: O creștere a cursului ar determina populația și firmele să “fugă” spre Euro, deoarece pierd încrederea în menținerea stabilității economice. BNR dorește să ancoreze așteptările publicului și al mediului de afaceri, menținând încrederea în această instituție. Rezervele valutare la un nivel important ajută în cazul unor intervenții valutare efectuate la momente oportune. De asemenea, dobânda de politică monetară menținută la 6,50% dă semnal asupra diferențialului față de dobânda de politică monetară a BCE, făcând leul atractiv pentru investitori, care mențin un flux de capital (sursă de sprijin pentru moneda națională).

Sunt voci care critică politica monetară a BNR. Criticii au în vedere faptul că menținerea unui curs relativ stabil în condițiile unei inflații ridicate ar duce la o apreciere în termeni reali a leului față de Euro, fenomen care ar induce scumpirea exporturilor românești și ieftinirea importurilor (rezultând în creșterea deficitului de cont curent). Totodată, este nevoie de apelarea la rezervele valutare (care însă sunt la un nivel bun). BNR a ales varianta strategiei limitării pagubelor în contextul dominanței fiscale, întărind stabilitatea financiară (atribut principal al politicii BNR) și limitând importul de inflație.

Dacă efectuam o comparatie a strategiei BNR cu politicile băncilor centrale din regiune care s-au lovit de șocuri inflaționiste similare, ajungem la concluzii interesante.

  • CEHIA: Banca centrală a fost destul de agresivă, înăsprind încă de la început politica monetară. A încurajat activ aprecierea coroanei, menținând un curs puternic ca instrument anti-inflaționist direct. Rezultat direct: ieftinirea importurilor (în special energia) și ancorarea prețurilor. Dobânzile au fost menținute la nivel ridicat, care, împreună cu un curs puternic, au ajutat la frânarea inflației. Costul: recesiune tehnică și o încetinire pronunțată a dezvoltării economice. Odată inflația sub control, banca centrală a Cehiei a început o politică de relaxare (reducerea RPM). Dacă BNR ar fi urmat o astfel de politică, costurile aprecierii leului ar fi fost și mai mari datorită deficitului de cont curent și a dependenței jucătorilor din economie de EURO.
  • POLONIA: Piața a perceput politica băncii centrale mai mult aliniată mediului politic și electoral. Banca centrală a lăsat cursul Zlotului să fluctueze puternic uneori, cu deprecieri în perioade de incertitudine și aprecieri ulterioare (cursul nu a fost folosit ca ancoră stabilă). Astfel, Polonia a evitat o recesiune severă, dar s-au menținut incertitudini în privința politicii monetare. Avantajul lor este că economia poloneză este mai puțin dependentă de EURO, făcând mai facilă misiunea de menținere a unei stabilități financiare. În condițiile din România, stabilitatea cursului este vitală, ca și evitarea incertitudinilor politicii monetare și pierderea încrederii în această instituție.
  • UNGARIA: Această țară a intrat în criza inflaționistă cu vulnerabilități majore (deficite gemene mari – bugetar și de cont curent). Forintul a cunoscut slăbiri majore, o astfel de depreciere alimentând un trend inflaționist important. Banca centrală a abandonat politica de țintire a inflației și s-a focusat pe oprirea deprecierii forintului, majorând nivelul RPM. BNR însă evită politica monetară aplicată în țara vecină, prioritizând cursul de schimb. Ne confruntăm și noi cu deficitele gemene, țara noastră fiind vulnerabilă la o schimbare bruscă a sentimentului investitorilor. Deprecierea leului pe un trend brusc ar accelera inflația și ar impune dobânzi și mai ridicate.

Ce este de făcut?

  • Bună funcționare a mixului de politici. Cu alte cuvinte, o întărire a coordonării între politica monetară și cea fiscală pentru diminuarea și eliminarea tensiunilor macroeconomice.
  • O consolidare fiscală sustenabilă și credibilă. Prin urmare, se diminuează presiunea asupra politicii monetare, care a fost adesea nevoită să gestioneze de una singură problemele economice („the only game in town”).
  • Sunt necesaremăsuri pentru diminuarea deficitului bugetar excesiv și structural (care pune presiune pe piețele financiare), renunțând la utilizarea pârghiilor inflaționiste pentru acoperirea sa (de exemplu, prin noi majorări de taxe).
  • Reforma cheltuielilor publice.
  • Îmbunătățirea colectării taxelor și a impozitelor.
  • Concomitent, este vital să eliminăm practica actuală de îndatorare continuă pentru acoperirea deficitelor, o practică ce nu direcționează resurse importante către relansarea economică și generarea de valoare adăugată. O astfel de relansare ar fi o sursă importantă de venituri pentru o gamă largă de beneficiari, inclusiv pentru buget. Nu putem continua „politica” de menținere a îndatorării publice la un nivel ridicat, mai ales când aceasta depășește cu mult investițiile productive. Reamintesc un adevăr economic fundamental: niciodată în istorie nu a existat o creștere economică substanțială și prelungită fără o creștere a investițiilor îndreptate spre activități generatoare de plusvaloare. De aceea, amânarea sau implementarea insuficientă a reformelor structurale, concomitent cu menținerea unei politici de îndatorare publică, nu este o opțiune sustenabilă. Elementele cheie ale creșterii economice sustenabile pe termen lung aparțin ofertei de capital productiv, având cele două componente de bază: capitalul uman și cel fizic.
  • Este necesar un management mai eficient și mai efectiv care să pună capăt fenomenului ultimilor ani de transfer al riscurilor de la sectorul privat către cel public. Această practică este sursa unui „moral hazard” tot mai răspândit.

O consolidare fiscală bazată pe o reformă eficientă și efectivă a cheltuielilor publice și o colectare mai bună a impozitelor și taxelor ar reduce cererea agregată din sectorul public și ar aduce așteptările pieței pe un trend mai adecvat. S-ar oferi un spațiu pentru banca centrală în scopul analizării unor măsuri de relaxare a politicii monetare.

Deocamdată, politica monetară rămâne restrictivă. BNR nu majorează RPM deoarece sursa principală a inflației este cea fiscală, iar o înăsprire suplimentară ar afecta creșterea economică fără a rezolva cauza.

Pe de altă parte, BNR nici nu reduce RPM, deoarece acest gest s-ar interpreta ca o monetizare a deficitului și ar sugera că BNR cedează presiunilor politice.

Prin urmare, BNR și-a asumat, într-un anumit fel, un risc politic prin strategia și măsurile actuale, dar este esențial ca BNR să își mențină independența. O decizie abruptă și rapidă privind RPM ar putea destabiliza mecanismele de transmisie a politicii monetare.

În acest context, managementul așteptărilor devine o armă eficientă. Se observă o mutare strategică în comunicare: conducerea BNR diminuează limbajul tehnic în favoarea unui mesaj clar, direct și transparent ( componente ale conceptului  modern central banking). Acest mesaj este perceput mai bine atât de factorul politic decizional, cât și de publicul larg, acesta din urmă fiind, de cele mai multe ori, „beneficiarul” măsurilor fiscale și al reformelor structurale nesustenabile.

Închei cu unul din mesajele recente transmise public de Guvernatorul Mugur Isărescu: “Investitorii care se uită și la curs și la dobânzi și la perspectivă se simt relativ confortabil, altfel nu ar sta așa cuminți. Credibilitatea piețelor externe se poate pierde dacă arătăm nehotărâre” (Noiembrie 2025).

Prof. Univ. Dr. Nicolae Dănilă                                                                      

ACADEMIA OAMENILOR DE ȘTIINȚĂ DIN ROMÂNIA

Ziua lui Mihai Eminescu și Ziua Culturii Naționale, celebrate de Academia Oamenilor de Știință din România printr-un eveniment de elită

Simpozionul „Literatura și Pictura, factori ai civilizației spirituale” – Mihai Eminescu și Nicolae Grigorescu

Academia Oamenilor de Știință din România celebrează data de 15 ianuarie – Ziua lui Mihai Eminescu și Ziua Culturii Naționale – sub auspiciile viziunii și misiunii sale academice, care abordează cultura ca mijloc al afirmării identității naționale și al dezvoltării civilizației românești în concertul diversității europene și globale.

Cu prilejul zilei de 15 ianuarie, dată cu înalte semnificații simbolice, Academia Oamenilor de Știință din România a organizat Simpozionul „Literatura și Pictura, factori ai civilizației spirituale”.

Evenimentul a avut loc în data de 14 ianuarie, începând cu ora 16.00, la Vila Catena (str. Radu Calomfirescu, nr. 15, Centrul Istoric al Capitalei) și s-a bucurat de o participare de elită, care a cuprins membri ai corpului academic, scriitori, artiști, cercetători, reprezentanți ai unor instituții publice. Parteneri ai manifestării au fost Fundația FILDAS ART și Centrul Cultural EXPO ARTE (Primăria Municipiului București).

Simpozionul a fost organizat la inițiativa și sub coordonarea Doamnei Prof. univ. dr. ing. Doina Banciu, Președintele Academiei Oamenilor de Știință, cu implicarea Secției de Filosofie, Psihologie și Teologie a AOSR și a Doamnei Conf. univ. dr. Mariana Cîmpeanu, pictor, membru asociat al AOSR.

Manifestarea s-a bucurat de susținerea generoasă a Fundației FILDAS ART, prin Programul Catena pentru Artă, care a pus la dispoziție organizatorilor Vila Catena. Un rol fundamental în organizarea și desfășurarea evenimentului l-a avut Doamna Anca Vlad, personalitate a societății românești de azi, susținătoare unanim recunoscută a culturii naționale. Simpozionul a fost prima manifestare organizată de o altă instituție găzduită de Vila Catena.

Vila Catena este un imobil istoric, datând din anul 1861, cu o existență întinsă pe trei secole, martor al edificării României Moderne și participant, în continuare, prin manifestări culturale, la procesul de dezvoltare a României Europene.

Vila Catena este astăzi un spațiu select, al aristocrației spirituale, dedicat manifestărilor de înaltă valoare culturală. În prezent, găzduiește o Expoziție de artă, care cuprinde 25 de picturi ale lui Nicolae Grigorescu – un adevărat tezaur cultural – și un pavilion de artă contemporană.

Simpozionul „Literatura și Pictura, factori ai civilizației spirituale” a abordat rolul esențial al culturii în dezvoltarea și evoluția civilizației românești, focalizându-se pe două personalități de anvergură universală: Mihai Eminescu și Nicolae Grigorescu.

Prof. univ. dr. ing. Doina Banciu, Președintele Academiei Oamenilor de Știință din România, amfitrion și moderator al Simpozionului, a vorbit despre importanța culturii pentru AOSR, o prezență constantă în activitatea Academiei, și despre multiplele fațete ale acesteia, care acoperă cultura clasică și contemporană și o largă diversitate de manifestări specifice (literatură, muzică, pictură, sculptură, teatru, cinematografie etc.).

Prof. univ. dr. ing. Adrian Badea, Președintele de Onoare al Academiei Oamenilor de Știință, a afirmat că celebrarea Zilei lui Eminescu și, ulterior, a Zilei Culturii Naționale reprezintă, de peste 20 de ani, o tradiție a AOSR, cu implicarea Secției de Filosofie, Psihologie și Teologie. Eminescu a avut o contribuție fundamentală la crearea limbii literare și la definirea identității naționale. Este important să apărăm cultura națională și identitatea națională, mediul academic având un rol major în acest proces.

Prof. Univ. dr. Mihai Bădescu, Președintele Secției de Filosofie, Psihologie și Teologie a AOSR, a spus că Ziua de 15 ianuarie constituie o zi cu profunde semnificații pentru identitatea națională, un prilej de reflecție asupra valorilor care ne definesc ca popor. Este o zi a Recunoștinței, în care îi omagiem pe Eminescu și pe toți creatorii care au așezat România pe harta culturii universale. Eminescu și Grigorescu sunt două coloane ale culturii românești. Poetul Național a creat limba literară și a înălțat cuvintele, Pictorul a înnobilat imaginea, fiind, la rândul lui, unul dintre întemeietorii culturii românești moderne. Trebuie să ne punem întrebarea: Ce facem noi pentru cultura românească? Ziua Culturii Naționale este un îndemn la memorie, la respectarea și promovarea valorilor noastre și la faptul de a fi mândri de ceea ce suntem.

În context, Doamna Prof. univ. dr. ing. Doina Banciu a subliniat preferința lui Nicolae Grigorescu pentru plaiurile și spiritualitatea din zona Muscelului și a vorbit despre evenimentul cultural pe care l-a creat în urmă cu 17 ani, „Slove Muscelene”, ca un omagiu adus primului document scris în limba română, Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung (1521). De opt ani, AOSR este coorganizator al manifestării, care a devenit un eveniment emblematic în spațiul cultural și spiritual românesc. Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, Academia Oamenilor de Știință din România și DigiLib Muscel decernează Bursa Banciu – Slove muscelene, în valoare de 1000 USD, unui tânăr bibliotecar, Constantin Florinel Gîngă, de la Biblioteca Comunală Theodor Balș Brănești, județul Dâmbovița. Acordarea bursei are loc în cadrul unui eveniment organizat de Consiliul Județean Dâmbovița, Biblioteca Județeană I. H. Rădulescu, Arhiepiscopia Târgoviștei și Universitatea Valahia din Târgoviște.

Prof. univ. dr. Ioan Cristescu, Directorul General al Muzeului Național al Literaturii Române, a vorbit despre necesitatea reeditării lui Eminescu și revitalizarea studiului operei eminesciene, în toată complexitatea ei. Este necesară o nouă recitire a scrierilor lui, pentru că Mihai Eminescu are încă multe să ne spună. O nouă ediție Eminescu este necesară și de imperioasă actualitate. Omagierea Poetului este un act firesc, dar trebuie să-l recitim pe Eminescu, și nu doar pe cel din manuale.

În același timp, trebuie să le prezentăm noilor generații și un alt Eminescu, pe lângă cel promovat în mod tradițional în școală. Trebuie să-l redescoperim pe  poet, să-l considerăm nu doar clasic, ci și modern, să înțelegem actualitatea operei sale și faptul că face parte din viața noastră de zi cu zi.

Dr. Marius Tița, critic de artă și jurnalist radio, a afirmat că trebuie studiat tot ceea ce a scris Eminescu pentru a verifica opiniile despre el. Trebuie să citim, să descoperim și să învățăm în permanență din complexitatea gândirii lui Eminescu.

Dr. Ioana Beldiman, istoric de artă, autoare a Albumului „Grigorescu”, editat de Fundația FILDAS ART și apărut la Editura Alicat (2025), a prezentat lucrarea, realizată în condiții grafice și de conținut excepționale, și a conturat un portret esențializat al Pictorului și al operei sale. A vorbit, de asemenea, despre Expoziția Grigorescu găzduită de Vila Catena, care cuprinde lucrări din mai multe epoci de creație ale pictorului, un act exemplar, de mare valoare culturală. Eminescu și Grigorescu sunt fundamente ale culturii și civilizației românești, diferiți prin modul de a se apropia de idee, uniți prin iubirea față de țară și prin sentimentul național.

În finalul Simpozionul „Literatura și Pictura, factori ai civilizației spirituale”, actrița Gabriela Enescu a susținut un recital artistic din opera eminesciană.

Biroul de Comunicare și Relații Publice al Academiei Oamenilor de Știință din România

Academia Oamenilor de Știință din România, în topul clasamentelor internaționale SCIMAGO

0

Academia Oamenilor de Știință din România se poziționează pe un loc fruntaș în ierarhia științifică a clasamentelor SCIMAGO. În conformitate cu statisticile SCIMAGO pentru anul 2025, Academia Oamenilor de Știință din România se situează, în rândul Academiilor și Institutelor de cercetare, pe locul al patrulea în clasamentul general, după Academia Română, Institutul de Chimie Macromoleculară „Petru Poni” Iași al Academiei Române și Institutul de Științe Spațiale – filială cu personalitate juridică a Institutului Național pentru Fizica Laserilor, Plasmei și Radiației, București, România.

Clasamentele SCIMAGO sunt realizate pe trei criterii: științific, inovare și societal. În clasamentul științific al Academiilor și Institutelor de cercetare, Academia Oamenilor de Știință din România se poziționează pe locul al treilea, după Academia Română și Institutul de Științe Spațiale, în clasamentul societal, tot pe locul al treilea, după Academia Română și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” – IFIN-HH, iar în clasamentul care cuprinde și univesitățile, la criteriul științific, Academia Oamenilor de Știință din România este pe locul al nouălea.

Felicitări tuturor colegilor care au contribuit la aceste rezultate științifice din clasamente internaționale!

Detalii pe clasamentul SCIMAGO: https://www.scimagoir.com/rankings.php?sector=Government&country=ROU&ranking=

De Ziua Culturii Naționale, AOSR și DigiLib decernează Bursa Banciu – Slove muscelene

0

Academia Oamenilor de Știință din România și DigiLib Muscel decernează Bursa Banciu – Slove muscelene unui tânăr bibliotecar, Constantin Florinel Gîngă, de la Biblioteca Comunală Theodor Balș Brănești, județul Dâmbovița. Bursa, în valoare de 1000 USD, destinată unei vizite profesionale într-o bibliotecă de renume internațional, va fi înmânată personal de doamna Doina Banciu, președintele Academiei Oamenilor de Știință din România, în cadrul unui amplu eveniment organizat cu prilejul Zilei Culturii Naționale de Consiliul Județean Dâmbovița, Biblioteca Județeană I. H. Rădulescu, Arhiepiscopia Târgoviștei și Universitatea Valahia din Târgoviște.

Acordată anual în memoria inginerului Dan Mihai Banciu, personalitate care a avut o contribuție fundamentală la organizarea Simpozionului Slove Muscelene de-a lungul celor 17 ediții și la consacrarea lui ca un eveniment important al culturii românești, Bursa Banciu – Slove muscelene este una privată și reprezintă un demers menit să sprijine tineri cercetători și bibliotecari în formarea culturii digitale și digitalizării patrimoniului, continuând tradiția Simpozionului Slove Muscelene dedicat promovării limbii române și modernizării instituțiilor de informare și documentare, inițiat de prof. univ. dr. ing. Doina Banciu, președinte AOSR.

Decernarea Bursei va avea loc la sediul central al Bibliotecii Județene I. H. Rădulescu, din Strada Stelea, nr. 2, în data de 15 ianuarie 2026, de la ora 11.00. Manifestarea va fi urmată de Conferința Târgoviștea și Drăculeștii la mijlocul secolului al XV-lea, susținută de cercetătorul dr. Liviu Cîmpeanu, care marchează 550 de ani de la moartea lui Vlad Țepeș, voievod emblematic al Țării Românești, figură centrală a familiei Drăculeștilor.

Simpozion dedicat ZILEI CULTURII NAȚIONALE – Literatura și pictura, factori ai civilizației spirituale

0

14 ianuarie 2026, ora 16:00 –
Vila Catena – București, str. Radu Calomfirescu nr. 15, sector 5

Moderator: Prof. univ. dr. ing. Doina Banciu – Președinte, Academia Oamenilor de Știință din România

Program:
Prof. univ. dr. Mihai Bădescu, Președintele secției Filosofie, Teologie şi Psihologie AOSR
Prof. univ. dr. Ioan Cristescu, Director General Muzeul Național al Literaturii Române
Dr. Marius Tița, Critic de artă
Dr. Ioana Beldiman, Istoric de artă
Recital de poezie eminesciană susținut de actrița Gabriela Enescu

Partener: Fundația FILDAS ART și Centrul Cultura EXPO ART 

 

 

Sărbători fericite și un An Nou 2026 cu sănătate și multe realizări!

0

Prof.univ.dr.ing. Doina Banciu – Președinte, Academia Oamenilor de Știință din România

VIDEO

 

 

Generalul de brigadă (r) cercetător științific I dr. ing. Ștefan Cantaragiu, membru al AOSR, premiat de Academia Română

În cadrul unei festivități organizate de Academia Română la data de 10 decembrie 2025, Generalul de brigadă (r) cercetător științific I dr.ing. Ștefan Cantaragiu, membru corespondent al AOSR în cadrul Secției de Știința și Tehnologia Informației a primit Premiul Tudor Tănăsescu pentru lucrarea Microunde Soluții Numerice, publicată în co-editare de Editura Academiei Oamenilor de Știință din România și Editura Tehnică în anul 2023.

Lucrarea premiată a fost publicată în anul 2024 și în limba engleză de către Editura Springer, această ediție regăsindu-se, la doar câteva luni de la apariție, în 167 de biblioteci din întreaga lume.

Biroul de Comunicare și Relații Publice al Academiei Oamenilor de Știință din România