Academia Oamenilor de Știință din România

Acasă Blog Pagina 2

Prof.univ.dr. Cătălina Poiană – Președintele Colegiului Medicilor din România @ Valențele feminității – AOSR

Academia Oamenilor de Știință din România organizează o nouă ediție „Valențele feminității”, a cărei invitată specială este Prof.univ.dr. Cătălina Poiană – Președintele Colegiului Medicilor din România. Evenimentul are loc pe 24 iunie 2025, la sediul AOSR din Str. Ilfov nr. 3, București.

Valențele Feminității @ AOSR

Academia Oamenilor de Știință din România anunță reluarea evenimentului intitulat „Valențele Feminității”, o manifestare deosebită ce aduce în prim-plan feminitatea și valorile sale fundamentale în context științific, cultural și educațional.

Seria de evenimente „Valențele Feminității” se adresează cu precădere doamnelor din toate domeniile de activitate, oferindu-le un spațiu adecvat pentru exprimare, dialog și promovare a excelenței feminine în societatea contemporană. Manifestările vor fi moderate de către Doamna Prof. univ. Dr. Ana Maria Alexandra Stănescu, care va coordona dezbateri de interes, schimburi de idei și experiențe din activitatea invitaților.

Vă invităm să vă alăturați acestei inițiative, menită să evidențieze și să celebreze contribuții semnificative ale femeilor în evoluția societății, bazate pe promovarea valorilor autentice, adevărate modele de inspirație.

Prof. univ. Dr. Ana Maria Alexandra Stănescu este Director – Departamentul Educație Medicală Continuă și Programe de Studii Complementare pentru Obținerea de Atestate UMFCD, Șef Disciplină Medicină de Familie I – Spitalul Universitar de Urgență Militar Central Dr. Carol Davila, Președinte Comisia de Specialitate Medicină de Familie din cadrul Ministerului Sănătății, Conducător de Doctorat și Coordonator Medici Rezidenți.

Colaborare România-Albania în domeniul medicinei, un exemplu de bune practici în cercetarea științifică la nivel regional și european

Academia Oamenilor de Știință din România și Ambasada Albaniei la București au organizat o întâlnire între medici români și albanezi din România și medici albanezi care vizitează țara în cadrul activităților desfășurate de Uniunea Medicală Balcanică.

Cu acest prilej, a avut loc o dezbatere pe teme precum: profesia medicală, învățământul universitar și postuniversitar în domeniu, schimburile profesionale, importanța colaborării în educație și cercetarea științifică.

Academia Oamenilor de Știință din România a fost reprezentată de Prof. univ. dr. ing. Doina Banciu, Președintele AOSR, iar Ambasada Albaniei, de E.S. Doamna Ambasador Enkeleda Merkuri.

Din partea AOSR, au participat: Prof. univ. dr. Vasile Sârbu, Președintele Secției de Științe medicale a AOSR, fost președinte al Uniunii Medicale Balcanice, profesorii universitari Ileana Constantinescu, Alexandra Stănescu, Anca Streinu Cercel, Gabriel Prada. Printre invitați, s-au aflat Colonel medic şef de lucrări dr. Ion Ştefan, medic primar, doctor în ştiinţe medicale, Şeful Secţiei Clinice Boli Infecţioase din Spitalul Militar Central „Dr. Carol Davila”, dl Adrian Miulescu, managerul Institutului Naţional de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneoclimatologie, dna Dr. Farm. Speranța-Petria Prada, Președintele Consiliului de Conducere și Administrație al Fundației Ana Aslan.

Din partea Albaniei, a fost prezentă o echipă de cadre medicale formată din: Prof. Dr. Helidon Nina, chirurg-oncolog, șeful secției de oncologie a Spitalului Universitar „Nene Tereza” din Tirana, Profesor la Universitatea de Medicină și membru al Consiliului de Administrație al Uniunii Medicale Balcanice; Medic asociat, M.D. Gëzim Xhepa, chirurg plastician și anatomist proeminent la Spitalul din Tirana; cu o carieră excelentă ca lector de Anatomie Normală la Universitatea de Medicină din Tirana, are o vastă experiență în chirurgie plastică, reconstructivă și estetică; membru al Consiliului de Administrație al Uniunii Medicale Balcanice; Alma Nurce, Profesor asociat, medic pediatru-nou-născuți la Spitalul Ginecologic din Tirana, „Nena Mbreteresh”, lector la Facultatea de Științe Tehnice și la Universitatea de Medicină din Tirana; Dr. Xhensila Frasheri-Prendushi, medic specializat în boli infecțioase, în medicină estetică și antiaging, lector la Universitatea de Medicină din Tirana; Altina Xhaferi, Radiolog, lector universitar la Universitatea de Medicină din Tirana; Emirvina Kolici, medic de laborator, lector universitar la Universitatea de Medicină din Tirana; Rosarja Tafxhafa, asistentă moașă.

Întâlnirea face parte din seria de evenimente științifice și profesionale desfășurate în cadrul Acordului de colaborare dintre Academia Oamenilor de Știință din România și Ambasada Albaniei. Acordul are drept obiectiv identificarea și dezvoltarea de proiecte de interes comun în beneficiul educației, științei și cooperării în direcția dezvoltării prin cunoaștere. Pe fondul afinităților istorice complexe dintre România și Albania și al bunei colaborări dintre cele două țări, cooperarea pe plan academic și științific inițiată de AOSR parcurge o evoluție care poate genera un exemplu de bune practici în această regiune a Europei. 

Discurs de recepție – Prof. univ. dr. Víctor-Raúl López-Ruiz

0

Prof. univ. dr. Víctor-Raúl LÓPEZ-RUIZ, Membru de onoare al Secției de Științe Economice, Juridice și Sociologice din cadrul Academiei Oamenilor de Știință din România, va susține Discursul de recepție cu tema “A QUALITY OF LIFE MODEL IN ROMANIA (2021-2024)” în data de 10 iunie 2025, ora 11:00, la sediul AOSR.

Drum lin prof.univ.dr. Nicolae Gorun!

Cu profundă tristețe anunțăm trecerea în neființă a colegului nostru drag, Prof. univ. dr. Nicolae Gorun, membru titular al Academiei Oamenilor de Știință din România, secția de științe medicale, care ne-a părăsit pe 3 iunie 2025.

Domnul Nicolae Gorun s-a născut la 22 aprilie 1935, în comuna Stoina, judeţul Gorj. Este absolvent al Facultăţii de Medicină Generală al I.M.F. „Carol Davila” din Bucureşti, în anul 1959, ca şef de promoţie, și obţine titlul de „Doctor în medicină” în anul 1971, cu teza „Anomalii genetice în diformităţile congenitale prin deficit ale membrelor” sub conducerea Acad. prof. dr. Alexandru Rădulescu.

Pe plan profesional, a parcurs toate treptele medicale, de la medic de medicină generală în circumscripţia rurală, medic secundar la Spitalul Brâncovenesc, medic specialist, medic primar la Spitalul Clinic Brâncovenesc, apoi la Spitalul Judeţean Ilfov, şef secţie la Spitalul Clinic „Sf.Ioan” până la profesor universitar şi şeful Clinicii de ortopedie şi traumatologie a UMF Craiova, din octombrie 1997. Din 1998, este cercetător ştiinţific principal gradul I.

Pe plan ştiinţific, Profesorul Nicolae Gorun a adus importante contribuţii în ortopedie şi traumatologia osteoarticulară, prin publicarea în extenso a 216 lucrări în reviste româneşti şi străine, din care 9 lucrări în reviste cotate ISI; 11 capitole de carte, în tratate de chirurgie, autor a peste 150 de comunicări ştiinţifice şi aproape 90 de referate şi recenzii publicate. De asemeni, în calitate de autor unic  sau colaborator a publicat 17 monografii, unele unice sau prioritare în ţara noastră, privind entorsele, osteosinteza metalică, fractura deschisă, fracturile maleolare. Dintre monografii, menţionăm: „Entorsele”, 1972; „Practica osteosintezei metalice”, 1979; „Fractura deschisă”, 1979; „Tumorile osului”, 1984; „Ortopedia şi traumatologia – mică enciclopedie”, 1987, „Traumatismele articulare ale regiunii claviculare”, 1996; „Fracturi maleolare”, 2000; „Caiete de traumatologie osteoarticulară specială” volumele I-VI, între anii 2003-2008. Este singurul ortoped român, care a publicat două monografii valoroase privind patologia congenitală a sistemului osteoarticular: „Introducere în genetica aparatului locomotor” şi „Bolile genetice dominante ale membrelor”, ambele apărute în 1998.

Pasionat de domeniul geneticii, prin cercetări experimentale ample, a demonstrat rolul malformativ al methotrexatului, contribuţie apreciată de către Walter Landauer, profesor de genetică la Universitatea din Cambridge. A efectuat importante studii în domeniul malformaţiilor congenitale ale aparatului locomotor, cu cercetări statistice şi clinice, precum şi cercetări experimentale pe embrioni de găină, cu diverşi factori fizici şi chimici, la care a reprodus variate anomalii.

A descoperit şi publicat, la Paris, în revista „La Nouvelle Presse Médicale” primul caz din lume de „Picior de Madura” produs de Candida tropicalis, contribuţie apreciată de Secţia de patologie tropicală a Institutului Pasteur din Paris şi Institutul de microbiologie medicală al Laboratoarelor Bayer din Germania. Extrasul lucrării i-a fost solicitat de peste 50 de autori din lume, începând cu Budapesta şi terminând cu Montevideo, Santa Maria, Atlanta, Costa Rica, St.Leonard etc. Această importantă lucrare a fost inserată, în Index Medicus, în 1972.

A efectuat ample cercetări clinice şi statistice privind patologia traumatică la vârstnici, apreciate în mod deosebit de Acad.prof.dr. Ana Aslan şi publicate în „Revista de gerontologie şi geriatrie”. A elaborat noi clasificări în entorse, contuzii, luxaţii şi fracturi, a introdus în practică un procedeu original de capitonaj chirurgical longitudinal în contuzii cu decolare tegumentare întinsă. Procedeul este folosit cu succes de numeroşi specialişti în ortopedie-traumatologie şi chirurgie generală.

În domeniul ortopediei, a descris leziuni deosebite, unele foarte rare: condrocalcinoza articulară, artropatiile neurogene (siringomielie şi tabes), artropatiile hemofilice, osteocondromatoza sinovială, artrogripoza multiplă congenitală, echinococcoza osoasă, lipomul periostal al colului radial.

În domeniul patologiei congenitale a aparatului locomotor, a efectuat şi publicat studii clinico-radiologice ample, privind ectrodactilia, ectromelia, polidactilia, absenţa congenitală a marelui pectoral, realizând totodată o clasificare cuprinzătoare a tipurilor de morfogeneză anormală la nivelul aparatului locomotor, bazată pe un criteriu unic şi anume efectul morfologic al acţiunii agentului cauzal (genetic, mezologic) asupra gameţilor, zigotului, embrionului sau fătului.

A organizat şi dezvoltat Secţia de Ortopedie şi Traumatologie din Spitalul Clinic de Urgenţă „Sf.Ioan”. A fost conducător de doctorate şi a participat deseori ca referent oficial la doctorate în ţară, precum şi în Basarabia. A condus Revista de Ortopedie şi Traumatologie (SOROT).

Ca o recunoaştere a meritelor sale deosebite, a fost distins Premiul „Gheorghe Marinescu” al Academiei Române pentru monografia „Tumorile osului”, 1987 şi Premiul „Iuliu Haţieganu” al Academiei Române pentru monografia „Fracturi maleolare”, 2002; Medalia, diploma şi eşarfa pentru Intelectual Internaţional al anului 2001, Cambridge; Medalia de Onoare a Institutului American de Biografii, 2002.

Nicolae Gorun a fost membru titular al Academiei de Ştiinţe Medicale, membru titular al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, membru al Uniunii Medicale Balcanice, al Societăţii Române de Ortopedie şi Traumatologie, membru emerit al Societăţii Internaţionale de Chirurgie ortopedică şi traumatologică, membru al Federaţiei europene a Asociaţiilor naţionale de ortopedie şi traumatologie etc.

Prof. univ. dr. Nicolae Gorun va trăi veșnic în amintirea noastră prin opera sa științifică, ca un coleg devotat și un mentor de excepție.

Academia Oamenilor de Știință din România, prezentă la BOOKFEST 2025

0

În intervalul 28 mai – 1 iunie 2025, s-a desfășurat Salonul internațional de carte Bookfest, ediția a XVIII-a. Bookfest 2025 a constituit un eveniment de marcă al industriei editoriale, o amplă manifestare de promovare a lecturii și a culturii. În cadrul Târgului, și-au prezentat oferta de carte un număr mare de edituri românești și străine, invitată de onoare a ediției din acest an fiind Portugalia. Bookfest a cuprins lansări și prezentări de carte, dezbateri, lecturi, mese rotunde, activități interactive, într-o diversitate de evenimente, pentru toate vârstele, de la cei mai mici cititori până la cei mai înaintați în vârstă și experiență a lecturii.

Academia Oamenilor de Știință din România a fost prezentă la Bookfest 2025 prin cărți scrise de membri ai AOSR, profesori, cercetători și autori, pe teme din diverse arii ale științei, culturii și cunoașterii. De asemenea, membri ai AOSR au participat la lansări, prezentări de carte și debateri, în calitate de autorități academice în domeniile implicate. Prezența la marile târguri de carte, naționale și internaționale, face parte din activitatea curentă a Academiei Oamenilor de Știință din România, instituție de referință a mediului academic, care participă la progresul științei și la dezvoltarea țării prin cunoaștere.

Prezentă la Salonul de Carte, Prof. univ. dr. ing. Doina Banciu, Președintele Academiei Oamenilor de Știință din România, a declarat: „Bookfest 2025 a fost o sărbătoare a cărții și lecturii, o autentică bucurie a spiritului. Și această ediție a oferit celor care rămân atașați de carte, iubitorilor de lectură titluri pentru toate vârstele și gusturile, de la cărți pentru copii până la opere de nivel academic. Literatura, stiința, cultura, cunoașterea au fost prezente, din nou, într-o ofertă bogată pentru un public curios și avid de lectură, așa cum am constatat în aceste zile. Chiar dacă suntem în Era Tehnologiei Digitale, cartea trebuie să rămână, acum și totdeauna, o sursă importantă a informării, formării și culturalizării, desigur, în sinergie cu noile instrumente tehnologice. În același timp, ne exprimăm bucuria că Academia Oamenilor de Știință din România a avut, din nou, o prezență substanțială prin autori care sunt membri ai AOSR, nume de rezonanță în lumea științifică și academică, recunoscute pe plan național și internațional. Academia noastră participă astfel, conform misiunii sale, la procesul de creație științifică și culturală și la transferul de cunoaștere în direcția obiectivului fundamental al dezvoltării și progresului țării.
 

Biroul de Comunicare și Relații Publice al Academiei Oamenilor de Știință din România

Discurs de recepție – Dr. Ciprian Iliescu

0

Academia Oamenilor de Știință din România organizează pe 12 iunie 2025, ora 12:00, Discursul de recepție susținut de către Dr. Ciprian Iliescu, Membru de Onoare al AOSR.

AOSR acordă diploma și medalia jubiliară „Constantin Angelescu – AOSR 90” pentru trei pionieri ai informaticii românești 

0

Academia Oamenilor de Știință din România, prin filiala Timișoara, a organizat simpozionul „IA și transformarea digitală”, pe 26 mai 2025, la Centrul de Conferințe al Universității Politehnica Timișoara. 

La eveniment au participat câțiva dintre pionierii informaticii românești, printre care prof.univ.dr.ing. Vasile Baltac, dr.ing. Dan Bedros și cercetător științific gr.1 dr. Horia Gligor, membri ai colectivului care a operat primul calculator din mediul universitar din România, conceput la Institutul Politehnic Timișoara, MECIPT-1 (Mașina Electronică de Calcul a Institutului Politehnic Timișoara). 

Prof.univ.dr.ing. Doina Banciu, președintele Academiei Oamenilor de Știință din România, a punctat în alocuțiunea sa aportul deosebit al colectivului de informaticieni de la Timișoara în evoluția industriei digitale, subliniind rolul Școlii timișorene de calculatoare în dezvoltarea domeniului ICT.

În acest context, prof.univ.dr.ing. Doina Banciu a conferit diploma și medalia jubiliară „Constantin Angelescu – AOSR 90” celor trei pionieri ai informaticii românești, Vasile Baltac, Dan Bedros și Horia Gligor, „pentru întreaga activitate în serviciul științei românești”. 

Evenimentul, moderat de prof.univ.habil.dr.ing. Sorin Mușuroi, președintele Academiei Oamenilor de Știință din România, filiala Timișoara, și prorector al Universității Politehnica Timișoara, a debutat cu un moment de reculegere în memoria a doi membri marcanți ai AOSR, profesorii universitari Valeriu Tabără și Mihail Megan, trecuți cu puțin timp în urmă la cele veșnice. 

În cadrul simpozionului au mai susținut alocuțiuni Prof.univ.dr.ing. Cosmin Alin Popescu, Prof.univ.dr.ing Vasile Baltac – “Societatea și revoluția digitală: 80 de ani de evoluție cu salturi disruptive. Ce urmează?” și Cercetător științific gr.I dr. Horia Gligor – “De la Ștefan Odobleja la inteligența artificială”. 

Evenimentul a fost reflectat pe larg în presa locală, articolele putând fi accesate la următoarele linkuri: Ziua de Vest, Gazeta din Vest, De Banat.ro 

De Banat.ro: Despre Inteligenţa Artificială şi transformarea digitală cu pionierii informaticii româneşti

Articol publicat în De Banat.ro

Academia Oamenilor de Știință din România, filiala Timișoara și Universitatea Politehnica Timișoara au organizat luni, 26 mai 2025, la Centrul de Conferințe al UPT, un simpozion cu o temă provocatoare, „IA și transformarea digitală”.

Printre participanţi, s-au aflat câțiva dintre pionierii informaticii românești, prof.univ.dr.ing. Vasile Baltac, cercetător științific gr.1 dr. Horia Gligor și dr.ing. Dan Bedros, membri ai colectivului care a operat primul calculator din mediul universitar din România, conceput la Institutul Politehnic Timișoara, MECIPT-1 (Mașina Electronică de Calcul a Institutului Politehnic Timișoara).

Evenimentul, moderat de prof.univ.habil.dr.ing. Sorin Mușuroi, președintele Academiei Oamenilor de Știință din România, filiala Timișoara, și prorector al Universității Politehnica Timișoara, a debutat cu un moment de reculegere în memoria a doi membri marcanți ai AOȘR, profesorii universitari Valeriu Tabără și Mihail Megan, trecuți cu puțin timp în urmă la cele veșnice.

Prezentă la simpozion, prof.univ.dr.ing. Doina Banciu, președintele Academiei Oamenilor de Știință din România s-a declarat onorată să se afle la un asemenea eveniment care tratează transformarea digitală a societății, mai ales că activează de o viață în domeniul IT, iar profesorul Vasile Baltac s-a aflat în comisia sa de doctorat. De asemenea, președintele AOȘR a făcut o trecere în revistă a revoluțiilor industriale, a evoluției domeniului IT, subliniind rolul Școlii timișorene de calculatoare în dezvoltarea acestuia.

În alocuțiunea sa, rectorul Universității de Științele Vieții „Regele Mihai I”, prof.univ.dr.ing. Cosmin Alin Popescu, a evocat personalitatea lui Valeriu Tabără, în calitatea sa de profesor universitar implicat atât în activitatea de cercetare, cât și didactică, de ministru al agriculturii în două guverne, de politician implicat, dar și de om de valoare.

În prezentarea sa, cu tema „Societatea și revoluția digitală: 80 de ani de evoluție cu salturi disruptive. Ce urmează?”, prof.univ.dr.ing Vasile Baltac, unul dintre pionierii IT-ului românesc, absolvent al Politehnicii timișorene și membru al colectivului MECIPT, a vorbit despre motivele care au determinat această revoluție digitală, dar a atras atenția și asupra marii probleme pe care o reprezintă astăzi decalajul digital, precum și a necesității construirii unui pod peste „prăpastia” digitală.

Un alt pionier al informaticii românești, cercetătorul științific gr. 1 dr. Horia Gligor, și el membru al colectivului MECIPT, a evocat personalitatea lui Ștefan Odobleja, considerat părintele ciberneticii, ale cărei baze le-a pus în urmă cu aproape un secol, a prezentat o scurtă istorie a primului calculator din mediul universitar românesc, a provocărilor pe care le-au întâmpinat în acea perioadă, ajungând până în prezent, la inteligența artificială, și a prezentat relația existentă în prezent între date, informații și cunoștințe.

Cu ocazia simpozionului, prof.univ.dr.ing. Doina Banciu, președintele Academiei Oamenilor de Știință din România, a conferit diploma și medalia jubiliară „Constantin Angelescu – AOȘR” celor trei pionieri ai informaticii românești, Vasile Baltac, Dan Bedros și Horia Gligor, „pentru întreaga activitate în serviciul științei românești”.

Ziua de Vest: Pionierii informaticii românești, despre „IA și transformarea digitală”

Articol publicat în Ziua de Vest

Academia Oamenilor de Știință din România, filiala Timișoara, și Universitatea Politehnica Timișoara au organizat luni, 26 mai 2025, la Centrul de Conferințe al UPT, un simpozion cu o temă provocatoare, „IA și transformarea digitală”, la care au participat câțiva dintre pionierii informaticii românești, printre care prof.univ.dr.ing. Vasile Baltac, cercetător științific gr.1 dr. Horia Gligor și dr.ing. Dan Bedros, membri ai colectivului care a operat primul calculator din mediul universitar din România, conceput la Institutul Politehnic Timișoara, MECIPT-1 (Mașina Electronică de Calcul a Institutului Politehnic Timișoara).

Evenimentul, moderat de prof.univ.habil.dr.ing. Sorin Mușuroi, președintele Academiei Oamenilor de Știință din România, filiala Timișoara, și prorector al Universității Politehnica Timișoara, a debutat cu un moment de reculegere în memoria a doi membri marcanți ai AOȘR, profesorii universitari Valeriu Tabără și Mihail Megan, trecuți cu puțin timp în urmă la cele veșnice.

Prezentă la simpozion, prof.univ.dr.ing. Doina Banciu, președintele Academiei Oamenilor de Știință din România s-a declarat onorată să se afle la un asemenea eveniment care tratează transformarea digitală a societății, mai ales că activează de o viață în domeniul IT, iar profesorul Vasile Baltac s-a aflat în comisia sa de doctorat. De asemenea, președintele AOȘR a făcut o trecere în revistă a revoluțiilor industriale, a evoluției domeniului IT, subliniind rolul Școlii timișorene de calculatoare în dezvoltarea acestuia.

În alocuțiunea sa, rectorul Universității de Științele Vieții „Regele Mihai I”, prof.univ.dr.ing. Cosmin Alin Popescu, a evocat personalitatea lui Valeriu Tabără, în calitatea sa de profesor universitar implicat atât în activitatea de cercetare, cât și didactică, de ministru al agriculturii în două guverne, de politician implicat, dar și de om de valoare.

În prezentarea sa, cu tema „Societatea și revoluția digitală: 80 de ani de evoluție cu salturi disruptive. Ce urmează?”, prof.univ.dr.ing Vasile Baltac, unul dintre pionierii IT-ului romanesc, absolvent al Politehnicii timișorene și membru al colectivului MECIPT, a vorbit despre motivele care au determinat această revoluție digitală, dar a atras atenția și asupra marii probleme pe care o reprezintă astăzi decalajul digital, precum și a necesității construirii unui pod peste „prăpastia” digitală.

Un alt pionier al informaticii românești, cercetătorul științific gr. 1 dr. Horia Gligor, și el membru al colectivului MECIPT, a evocat personalitatea lui Ștefan Odobleja, considerat părintele ciberneticii, ale cărei baze le-a pus în urmă cu aproape un secol, a prezentat o scurtă istorie a primului calculator din mediul universitar românesc, a provocărilor pe care le-au întâmpinat în acea perioadă, ajungând până în prezent, la inteligența artificială, și a prezentat relația existentă în prezent între date, informații și cunoștințe.

Cu ocazia simpozionului, prof.univ.dr.ing. Doina Banciu, președintele Academiei Oamenilor de Știință din România, a conferit diploma și medalia jubiliară „Constantin Angelescu – AOȘR” celor trei pionieri ai informaticii românești, Vasile Baltac, Dan Bedros și Horia Gligor, „pentru întreaga activitate în serviciul științei românești”.