Academia Oamenilor de Știință din România

Acasă Blog

Hello world!

Welcome to WordPress. This is your first post. Edit or delete it, then start blogging!

SALONUL INVENTICII, INOVĂRII ȘI CERCETĂRII EURO POLITEHNICUS 2025, 21-23 noiembrie

0

Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica din București (UNSTPB), în parteneriat cu Academia Oamenilor de Știință din România (AOSR), EURONEWS Romania, vă invită să participați la a doua ediție a „Salonului Inventicii, Inovării și Cercetării EURO POLITEHNICUS”, care se va desfășura în perioada 21 – 23 noiembrie 2025.

Pentru a participa la Salon, expozanții trebuie să completeze formularul de înscriere, pe site-ul  https://politehnicus.upb.ro/ până la data de 10 noiembrie 2025.

În cadrul acestui eveniment vor fi înscrise invenții, inovații și cercetări, din domeniile:

  • Mecanică – Motoare – Mașini – Utilaje – Procedee industriale – Metalurgie;
  • Chimie – Farmacie– Materiale pentru igienă –Cosmetice 
  • Medicină – Chirurgie – Ortopedie ;
  • Informatică – Calculatoare – Electronică – Electricitate – Robotică;
  • Protecția mediului – Energie;
  • Automobile – Nave – Avioane;
  • Agricultură – Horticultură – Grădinărit – Alimente – Băuturi;
  • Instalații sanitare – Instalații de ventilare – Instalații de încălzire și răcire;
  • Sport – Petrecerea timpului liber;
  • Publicitate – Imprimerie – Ambalaje .

La „Salonul Inventicii, Inovării și Cercetării EURO POLITEHNICUS 2025” pot participa institute de cercetare, universități, societăți comerciale, întreprinderi, asociații, organizații de stat și private, persoane fizice, care prezintă invenții, inovații și cercetări.

Creațiile dumneavoastră vor fi evaluate de membrii Juriului Salonului Inventicii, Inovării și Cercetării EURO POLITEHNICUS 2025 și vor fi premiate cu Marele Trofeu EURO POLITEHNICUS 2025, trofee, premii speciale și medalii deosebite de Aur, Argint si Bronz (https://politehnicus.upb.ro/europolitehnicus-awards/).

Prof.dr.ing. Adrian BADEA – Copreședinte EURO POLITEHNICUS https://politehnicus.upb.ro/committees/

Prof.dr.ing. Doina BANCIU – Copreședinte de onoare al Comitetului Științific EURO POLITEHNICUS https://politehnicus.upb.ro/scientific-committee/

Prof.dr.ing. Anton HADĂR – Copreședinte de onoare al Comitetului Științific EURO POLITEHNICUS https://politehnicus.upb.ro/scientific-committee/

Prof.dr.ing. Viorel JINGA – Copreședinte de onoare al Comitetului Științific EURO POLITEHNICUS https://politehnicus.upb.ro/scientific-committee/

Prof.dr.ing. Augustin SEMENESCU, Vicepreședinte EURO POLITEHNICUS https://politehnicus.upb.ro/committees/

 

Dr. Cristina Chiriac – Președinte CONAF @ Valențele feminității – AOSR

Cristina Chiriac, doctor în Economie, Președinte CONAF România, este invitată la „Valentele feminității”, manifestare organizată periodic de Academia Oamenilor de Știință din România pentru a aduce în prim-plan feminitatea și valorile sale fundamentale în context științific, cultural și educațional.

Dr. Cristina Chiriac propune ca temă de discuție „Leadershipul care poartă semnătura feminității„, o temă care invită la dialog și schimburi de idei și experiențe, menite să producă ecouri în spațiul public și să conducă la schimbări pozitive de mentalități și, de ce nu, la schimbări legislative.

Evenimentul are loc la sediul Academiei Oamenilor de Știință din România, str. Ilfov nr. 3, în data de 22 octombrie 2025, de la ora 16.00.

Moderator: Prof. univ. dr. Alexandra Stănescu

International Symposium: New Contributions regarding the Life and Work of Saint Anthim the Iberian

0

7th – 9th October 2025

The works of the international colloquium will take place in „Iosif Episcopul” Hall, Râmnicu Vâlcea

Afis-St-Anthim-the-Iberian

AOSR celebrează rolul Profesorului în societate și Educația ca factor al dezvoltării durabile

De Ziua Mondială a Educației, 5 Octombrie

Cu ocazia zilei de 5 Octombrie, World Teacher’s Day, Ziua Mondială a Profesorului și, prin extensie, Ziua Mondială a Educației, Academia Oamenilor de Știință din România celebrează educația ca mijloc fundamental al dezvoltării ființei umane și a societății. În același timp, omagiază Profesorul, pe toate treptele procesului de învățământ, atât din mediul preuniversitar, cât și din cel universitar, și rolul esențial al acestuia în creșterea, educarea și formarea noilor generații. Ziua de 5 Octombrie prezintă, prin urmare, pentru AOSR o importanță specială, ca moment de elogiere a Profesorului și prilej de reflecție la prezentul și viitorul educației românești, la locul acesteia în societatea actuală și la perspectivele ei de dezvoltare.

Academia Oamenilor de Știință din România este profund legată de educație, prin actul ei de naștere, prin istorie, prezent și viitor. A fost înființată în anul 1935 de un grup de profesori universitari, în frunte cu Profesorul, Medicul și Ministrul Constantin Angelescu, a avut în rândurile sale, de la început și de-a lungul timpului, personalități academice de primă mărime ale învățământului universitar și cercetării științifice. În prezent, AOSR cuprinde în structura sa complexă (13 secții și nouă filiale, dintre care una în SUA, la New York) profesori universitari și cercetători, care acoperă trei generații. Între membrii ei, se numără personalități ilustre ale educației și cercetării, de largă recunoaștere internațională. Astfel, AOSR este o structură fundamentată pe educație, edificată în cadrul învățământului superior și al cercetării științifice, formată din profesori, oameni de știință și de cultură. Un loc special în aria de priorități a AOSR îl constituie susținerea și promovarea tinerilor, a noilor generații de cadre didactice universitare și de cercetători. În acest context, Ziua Mondială a Profesorului și a Educației este, în mod implicit, și Ziua Academiei Oamenilor de Știință din România, privind prin prisma membrilor ei, cei care îi dau identitatea și valoarea științifică.

Prin activitățile pe care le desfășoară, care acoperă o mare diversitate științifică, prin programele sale de anvergură, „RO-SCUD – Știință, Cultură și Diplomație pentru România”, „România Cunoașterii”, „Valențele feminității”, Competiția de Proiecte dedicată tinerilor cercetători, Academia Oamenilor de Știință din România face educație la cele mai înalte standarde academice și realizează programe de cercetare științifică de excelență.

Întreaga activitate a Academiei Oamenilor de Știință din România exprimă viziunea, promovată programatic de actualul management instituțional, conform căreia educația, cercetarea, știința și cultura, creativitatea și spiritul inovator, tehnologia digitală și procesul digitalizării sunt factori ai dezvoltării durabile și vectori ai progresului, mijloace de edificare a României ca țară performantă și competitivă în Uniunea Europeană și în lume.

La mulți ani Profesorilor României, la mulți ani și un viitor strălucit Educației românești!

Biroul de Comunicare și Relații Publice al Academiei Oamenilor de Știință din România

„Știință, cunoaștere, creativitate, spiritualitate – Conferința Națională de Toamnă a AOSR, aniversând 90 de ani de la înființare și 40 de ani ai Filialei Neamț”

Articol publicat în ziarul Deșteptarea

În perioada 17-19 septembrie 2025, în Stațiunea Durău, județul Neamț, s-a desfășurat Conferința Științifică Națională de Toamnă a AOSR, cu tema: „Știință, cunoaștere, creativitate, spiritualitate”.

Vă invităm să citiți articolul, pe larg, aici:

AOSR dezvoltă relații de colaborare cu instituții de educație și cultură din Albania

O prioritate a Academiei Oamenilor de Știință din România: dezvoltarea durabilă prin Cunoaștere

În perioada 24-26 septembrie 2025, d-na Prof. univ. dr. ing. Doina Banciu, Președintele Academiei Oamenilor de Știință din România, a efectuat o vizită în Albania, unde a avut o serie de întâlniri cu reprezentanți ai unor instituții de prestigiu din mediul academic și societatea civilă. Vizita a fost organizată și s-a desfășurat cu sprijinul Excelenței Sale, Doamna Enkeleda Baduni Merkuri, Ambasadoarea Republicii Albania în România.

La Tirana, D-na Președinte AOSR s-a întâlnit cu două personalități recunoscute internațional: D-na Valentina Laskaj, Vicepreședinte al Forumului Femeilor din Balcani și fondatoare a acestuia, și prof. Etham Ruka, Rectorul Universității Luarasi și Președinte al Asociației Intelectualilor Albanezi. După prezentarea activității și a proiectelor AOSR, discuțiile s-au axat pe modalitățile de colaborare, date fiind preocupările instituțiilor vizitate și Programele AOSR, „Valențele feminității”, „RO-SCUD” și „România Cunoașterii”, precum și demersurile Albaniei de aderare la UE. S-a discutat despre modul în care instituțiile din Albania pot participa la programul RO-SCUD, despre rolul Academiilor în dezvoltarea științei la nivel național și internațional și despre proiecte de largă deschidere științifică și socială care ar putea fi abordate în comun. D-na Valentina Laskaj și-a exprimat aprecierea pentru programul „Valențele feminității” și proiectul „Conexiuni Profesionale Feminine în Balcani: Platformă inovatoare cu Inteligență Artificială pentru Diplomație Culturală și Leadership”.

Vizita la Universitatea „Aleksandër Moisiu” din Durrës (UAMD) și întâlnirea cu Rectorul Universității, Prof. Dr. Shkëlqim Fortuzi, și Prorectorul Prof. Dr. Azeta Tartaraj au prilejuit o discuție despre legăturile istorice dintre Albania și România.

Întâlnirea s-a concentrat pe oportunitățile pentru realizare de proiecte științifice, academice și culturale comune. Universitatea „Aleksandër Moisiu” își exprimă interesul de a construi parteneriate strategice care să contribuie la dezvoltarea educației, științei și inovării, iar proiectele AOSR se înscriu în acest deziderat, în special prin obiectivele programului RO- SCUD. Părțile au convenit să încheie un Acord-cadru de colaborare. 

Rectorul UAMD, Prof. Dr. Shkëlqim Fortuzi, a mulțumit ES Doamnei Ambasador Enkeleda Baduni Merkuri pentru sprijinul continuu în procesul de internaționalizare a Universității și și-a exprimat aprecierea pentru interesul de a crea punți de cooperare cu Academia Oamenilor de Știință din România și universitățile partenere.

În urma vizitei la cele trei instituții albaneze, s-a convenit stabilirea unui plan comun de acțiuni care să consolideze cooperarea între Academia Oamenilor de Știință din România și instituțiile din Albania.

Vizita în Albania a Dnei Președinte AOSR, Prof. univ. dr. ing. Doina Banciu, se înscrie în preocupările și demersurile instituției de a dezvolta relații de colaborare la nivel european și internațional în domeniile educației academice, cercetării, științei și culturii. Programele de anvergură pe care le desfășoară AOSR, „RO-SCUD – Știință, Cultură și Diplomație pentru România”, „România Cunoașterii” și „Valențele feminității”, formează un cadru complex pentru dezvoltarea cooperării regionale, europene și internaționale cu universități, institute de cercetare, instituții academice și culturale. Prin aceste programe și demersuri, Academia Oamenilor de Știință din România participă activ și substanțial, angrenându-și resursele științifice și academice, la procesul de dezvoltare a României prin educație, cercetare, cultură și cunoaștere.

Biroul de Comunicare și Relații Publice al Academiei Oamenilor de Știință din România

Conferința Științifică Națională de Toamnă AOSR 2025 – „Știință, cunoaștere, creativitate, spiritualitate”

Un eveniment de înaltă ținută academică sub egida AOSR

În perioada 17-19 septembrie 2025, în Stațiunea Durău, județul Neamț, s-a desfășurat Conferința Științifică Națională de Toamnă a Academiei Oamenilor de Știință din România, cu tema: Știință, cunoaștere, creativitate, spiritualitate”.

Conferința a fost organizată de Filiala Piatra Neamț a AOSR. La eveniment, au participat membri ai corpului academic, rectori, profesori universitari, cercetători, oameni de cultură, reprezentanți ai autorităților.

Între invitații speciali s-au aflat: Daniel Harpă, Președintele Consiliul Județean Neamț, și IPS Ioachim, Arhiepiscop al Romanului și Bacăului, care au transmis mesaje participanților. Conferința a fost dedicată aniversării a 40 de ani de la înființarea filialei Piatra Neamț a Academiei Oamenilor de Știință din România.

Un fapt remarcabil l-a constituit participarea la Conferință a trei generații de cercetători, într-o colaborare exemplară, o sinergie a inteligențelor, creativității și spiritului inovator. Cei mai tineri dintre aceștia au beneficiat de suportul financiar al AOSR prin Competiția de proiecte dedicată tinerilor cercetători, susținută prin fondurile proprii ale Academiei.

În deschiderea Conferinței au rostit alocuțiuni: Prof. univ. dr. ing. Doina BANCIU, Președintele AOSR, Prof. univ. dr. Gogu GHIORGHIȚĂ, Președintele Filialei, Prof. univ. dr. ing. Anton HADĂR, Vicepreședinte AOSR, Prof. univ. dr. ing. Petru ANDEA, Secretar științific AOSR.

Conferința a fost structurată în Sesiunea Plenară și Secțiuni Paralele. În Plen, au susținut comunicări științifice reprezentanți ai Filialei Piatra Neamț a AOSR: Prof. univ. dr. Gogu GHIORGHIȚĂ, Prezentare filiala AOSR Piatra Neamț – 40 ani de existență, Prof. univ. dr. Gheorghe SURPĂȚEANU, Prof. univ. dr. Adrian COTÎRLEȚ, Prof. univ. dr. Ion SANDU. Profesorul Adrian Cotîrleț, managerul Spitalul Clinic Municipal de Urgență Moinești, a avut un aport special și la organizarea evenimentului, care a respectat standardele academice ale conferințelor multidisciplinare. Prof. univ. dr. Ion SANDU a prezentat proiectul Muzeului personal care se va deschide la Moinești, ca rezultat al celor 50 de carieră în cercetare.

Secțiunile Paralelele au acoperit structura complexă a Academiei Oamenilor de Știință din România:

  • Secțiunea Matematică, Moderatori: Prof. univ. dr. Adrian PETRUȘEL, Prof. univ. dr. S. TREANȚĂ;
  • Secţiunea Fizică și Știinţe Geonomice, Moderator: Prof. univ. Dr. Mărgărit PAVELESCU;
  • Secţiunea Chimie și Știinţe inginerești, Moderatori: Prof. univ. dr. ing. Petru ANDEA, Prof. univ. dr. ing. Valentin PAU, Dr. Ing. Elena IONESCU;
  • Secţiunea Știinţa și Tehnologia Informaţiei, Moderatori: Prof. univ. dr. ing. Dumitru POPESCU, Prof. univ. dr. ing. Cornel COBIANU, Dr. ing. Adrian-Victor VEVERA;
  • Secţiunea Biologie, Moderatori: Prof. univ. Dr. Ionel MIRON, Prof. univ. dr. Alin Stelian CIOBÎCĂ;
  • Secţiunea Medicină, Moderatori: Prof. univ. dr. Vasile SÂRBU, Prof. univ. dr. Florin MITU, Șef Lucrări Univ. Dr. Radu GAVRIL;
  • Secţiunea Știinţe Agricole, Medicină Veterinară și Mediu, Moderatori on-line: Prof. univ. dr. Agatha Popescu, Prof. univ. dr. Liviu GACEU;
  • Secţiunea Știinţe Economice, Juridice și Sociologice, Moderator: Prof. Emerit univ.dr. DHC Constantin BRĂTIANU;
  • Secţiunea Filosofie, Teologie și Psihologie, Moderatori: Prof. univ. dr. Mihai BĂDESCU, Prof. univ. dr. Ioan ROȘCA;
  • Secţiunea Istorie, Moderatori: Prof. univ. dr. Valentin CIORBEA, Prof. univ. dr. Ion SOLCANU;
  • Secţiunea Știinţe Militare Moderator: Colonel (r.) prof. univ. dr. ing. Liviu COȘEREANU

Programul Conferinței și volumul de rezumate pot fi consultate pe site-ul AOSR – AICI

Conferința Științifică Națională de Toamnă a Academiei Oamenilor de Știință din România Știință, cunoaștere, creativitate, spiritualitate” a fost un eveniment de înaltă ținută academică, o manifestare la cele mai înalte standarde în domeniu, care a reunit un număr semnificativ de participanți din marile centre universitare ale țării și comunicări din domenii fundamentale și de avangardă ale cercetării științifice. Conferința a constituit cadrul unui dialog de idei multidisciplinar și al transferului de cunoaștere sub semnul excelenței științifice. 

Biroul de Comunicare și Relații Publice al Academiei Oamenilor de Știință din România

Conferința de toamnă a AOSR, 17-19.09.2025: Știință, cunoaștere, creativitate și spiritualitate în slujba unei societăți orientate spre dezvoltare plenară

Dezvoltarea umană nu poate fi înțeleasă în afara celor patru mari resurse intelectuale ale omului: știința, cunoașterea, creativitatea și spiritualitatea. Ele nu sunt simple atribute ale intelectului, ci forme de organizare a experienței și expresii ale capacității noastre de a transforma realitatea. Într-o lume supusă schimbărilor rapide și crizelor multiple, rolul lor devine crucial pentru a construi o societate care aspiră la o dezvoltare plenară, adică o dezvoltare armonioasă, echilibrată și durabilă, care să cuprindă dimensiunea materială, socială, culturală și spirituală.

Știința ca instrument de înțelegere și transformare a lumii

La începuturile istoriei, omul a acumulat experiențe prin observație și prin contact direct cu natura. Această experiență s-a transformat într-o cunoaștere empirică: modul de a distinge anotimpurile, de a cultiva pământul, de a folosi focul sau de a construi unelte. Fără această bază, știința n-ar fi putut apărea.

Știința, în sensul modern al cuvântului, a apărut atunci când această cunoaștere empirică a fost organizată metodic, supusă verificării și exprimată în concepte și teorii. De la Galileo și Newton până la fizica cuantică și biologia moleculară, știința a oferit un cadru riguros pentru explicarea universului și un set de instrumente pentru transformarea lui.

          ◦        Știința modernă s-a născut din observațiile și experiențele empirice acumulate de-a lungul secolelor. Fără această bază, metodele lui Galileo sau Newton nu ar fi fost posibile. Francis Bacon a surprins esența acestei evoluții atunci când a scris că „știința este putere” adică un instrument nu doar de cunoaștere, ci și de transformare a realității.

          ◦        În modernitate și contemporaneitate, știința a devenit un fenomen colectiv și global, organizat metodologic și supus verificării critice. Karl Popper a arătat că ceea ce deosebește știința de alte forme de cunoaștere este principiul falsificabilității: „O teorie este științifică numai dacă poate fi infirmată prin experiență”

          ◦        Astăzi, știința este o forță colectivă și globală. Ea fundamentează medicina, tehnologia digitală, agricultura, energia și transporturile. Dar această putere uriașă vine și cu responsabilitate. Descoperirile științifice pot fi puse în slujba binelui comun – energie curată, medicină avansată, protecția mediului – sau pot fi folosite pentru distrugere. De aceea, o societate care aspiră la dezvoltare plenară trebuie să cultive nu doar respectul pentru știință, ci și un cadru etic care să ghideze aplicarea ei.

          ◦        Cunoașterea – înainte și după știință

          ◦        Poziția cunoașterii în raport cu știința este una aparent paradoxală: ea este și înainte, și după.

          ◦                  •        Înainte de știință, cunoașterea se manifestă ca experiență nemijlocită, ca învățare prin observație și încercare. Acest tip de cunoaștere, empirică, a fost matricea din care s-a născut știința.

          ◦                  •        După știință, cunoașterea devine forma prin care rezultatele științei sunt asimilate, distribuite și folosite social. Este vorba de educație, formare intelectuală, circulația ideilor prin cultură și instituții.

          ◦        Astfel, cunoașterea nu este doar o etapă intermediară, ci un nod de legătură între experiența originară și descoperirea științifică, pe de o parte, și între știință și societate, pe de altă parte.

          ◦        În lumea contemporană, accesul la cunoaștere este mai larg ca oricând, dar și mai problematic. Abundența informațională poate duce la dezinformare și confuzie. De aceea, cunoașterea autentică presupune nu doar acces la informație, ci și capacitatea de selecție, interpretare critică și integrare. Numai prin educație solidă și continuă cunoașterea poate deveni puntea reală dintre știință și comunitate.

          ◦        Creativitatea – forța inovatoare a progresului

          ◦        Creativitatea este dimensiunea prin care omul transformă atât observația, cât și cunoașterea și știința în ceva nou. Este liantul care leagă toate aceste etape și le face fertile. Fără creativitate, observațiile rămân simple date, știința se reduce la teorii închise, iar cunoașterea socială se transformă în rutină.

          ◦        Creativitatea este prezentă peste tot: în artă și cultură, în știință și tehnologie, în viața socială și chiar în rezolvarea problemelor cotidiene. Ea presupune libertatea de a gândi diferit, curajul de a explora și abilitatea de a combina idei și resurse într-un mod neașteptat.

          ◦        Pentru ca o societate să fie cu adevărat dinamică, trebuie să creeze medii care stimulează creativitatea: școli care pun accent pe întrebări, nu doar pe răspunsuri; instituții care valorizează diversitatea; economii care susțin inovația; culturi care încurajează dialogul între tradiție și modernitate.

          ◦        Spiritualitatea adaugă acestei sinteze dimensiunea profund umană. Ea nu se reduce la o credință anume, ci exprimă capacitatea omului de a transcende imediatul, de a căuta sens și armonie, de a plasa actul cunoașterii și al creației în contextul unei responsabilități morale. În lipsa spiritualității, dezvoltarea riscă să devină unilaterală, dominată de tehnicism sau de interese utilitariste.            

          ◦        O societate orientată spre dezvoltare plenară este aceea care împletește organic știința, cunoașterea, creativitatea și spiritualitatea. Într-un asemenea model, progresul material nu contrazice echilibrul interior, iar inovațiile tehnologice nu se opun valorilor morale, ci se subordonează lor. Este vorba despre un ideal de civilizație în care omul nu este redus la statutul de simplu consumator de resurse, ci devine un participant conștient la evoluția lumii, păstrând respectul pentru natură, pentru ceilalți și pentru sine.

          ◦        Astfel, știința, cunoașterea, creativitatea și spiritualitatea, puse împreună, alcătuiesc pilonii unei societăți capabile să depășească crizele contemporane și să construiască un viitor bazat pe armonie, responsabilitate și plenitudine a vieții.

          ◦        Dezvoltarea plenară – un ideal integrator

          ◦        Conceptul de „dezvoltare plenară” presupune o viziune holistică asupra progresului. Nu este suficientă creșterea economică sau acumularea de tehnologie. Este nevoie de un echilibru între dimensiunile vieții: materială, socială, culturală și spirituală.

          ◦                  •        Știința oferă descoperiri și soluții concrete.

          ◦                  •        Cunoașterea le transformă în capital social prin educație și cultură.

          ◦                  •        Creativitatea le adaptează, le combină și le proiectează spre viitor.

          ◦        Împreună, ele constituie un circuit dinamic: observația produce cunoaștere empirică → aceasta face posibilă știința → știința generează cunoaștere validată → cunoașterea se răspândește social → creativitatea transformă și reintegrează → spiritualitatea armonizează si procesul reîncepe cu noi observații.

          ◦        Dezvoltarea plenară este tocmai armonizarea acestui circuit, astfel încât progresul să nu fie fragmentar, ci integrator. Ea presupune responsabilitate globală, solidaritate, respect pentru natură și valorizarea demnității umane.

          ◦        Tetrada știință – cunoaștere – creativitate – spiritualitate nu trebuie privită ca o simplă succesiune liniară, ci ca un circuit viu al dezvoltării umane. Cunoașterea empirică precede știința, știința generează cunoaștere validată, cunoașterea se difuzează în societate, iar creativitatea transformă tot acest capital intelectual în inovație, cultură și sensuri noi. Spiritualitatea ferește societatea de riscul unei dezvoltări exagerat de utilitariste.

Pentru o societate care aspiră la dezvoltare plenară, miza este să mențină acest circuit deschis, dinamic și echilibrat. Știința trebuie orientată de valori etice, cunoașterea trebuie democratizată, iar creativitatea trebuie stimulată ca expresie a libertății umane.

Astfel, progresul tehnologic poate fi dublat de progres moral, iar creșterea materială poate merge mână în mână cu înflorirea spirituală. O asemenea societate nu doar că va supraviețui crizelor actuale, dar va ști să le transforme în oportunități de creștere comună.

Adevărata plenitudine nu se măsoară în acumularea de bunuri sau în viteza schimbării, ci în capacitatea oamenilor de a trăi în armonie, de a-și valorifica potențialul creativ și de a lăsa generațiilor viitoare o lume mai dreaptă și mai frumoasă. În acest sens, știința, cunoașterea și creativitatea spiritualitatea nu sunt doar resurse intelectuale, ci valori fundamentale ale umanității.

Concluzii

Așa dar sintetizând am putea  spune că știința descoperă, cunoașterea distribuie, creativitatea transformă, în timp ce spiritualitatea armonizează. Împreună, ele constituie fundamentul unei societăți care vrea nu doar să supraviețuiască, ci să înflorească în plenitudinea posibilităților sale.

Pentru viitor, provocarea cea mai mare nu este lipsa de resurse intelectuale sau tehnologice, ci capacitatea de a le orienta către un scop comun. O societate divizată, marcată de egoism și competiții distructive, poate produce descoperiri uimitoare, dar nu va reuși să asigure bunăstare și echilibru pentru toți. În schimb, o societate solidară, ghidată de idealuri clare și de responsabilitate etică, poate transforma știința, cunoașterea creativitatea di spiritualitatea în resurse regenerabile de progres.

Concluzia centrală este că dezvoltarea plenară presupune un pact între rațiune și valori, între intelect și morală, între inovație și tradiție. Știința trebuie să rămână ancorată în spiritul critic și în căutarea adevărului; cunoașterea trebuie să fie deschisă, democratică și accesibilă; creativitatea trebuie să fie stimulată și protejată ca expresie a libertății umane.

Astfel, putem spera la o lume în care progresul tehnologic nu înseamnă alienare, ci eliberare; în care acumularea de informații nu generează confuzie, ci înțelepciune; în care explozia creativității nu duce la haos, ci la armonie. Aceasta este miza unei dezvoltări plenare: nu doar supraviețuirea speciei, ci și afirmarea demnității ei, nu doar satisfacerea nevoilor materiale, ci și împlinirea spirituală, nu doar progres pentru unii, ci progres pentru toți.

Într-o epocă marcată de crize multiple – climaterice, sociale, culturale – răspunsul nu poate fi fragmentar. Numai prin unirea științei, cunoașterii, creativității și spiritualității într-un proiect global putem asigura un viitor durabil. În acest sens, așa cum am mai spus, ele nu mai sunt doar simple mijloace, ci adevarate valori fundamentale.

A le cultiva, a le proteja și a le orienta devine datoria centrală a societății contemporane.

Doar așa vom putea construi o lume în care dezvoltarea nu este un privilegiu, ci o plenitudine împărtășită, un drum comun al umanității către libertate, armonie și frumusețe.

 

Gala 241 Medicină, artă, cultură

0

Spectacol extraordinar multimedia – 24 septembrie 2025

Afis-Medicina-Arta-Cultura-GALA241

Simpozion științific „Starea actuală a României – Diagnoză și tendințe de evoluție”

0

Pe 24 octombrie 2025, orele 12.30 – 15.00, are loc simpozionul științific „Starea actuală a României – Diagnoză și tendințe de evoluție” în Aula Mihai I al României – clădirea centrală a UCV.