– Joi,2 iulie 2026, ora 17.00 – Bibilioteca Județeană „G. T. Kirileanu” – Piatra Neamț
Conferință susținută de Prof. univ. dr. Gheorghe Surpățeanu
În cadrul conferinței vor fi prezentate următoarele aspecte legate de energie:
Aspecte generale (istoria energiei, materia si energia în Univers, forțele fundamentale, relația dintre energie ca forță în acțiune și materie ca energie în repaus, precum și energia ca factor hotărâtor în dezvoltarea durabilă;
Trecutul energiei (rolul energiei în evoluția societății umane, tipuri de energie, transformări între diversele forme de energie, surse masice de energie și raportul dintre energiile regenerabile și neregenerabile);
Prezentul energiei (de la lemn la energia nucleară, energia electrică indispensabilă societății umane moderne, cărbunele și metalurgia, petrolul și petrochimia – până cand?)
Viitorul energiei (toriu fizionabil ca sursa de energie, fuziunea controlată între deuteriu și tritiu, proiectul ITER, centrul Chadarache, recuperarea și stocarea energiei, mijloace de transport moderne).
Ziua de 26 iunie este Ziua Drapelului Național, instituită prin Legea nr. 96 din 20 mai 1998. Împreună cu întreaga națiune românească, din țară și din afara granițelor. Academia Oamenilor de Știință din România celebrează Ziua Drapelului ca pe o zi cu o semnificație specială pentru români, dată fiind valoarea simbolică a Drapelului.
Pentru Academia Oamenilor de Știință din România, 26 iunie este o zi de sărbătoare și de bucurie, dar, în același timp, și un cadru al reflecției profunde la sensurile acesteia.
Tricolorul românesc a fost și este simbolul și stindardul istoriei românești, al edificării naționale, al făuririi României Moderne, al Marii Uniri și României Mari, al României Contemporane. România de azi, stat-membru al Uniunii Europene și al NATO, poartă, în continuare, cu mândrie Drapelul Național, privind cu încredere spre viitor. Drapelul Național exprimă o istorie zbuciumată, marcată de tragedii și sacrificii și, în același timp, de aspirații, proiecte și mari împliniri, istoria unei națiuni care nu s-a lăsat îngenuncheată, nici în cele mai vitrege timpuri, mai vechi sau mai noi, și care a biruit mereu prin putere, inteligență, solidaritate, curaj și credință, sub îndrumarea unor lideri vizionari și a elitelor educate.
Academia Oamenilor de Știință din România asumă la nivel instituțional legatul spiritual și moral pe care ni-l transmite Drapelul Național, își aduce omagiul și recunoștința generațiilor care au făurit România și civilizația românească. AOSR se angajează ca, prin tot ceea ce face, în educația academică și în cercetare, în știință, cultură și cunoaștere, să ducă mai departe această misiune de onoare. Prin viziune și misiune, prin activitățile, programele și proiectele sale, prin toate forțele și energiile sale creatoare, Academia Oamenilor de Știință din România participă la edificarea, în continuare, a României Europene, sub auspiciile nobile ale Drapelului Național – Tricolorul Românesc. Biroul de Comunicare și Relații Publice al Academiei Oamenilor de Știință din România
Câștigătorii proiectelor de cercetare, ediția 2025-2026, finanțate prin competiție de către Academia Oamenilor de Știință din România, sunt invitați să participe la Sesiunea științifică de prezentare a rezultatelor cercetărilor realizate în cadrul proiectelor câștigătoare.
Sesiunea științifică va avea loc în data de 10 iulie a.c., începând cu ora 9.00, la sediul Academiei Oamenilor de Știință din România, din strada Ilfov, nr. 3, sector 5, București.
Prezentările vor fi susținute în cele două săli ale Academiei după cum urmează:
– în Sala de Consiliu – parter, domeniile: științe filosofice (RO-SCUD), științe tehnice, știința și tehnologia informației,
– în Sala Constantin Angelescu – etaj 1, domeniile: științe medicale, științe economice și juridice, științe agricole).
Fiecare director de proiect sau un reprezentant din cadrul colectivului proiectului va prezenta rezultatele în format Power Point, timp de maxim 10 minute.
Vă solicităm să transmiteți până la data de 30 iunie a.c., rapoartele de etapă în format .pdf la adresa de email: mariabotezatu2002@yahoo.com, cât și în format letric (semnat de către toți membrii echipei de cercetare) la sediul Academiei Oamenilor de Știință din România, din strada Ilfov, nr. 3, sector 5, București. Documentele vor fi introduse pe pagina web a AOSR.
În intervalul 19-21 iunie 2026, s-a desfășurat la Alba Iulia Târgul de Carte „Alba Transilvana”. Evenimentul a fost organizat de Consiliul Județean Alba și de Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” din Alba Iulia.
Târgul „Alba Transilvana” a reunit o diversitate de edituri, care și-au expus la standuri oferta editorială. În acest cadru cultural, Universitatea „1 Decembrie” din Alba Iulia și-a prezentat publicului oferta educațională. Și în acest an, în continuarea unei tradiții a Târgului, o atracție specială au constituit-o conferințele susținute de personalități ale vieții culturale și științifice din România.
La invitația organizatorilor, Doamna Prof. univ. dr. ing. Doina Banciu, Președintele Academiei Oamenilor de Știință din România, a susținut o conferință despre Inteligența Artificială, care s-a bucurat de o largă audiență, formată din mai multe generații, interesate de evoluțiile din domeniu. Temele abordate în prelegere au urmărit evoluția tehnologiei în decursul timpului și impactul acesteia asupra societății, prezentului și viitorului.
Academia Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu” din Sibiu a găzduit, în data de 12 iunie 2026, cea de-a XXXII-a ediţie a Conferinţei știinţifice internaţionale „The Knowledge – Based Organization (KBO) 2026”, eveniment organizat sub egida Academiei Oamenilor de Știință din România.
La ediția din acest an s-au înscris 145 de autori din instituții de învățământ superior și centre de cercetare din România, Bulgaria, Italia, Kosovo, Papua Noua Guinee, Republica Moldova, Statele Unite ale Americii și Ungaria, fiind elaborate un număr de 79 de lucrări pe următoarele paneluri: Provocări economice și financiare în promovarea rezilienței, Gestionarea rezilienței sistemelor complexe, Îmbunătățirea interoperabilității tehnice a sistemelor complexe, Consolidarea rezilienței militare într-o lume BANI, Reziliența organizațională și individuală în situații complexe și imprevizibile.
În cuvântul de deschidere, col. Dumitru Todosiuc, comandantul (rectorul) Academiei Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu” din Sibiu, a transmis mulțumiri participanților la eveniment, subliniind importanța manifestării științifice: „Suntem aici pentru a explora noi posibilități, pentru a disemina cunoștințe și pentru a face schimb de idei și perspective asupra unei game largi de subiecte. Sunt convins că discuțiile și colaborările care vor avea loc astăzi vor deschide calea către noi descoperiri și inovații care vor contribui la construirea unui viitor mai bun pentru noi toți – cercetători, profesori și studenți deopotrivă, precum și reprezentanți militari și civili ai comunităților academice.”
Ceremonia de deschidere a conferinței a continuat cu mesajul domnului gl.lt. Cristian-Daniel Dan, comandantul Comandamentului Corpului Multinațional de Sud-Est de la Sibiu.
De asemenea, în plenul conferinței au prezentat lucrări: prof. univ. dr. Constantin Brătianu, col. (rz.) dr. Dănuț-Florin Sandovici (Reprezentantul special pentru Orientul Mijlociu al Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență), prof. univ. dr. Răzvan Grigoraș (Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul” din România) și conf. univ. dr. Raluca Viman-Miller (Universitatea din Georgia de Nord, Statele Unite ale Americii).
De la Academia Oamenilor de Ştiinţă din România au fost prezenți cu lucrări prof. univ. dr. ing. Lucian-Ionel Cioca, Preşedintele Filialei Braşov şi col. prof. univ. dr. ing. Dorel Badea, prorector AFT.
În intervalul 28-30 mai 2026, s-a desfășurat Conferința Științifică Națională de Primăvară aAcademiei Oamenilor de Știință din România. Tema ediției a fost: „Diplomația cunoașterii în era digitală”.
Comitetul științific al Conferinței a fost format din: Prof. univ. dr. ing. Doina Banciu, Președintele AOSR, Prof. univ. dr. ing. Adrian Alexandru Badea, Președinte de onoare, Prof. univ. dr. ing. Anton Hadăr, Vicepreşedinte.
Conferința s-a desfășurat pe secțiuni, în conformitate cu structura Academiei Oamenilor de Știință din România, care reunește 13 secții de specialitate. Fiecare dintre secții și-a susținut lucrările în spațiile puse la dispoziție de AOSR, Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” și universități de prestigiu, precum: Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București, Academia de Studii Economice, Universitatea Națională de Apărare „Carol I”.
Ediția din acest an a Conferinței Științifice Naționale de Primăvară, situată sub egida unui generic esențial pentru societatea de azi și de mâine – „Diplomația cunoașterii în era digitală” –, o lumemodelată de evoluția rapidă a cunoașterii și a tehnologiei digitale, s-a remarcat prin interesul pe care l-a determinat în mediile academice și științifice, prin numărul și calitatea lucrărilor. Au participat în total 220 de lucrări distribuite pe secțiuni și domenii.
Conferința a cuprins teme din domenii fundamentale și de avangardă, subiecte din actualitatea și evoluția cunoașterii, abordări interdisciplinare și multidisciplinare, cu elemente de noutate, complexe și inovative, studii și cercetări aplicate.
Alături de autori consacrați, nume ale științei cu rezonanță națională și internațională, au participat cu lucrări tineri cercetători din diverse arii ale educației academice și cercetării. Promovarea tinerilor, a noilor generații de cercetători reprezintă o coordonată prioritară a viziunii și activității Academiei Oamenilor de Știință din România.
Programul Conferinței Științifice Naționale de Primăvarăa Academiei Oamenilor de Știință din România „Diplomația cunoașterii în era digitală” și volumul de rezumate pot fi consultate pe site-ul AOSR, prin accesarea link-ului de AICI.
Având în vedere numărul participanților, calitatea lucrărilor și a contribuțiilor științifice, Conferința Științifică Națională de Primăvară aAcademiei Oamenilor de Știință din România „Diplomația cunoașterii în era digitală” a constituit un eveniment academic de elită al educației, științei, culturii și cunoașterii pe plan național și internațional.
Biroul de Comunicare și Relații Publice al Academiei Oamenilor de Știință din România
dragi prieteni ai științei, ai naturii și ai viitorului umanității,
Astăzi, de Ziua Mondială a Pământului, ne reunim pentru a omagia nu doar planeta pe care trăim, ci însăși condiția noastră de ființe legate printr-un destin comun. Pământul nu este doar locul în care ne-am născut. Este singura noastră casă cunoscută în imensitatea Cosmosului, singurul loc care ne oferă aerul pe care îl respirăm, apa care ne susține viața și acel echilibru fragil de care depinde întreaga civilizație umană.
Pentru cei mai mulți oameni, Pământul este lumea întreagă. Pentru cei puțini care au avut privilegiul de a-1 privi din spațiu, el apare altfel: mic, luminos, delicat, suspendat în întunericul cosmic, fără granițe vizibile, fără diferențele pe care noi, jos, le considerăm atât de importante. Văzut de sus, Pământul nu mai este o hartă politică. Devine o realitate vie, un întreg unitar, splendid și vulnerabil.
Eu am avut acest privilegiu în mai 1981, când misiunea Soiuz 40 m-a purtat în Cosmos. Au trecut de atunci aproape 45 de ani, dar una dintre cele mai puternice amintiri a rămas aceeași: imaginea Pământului văzut din afara lui. Este o experiență care schimbă profund felul în care înțelegi lumea. Din spațiu, nu vezi orgoliile, separările și rivalitățile așa cum le trăim pe Pământ. Vezi, în schimb, o planetă frumoasă și fragilă, învelită într- o peliculă extrem de subțire de atmosferă – acea peliculă de care depinde întreaga viață cunoscută.
Această perspectivă dă un sens aparte Zilei Mondiale a Pământului. Ea nu este doar o zi simbolică din calendar. Este un moment de reflecție asupra responsabilității noastre comune. Pentru că adevărul fundamental este simplu: omenirea nu are încă o a doua casă. Oricât de spectaculoase ar fi progresele explorării cosmice, oricât de ambițioase ar fi planurile de revenire pe Lună sau de viitoare misiuni spre Marte, pentru multă vreme de acum înainte Pământul rămâne singurul nostru refugiu real.
Și totuși, tocmai eforturile noastre de a reveni pe Lună ne oferă astăzi o lecție nouă despre Pământ. Programul american Artemis nu înseamnă doar întoarcerea simbolică a omului în spațiul cislunar. în formularea NASA, el este o campanie „Moon to Mars”, concepută pentru a construi o prezență umană durabilă dincolo de orbita joasă a Pământului și pentru a transforma Luna într-o etapă de învățare pentru explorarea mai îndepărtată. Artemis urmărește nu doar zboruri spectaculoase, ci sisteme de viață, logistică, mobilitate, infrastructură orbitală prin Gateway și o prezență repetată la Polul Sud lunar.
Importanța deosebită a misiunii Artemis II este că ea a demonstrat recent, în condiții reale și cu echipaj uman la bord, că omenirea poate reveni din nou în vecinătatea Lunii cu sisteme modeme. NASA precizează că Artemis II a fost primul zbor uman al programului Artemis, un zbor circumlunar de aproximativ zece zile. Misiunea a fost lansată la 1 aprilie 2026, iar capsula Orion a amerizat cu succes în Pacific la 10 aprilie 2026. Echipajul a fost format din Reid Wiseman, Victor Glover, Christina Koch și Jeremy Hansen, acesta din urmă devenind primul canadian participant la o misiune lunară. NASA a prezentat misiunea ca pe un pas critic pentru validarea capabilităților necesare etapelor următoare ale programului.
Mai mult decât un succes tehnic, Artemis II a confirmat o schimbare de filozofie. După actualizarea arhitecturii anunțată de NASA în februarie 2026, Artemis III este prevăzută ca misiune demonstrativă pe orbită joasă a Pământului, pentru testarea rendez-vous-ului și andocării cu unul sau ambii furnizori comerciali de landere, iar prima alunizare umană a noii ere este menținută ca țintă pentru începutul anului 2028, în cadrul Artemis IV. NASA vorbește apoi despre o cadență de cel puțin o misiune de suprafață pe an. Cu alte cuvinte, nu mai este vorba doar despre „a ajunge” pe Lună, ci despre a învăța să operăm acolo cu regularitate.
Aici apare legătura profundă cu Ziua Pământului. Pentru că, în esență, întrebarea lunară este și o întrebare terestră: ce înseamnă sustenabilitatea într-un mediu ostil, cu resurse limitate și fără posibilitatea risipei? Pe Lună, totul trebuie gândit în termeni de eficiență: energia, apa, aerul, protecția împotriva radiațiilor, reutilizarea resurselor, logistica, redundanța și reziliența. Nu poți supraviețui acolo decât dacă înveți să consumi inteligent, să reciclezi, să integrezi tehnologii robuste și să tratezi fiecare resursă ca pe ceva prețios. Acesta este, de fapt, un mare adevăr și pentru civilizația noastră terestră: Pământul este mai generos decât Luna, dar nu este infinit. Iar o civilizație care nu știe să folosească responsabil ceea ce are va descoperi prea târziu că abundența aparentă ascunde tot o formă de limită. Această concluzie este o inferență bazată pe obiectivele declarate ale programelor lunare, care pun accent pe resurse locale, sisteme de susținere a vieții și prezență de durată.
În paralel cu Artemis, China dezvoltă un program lunar extrem de coerent, disciplinat și strategic. Sursele oficiale chineze afirmă în mod repetat obiectivul unei alunizări umane înainte de 2030. Arhitectura prezentată public de autoritățile chineze prevede două lansări: una pentru nava cu echipaj și una pentru landerul lunar, urmate de întâlnire și andocare pe orbită lunară, coborârea pe suprafață și apoi întoarcerea echipajului. China a prezentat deja numele principalelor elemente ale acestei arhitecturi: nava cu echipaj Mengzhou, landerul lunar Lanyue și racheta Long March-10.
Programul chinez nu se rezumă însă la componenta umană. CNSA și surse oficiale chineze arată că Chang’e-7 este programată în jurul anului 2026 pentru explorarea mediului și resurselor de la Polul Sud lunar, iar Chang’e-8 este prevăzută în jurul anului 2028, inclusiv pentru experimente de utilizare in situ a resurselor lunare. Aceste misiuni sunt prezentate drept etape pregătitoare pentru International Lunar Research Station (ILRS), al cărei model de bază este anunțat pentru 2035 în regiunea polului sudic lunar.
Comparația dintre Artemis și programul chinez este instructivă și pentru publicul larg, nu doar pentru specialiști. Artemis este construită ca o rețea largă de parteneriate, cu rol important pentru sectorul comercial și cu o viziune explicită asupra unei prezențe internaționale durabile. Programul chinez pare mai centralizat, mai etatizat și mai linear în execuție, integrând treptat roboticul, infrastructura și apoi componenta umană. Ambele modele sunt relevante. Unul privilegiază flexibilitatea și pluralitatea actorilor; celălalt privilegiază continuitatea strategică și controlul integrat. Dincolo de rivalitate, ambele ne spun același lucru: Luna nu mai este doar un obiect de contemplare sau un simbol istoric. Ea devine un laborator în care omenirea învață cum se construiește sustenabilitatea în condiții extreme.
Și aici revine lecția pentru Pământ. Dacă pe Lună învățăm cum să închidem cicluri de apă, aer și materiale, cum să reducem dependența de aprovizionări externe, cum să construim habitate eficiente energetic și cum să proiectăm sisteme reziliente, atunci toate aceste eforturi au o valoare care depășește explorarea spațială. Ele pot inspira soluții pentru comunități izolate, pentru gestionarea resurselor pe Terra, pentru medii extreme, pentru economie circulară, pentru utilizarea inteligentă a energiei și pentru o cultură a limitelor acceptate cu luciditate, nu cu panică. Aceasta nu înseamnă că Luna ne va „salva” planeta, ci că explorarea ei ne poate disciplina gândirea și ne poate obliga să înțelegem mai bine ce înseamnă echilibrul. Această idee este o inferență rezonabilă din scopurile tehnologice și operaționale declarate ale programelor lunare.
De fapt, una dintre cele mai mari contradicții ale epocii noastre este aceasta: cu cât devenim mai capabili să ajungem pe alte corpuri cerești, cu atât înțelegem mai clar cât de extraordinar este Pământul. Pe Lună nu există atmosferă respirabilă, ape curgătoare, ecosisteme vii sau acel echilibru natural pe care noi, de multe ori, îl tratăm ca pe ceva garantat. A încerca să construiești acolo condiții minime de locuire te face să înțelegi ce miracol este, de fapt, planeta noastră. Privită astfel, Ziua Pământului capătă o dimensiune nouă: nu este doar celebrarea naturii, ci și recunoașterea faptului că trăim deja, fără să o fi construit noi, într-un habitat cosmic excepțional.
De aceea, cred că mesajul acestei zile trebuie formulat astfel: explorarea Lunii și protejarea Pământului nu sunt obiective opuse, ci complementare. Nu mergem din nou pe Lună pentru a fugi de responsabilitatea față de Terra. Mergem și pentru a înțelege mai bine cât de prețioasă este Terra. învățăm pe alte corpuri cerești ce înseamnă fragilitatea unui habitat și, tocmai de aceea, ar trebui să devenim mai înțelepți în raport cu singurul habitat complet funcțional pe care îl avem deja.
Ca om care a văzut Pământul din spațiu, pot spune că această lecție nu este abstractă. Ea este profund umană. Din afara planetei, devine limpede că omenirea are nevoie și de vis, și de disciplină; și de curaj, și de responsabilitate; și de explorare, și de grijă. Artemis, programul chinez și noile eforturi lunare ale umanității ne arată că viitorul va cere nu doar tehnologie mai avansată, ci și o etică mai matură a supraviețuirii și a cooperării.
în final, de Ziua Pământului, poate că merită să spunem nu doar că Pământul este casa noastră comună, ci și că el este primul nostru profesor de sustenabilitate – iar Luna va fi, probabil, următorul mare laborator în care vom verifica dacă am învățat cu adevărat lecția.
Aceasta este casa noastră. Aceasta este măsura responsabilității noastre. Și acesta este sensul profund al explorării: să privim mai departe, pentru a înțelege mai bine ceea ce avem. Vă mulțumesc!
În data de 29 mai, s-a desfășurat Gala Premiilor Academiei Oamenilor de Știință din România pentru anul 2024. Evenimentul a avut loc în Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, în prezența unui public select, format din membri ai corpului academic și invitați de marcă.
În cadrul Galei, au fost premiate lucrări științifice din domenii fundamentale ale științei și culturii, apărute în cursul anului 2024. Premiile au fost acordate la propunerea secțiilor din structura Academiei Oamenilor de Știință din România.
Doamna Prof. univ. dr. ing. Doina Banciu, Președintele Academiei Oamenilor de Știință din România, a subliniat că, în virtutea vocației ei fondatoare, Academia constituie un spațiu al cercetării și creației științifice de elită. Gala reprezintă cadrul academic al premierii excelenței, obiectivată în lucrări de valoare, care contribuie la progresul cunoașterii în fiecare domeniu. Prin toate activitățile, programele și proiectele pe care le desfășoară, AOSR abordează și promovează știința, cercetarea și cunoașterea ca factori ai dezvoltării durabile și ai progresului.
Premiile Academiei Oamenilor de Știință din România acordate pentru anul 2024 au fost următoarele:
Secţiunea Științe Fizice
Premiul IOAN URSU: Horia Alexandru MODRAN, Ioana Corina BOGDAN, Cornel SAMOILĂ, Doru URSUȚIU, pentru lucrarea Introducere în Programarea Grafică LabVIEW cu Aplicații în Electronică, Telecomunicații și Tehnologii Informaționale, Editura Universității Transilvania din Braşov, 2024
Premiul ȘERBAN ȚIȚEICA: Sabina ȘTEFAN, pentru lucrarea Fizica fenomenelor atmosferice periculoase pentru aviație, Editura Universității din București, 2024
Secțiunea Ştiințe Biologice
Premiul EMIL PALADE: Stoica Preda GODEANU, Laura Mariana POPA, pentru lucrarea Cele opt învelișuri ale planetei noastre, Editura C.I.T.D.D., 2024
Secțiunea Ştiințe Tehnice
Premiul HERMAN OBERTH: Ion DOBRIN, Dan ENACHE, George DUMITRU, pentru lucrarea Utilizarea supraconductibilității în transportul și distribuția energiei electrice, Editura Electra, București, 2024
Premiul GOGU CONSTANTINESCU: Nicolae URSU-FISCHER, Diana Ioana POPESCU, pentru lucrarea Elemente de statică, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2024
Secţiunea Ştiinţe Agricole, Silvice și Medicină Veterinară
Premiul VASILE GHEȚIE: Kálmán IMRE, Sebastian CIUI, Adriana MORAR, pentru lucrarea Atlas de examen sanitar veterinar post-mortem a cărnii de porc și vită, Editura Eurobit, Timișoara, 2024
Secţiunea Științe Medicale
Premiul CAROL DAVILA: Camelia DIACONU, pentru lucrarea Tratat de medicină internă, Editura ALL, 2024
Premiul EUGEN PROCA: Alexandru BURLACU, pentru lucrarea Contemporary approaches to renal vessels disorders: updates and management strategies, Editura Springer, 2024
Premiul VASILE CÂNDEA: Adrian NISTOR, pentru lucrarea Anestezia în stomatologie, Editura Callisto, 2024
Premiul ION MORARU: Ion ȘTEFAN, Alexia-Teodora ȘTEFAN, pentru lucrarea Malaria, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2024
Secţiunea Ştiinţe Economice, Juridice și Sociologice
Premiul COSTIN KIRIȚESCU: Elena-Mădălina VĂTĂMĂNESCU, Andreea MITAN, pentru lucrarea Managerial Relationships and SMEs Internationalization: Un-weaving the Fabric of Business Performance, Editura Routledge, 2024
Premiul TUDOR POPESCU: Ion STEGĂROIU (Coordonator), Gabriel CROITORU, Anișoara DUICĂ, Mircea Constantin DUICĂ, Georgiana BONDAC, Dorin IANCU, pentru lucrarea Tratat de management general, Volumul I – Istoria managementului,Cartea I – Școlile de management, Editura Pro Universitaria, 2024
Premiul EUGENIU CARADA: Adriana GRIGORESCU, pentru Grupul de lucrări publicate în reviste indexate în Web Of Science, sub tema Emerging Dynamics of Green Development and Digital Innovation in the Knowledge Economy
Secțiunea Științe Istorice și Arheologice
Premiul ANDREI OȚETEA: Tatiana MATEI, pentru lucrarea Nicolai I. Grămadă (1892-1961). Moștenirea cărturarului bucovinean, Editura Presa Universitară Clujeană, 2024
Premiul GRIGORE GAFENCU: Maria GOGU ZINOVII, pentru lucrarea Basarabia și Transnistria în Gulagul sovietic: deportări și muncă forțată, Editura Lexon Prim, 2024
Premiul AURELIAN SACERDOȚEANU: Marius Marian OLTEANU, Cosmina-Adela LĂZĂRESCU, Iulia Adriana BRAȘOV, pentru lucrarea Casa Regală a României în cronicile „neoficiale” ale „Monitorului Oficial” 1886-1894 – Volumul 7, Editura Centrul Tehnic Editorial al Armatei, 2024
Premiul GHEORGHE BUZATU: Dan PRISĂCARU, pentru lucrarea Rezistență și supraviețuire la trio confiniumul Marilor Puteri. Repere istorice și identitare (1914-1940) volumul 1 și 2, Editura Academiei Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu”, Sibiu, 2024
Secţiunea Știința și Tehnologia Informației
Premiul CORNELIU PENESCU: Ciprian-Octavian TRUICĂ, Elena-Simona APOSTOL, pentru Grupul de lucrări publicate în reviste indexate în Web Of Science, sub tema Algoritmi de învățare automată și de analiză a grafurilor pentru rețelele sociale
Secțiunea Științe Militare
Premiul General PAUL TEODORESCU: Vasile SOARE, Doru Constantin TOCILĂ, pentru lucrarea Airborne! Despre o poveste neromanțată a istoriei trupelor de parașutiști, Editura Militară, București, 2024
Premiul Mareșal CONSTANTIN PREZAN: Sînziana-Florina IANCU, pentru lucrarea Analiza războiului din Ucraina din perspectiva modelului actorului rațional, Editura Centrul Tehnic Editorial al Armatei, București, 2024
Premiul General VALENTIN ARSENIE: Gheorghe BOARU, pentru lucrarea Și tata a luptat la Cotul Donului – Documente, analize, memorii – Editura Academiei Oamenilor de Știință din România și Editura Tehnică, București, 2024
Gala Premiilor s-a încheiat cu un Moment muzical susținut de Mădălina Stan, soprană, solistă a Filarmonicii „George Enescu” și a Operei Naționale din București și Cristian Ruja, bariton, solist al Operei Naționale din București, acompaniați la pian de Liana Mareș, Opera Națională din București.
Biroul de Comunicare și Relații Publice al Academiei Oamenilor de Știință din România
Comitetul științific al conferinței de primăvară a AOSR Prof. univ. dr. ing. Doina Banciu, Preşedinte AOSR Prof. univ. dr. ing. Anton Hadăr, Vicepreşedinte AOSR Prof. univ. dr. ing. Adrian Alexandru Badea, Președinte de onoare AOSR
Președinții secțiilor științifice: Secţia I – Ştiinţe matematice – Prof. univ. dr. Adrian Petrușel Secţia II – Ştiinţe fizice – Prof. univ. dr. Mărgărit Pavelescu Secţia III – Ştiinţe chimice – Prof. univ. dr. ing. Ecaterina Andronescu Secţia IV – Ştiinţe biologice – Prof. univ. dr. Natalia Roşoiu Secţia V – Ştiinţe geonomice – Prof. univ. dr. Gheorghe Buliga
Secţia VI – Ştiinţe tehnice – Prof. univ. dr. ing. Miron Zapciu Secţia VII – Ştiinţe agricole şi medicină veterinară – Prof. dr. Agatha-Mariana Popescu Secţia VIII – Ştiinţe medicale – Prof. univ. dr. Vasile Sârbu
Secţia IX – Ştiinţe economice, juridice şi sociologice – Prof. univ. dr. Constantin Brătianu Secţia X – Filosofie, psihologie, teologie şi jurnalism – Prof. univ. Mihai Bădescu Secţia XI – Ştiinţe istorice şi arheologice – Prof. univ. dr. Gheorghe Onișoru
Secţia XII – Ştiinţa şi tehnologia informaţiei – Prof. univ. dr. ing. Dumitru Popescu Secţia XIII – Ştiinţe militare – General Prof. univ. dr. Teodor Frunzeti
Președinții filialelor AOSR: Prof. univ. dr. ing. Lucian-Ionel Cioca – Președinte Filiala AOSR Braşov Prof. univ. dr. ing. Horia Iovu – Președinte Filiala AOSR București Prof. univ. dr. Marius Bojiţă – Președinte Filiala AOSR Cluj-Napoca Prof. univ. dr. Victor Ciupină – Președinte Filiala AOSR Constanţa Prof. univ. dr. ing.Nicolae Țăranu – Președinte Filiala AOSR Iaşi Prof. univ. dr. Gogu Ghiorghiţă – Președinte Filiala AOSR Piatra Neamţ Prof. univ. dr. Ion V. Popescu – Președinte Filiala AOSR Târgovişte Prof. univ. dr. ing. Mușuroi Sorin – Președinte Filiala AOSR Timişoara
Comitetul de organizare al conferinței de primăvară a AOSR Prof. univ. dr. ing. Petru Andea, Secretar științific al AOSR Dr. ing. Mihai Sindile Ing. Mihail Căruțașu, Șef serviciu Editură-Bibliotecă AOSR și Filiale Teritoriale Ec. Cristina Popescu Dr. Elena Iagăr
În data de 21 mai 2026, ora 10:00, se convoacă Adunarea Generală a AOSR, cu prezență fizică, la sediul AOSR din Str. Ilfov nr. 3, București.
În cazul în care nu se întrunește cvorumul de 2/3, conform statutului AOSR, se reconvoacă Adunarea Generală în ziua de 29 mai 2026, ora 09.30, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” din București.
