La Palatul Culturii din Iași – Sala „Henri Coandă” are loc, pe 21 ianuarie 2026, conferința „Moldova în epoca domnitorului Grigore Alexandru Ghyka: modernizare și unionism”, organizată de Fundația Colegiului Național de Apărare – sucursala Moldova, în parteneriat cu Primăria Municipiului Iași, Academia Oamenilor de Știință din România (AOSR), Palatul Culturii din Iași – Complexul Muzeal Național „Moldova” și Ateneul Național din Iași.
La manifestare a fost invitat să participe în calitate de keynote speaker dl. Gheorghe Onișoru, Președintele Secției Științe istorice și arheologice a AOSR.
Dna. Prof. univ. dr. ing. Doina Banciu, Președinte AOSR, va rosti un cuvânt de salut în cadrul conferinței și ulterior va depune o coroană de flori la mormântul domnitorului Grigore Alexandru Ghyka, împreună cu alți membri ai filialei Iași a Academiei Oamenilor de Știință din România.
A trecut un an de când, într-un cadru oficial, îmi exprimam opinia că actualul mandat al Consiliului de Administrație al BNR va fi unul din cele mai complexe și dificile, poate cel mai dificil.
Detaliez cauzele pe care le prezentam anticipativ în sinteză, la care adaug noi provocări și dezvoltări, surse de vulnerabilități, imprevizibilități și riscuri.
Pe plan intern
Ne confruntăm cu probleme majore care afectează pe termen lung dezvoltarea socială și economică a României:
Deficit bugetar și datorie publică — suntem campionii UE ca urmare a politicilor economice dezechilibrate, a cheltuielilor publice excesive și a risipei.
Creștere economică lentă și modestă, considerată de unii specialiști “de supraviețuire”.
Deficit de cont curent.
Cel mai mare nivel al inflației din UE.
Lipsa predictibilității fiscale, sursă de descurajare a investițiilor.
Probleme structurale și de competitivitate.
Costuri ridicate la energie.
Companii românești în dificultate.
Declin demografic și migrația forței de muncă.
Pe plan extern
BNR se confruntă cu provocări geopolitice din cele mai complexe:
Inflația: conflictele și tensiunile geopolitice destabilizează prețurile la energie, alimente și alte bunuri, ducând la inflație persistentă care erodează puterea de cumpărare și necesită o politică monetară mai restrictivă. Consecința: încetinirea creșterii economice.
Fragmentarea lanțurilor de aprovizionare datorată tensiunilor politice și a protecționismului duce la creșterea prețurilor și la presiuni inflaționiste.
Incertitudinile pe piețele financiare datorate tensiunilor geopolitice cu implicații asupra volatilității pe piețele financiare internaționale. Băncile centrale sunt chemate să gestioneze volatilitatea fluxurilor de capital și să mențină stabilitatea financiară în condițiile unei imprevizibilități economice.
Războaiele economice și sancțiunile ca instrumente geopolitice sunt surse de riscuri pentru stabilitatea economică și financiară.
Provocări în procesul de echilibrare a obiectivelor de politici monetare. Am în vedere, în primul rând, echilibrarea obiectivului principal de stabilitate a prețurilor cu nevoile de sprijin pentru creșterea economică în condițiile incertitudinii geopolitice.
Impactul asupra datoriei publice și a datoriei externe în totalitatea ei. Creșterea datoriei externe, mai ales a celei publice, induce presiuni asupra ratingurilor suverane, putând astfel afecta capacitatea băncii centrale de a implementa și menține o anumită direcție a politicii monetare.
BNR se află într-o postură de politică monetară extrem de complexă, căutând un echilibru cât mai bine calibrat între două obiective majore:
1) obiectivul său principal, stabilitatea prețurilor, amenințat de o inflație persistentă și ridicată
2) un obiectiv secundar, stabilitatea cursului de schimb EUR/RON, esențială pentru stabilitatea financiară și ancorarea anticipațiilor.
Care este contextul macroeconomic actual în România?
Rata inflației a accelerat în trimestrul III 2025, nefiind determinată de cerere, ci de măsuri fiscale (majorarea cotelor TVA și a accizelor care s-au transmis aproape integral în prețurile de consum) și liberalizarea preturilor energiei.
Inflația de bază (CORE2) a accelerat, indicând că șocurile inițiale se propagă în economie (efecte de runda a doua), alimentate de așteptări inflaționiste ridicate.
Prognoza de inflație (noiembrie 2025) a fost revizuită de către BNR în creștere la 9,6% pentru finele anului 2025 și la 3,7 % pentru finele anului 2026.
BNR a menținut Rata Dobânzii de Politică Monetară (RPM) la 6,50%.
Cursul de schimb EURO/RON a prezentat stabilitate în 2024 și începutul lui 2025 (în jurul a 4,97). Începând cu T2 2025, BNR a permis o depreciere controlată marginală, cursul ajungând la aproximativ 5,08 în noiembrie 2025. Aș putea spune că am avut de-a face cu un regim de flotare gestionată (managed float) și un curs relativ stabil comparativ cu monedele regionale (PLN, HUF, CZK).
Activitatea economică a stagnat în 2025, cu perspective modeste pentru creșterea economică (sub presiunea costurilor ridicate de finanțare și a inflației care erodează puterea de cumpărare).
Analizele făcute de BNR și de către analiști pe baza datelor statistice publicate de INS și pe baza dezvoltărilor din economia reală au ajuns la concluzia că reaccelerarea inflației în 2025 este un fenomen exogen politicii monetare, având ca surse deciziile administrative și fiscale. Asistăm la derularea fenomenului Dominanței Fiscale (deciziile Guvernului privind veniturile și cheltuielile pot diminua sau submina obiectivele politicii monetare cu privire la stabilitatea prețurilor), al cărui pericol îl anticipam în unele intervenții anterioare. BNR a estimat că măsurile fiscale (majorarea cotelor TVA, majorarea accizelor) contribuie cu aproximativ 3-4 puncte procentuale la rata curentă a inflației.
Economia țării a fost afectată și de șocul structural de ofertă prin liberalizarea prețurilor la energie, liberalizare efectuată, așa cum arată realitatea, într-un moment de vulnerabilitate inflaționistă. Acest șoc alimentează direct indicele prețurilor și, implicit, costurile de producție din toate sectoarele economice.
Ce s-ar fi întâmplat dacă BNR ar fi majorat RPM cu efecte asupra reducerii cererii agregate? O astfel de măsură ar scumpi creditul și mai mult față de nivelele actuale, ar descuraja consumul și investițiile, ar relaxa piața muncii. Toate aceste dezvoltări ar fi redus presiunile inflaționiste venite dinspre cerere.
Realitatea arată insa că inflația din 2025 nu este cauzată de o cerere agregată în creștere. Ne confruntăm cu o creștere economică anemică. O majorare a RPM nu ar fi avut efect asupra cotei mărite de TVA și nici asupra prețurilor liberalizate la energie. Mai mult, așa cum arătam, s-ar fi scumpit și mai mult creditul, făcând și mai dificilă viața companiilor și populației, apropiindu-ne de spectrul unei recesiuni periculoase. BNR ar fi atras critici puternice, punând în pericol credibilitatea acestei instituții.
O analiză atentă scoate în evidență faptul că BNR, prin menținerea RPM la 6,50% și gestionarea lichidității pe piața interbancară, își concentrează atenția pe efectele de runda a doua ale inflației. Obiectivul său este să limiteze propagarea șocurilor de ofertă (TVA, energie) asupra întregii economii.
La nivel național, ne confruntăm cu un risc major: companiile încearcă să-și protejeze marjele de câștig majorând prețurile la diverse produse (chiar și la cele neafectate direct de taxe), în timp ce sindicatele solicită majorări salariale. Aceste cereri salariale se traduc în costuri crescute și, în final, în prețuri mai mari, alimentând dezvoltarea spiralei preț-salariu.
Desigur, analiștii pot argumenta că, în acest fel, inflația se va menține la un nivel peste țintă (acesta fiind costul acestei politici). Totuși, beneficiul este că se reduce considerabil pericolul unei recesiuni economice provocate prin politici monetare agresive.
Economia românească se confruntă de mai mulți ani cu vulnerabilități structurale. În acest context, strategia politicii monetare s-a concentrat, printre altele, pe cursul de schimb. O aplicare pe trendul actual al inflației ar solicita un curs de schimb flotant. BNR a ales varianta flotării gestionate (managed float) în lupta cu șocurile fiscale și inflația ridicată. Folosind ancora secundară a cursului de schimb cu flotare gestionată, BNR a avut în vedere limitarea apariției unor riscuri sistemice. Mă refer la următoarele:
a) Inflația importată (am ajuns aici prin importuri masive de energie, materii prime, bunuri de larg consum și nu numai). O depreciere a leului s-ar transpune în majorarea prețurilor interne. Un curs valutar menținut în limite stabile reprezintă un instrument anti-inflaționist activ în condițiile actuale.
b) Periclitarea stabilității financiare: Datoria publică, firmele și populația sunt într-o măsură importantă expuse la EURO. O creștere a cursului ar pune în pericol și mai mare firmele și populația cu credite în valută și ar crește stocul datoriei externe și serviciul datoriei.
c) Pericolul psihologic: O creștere a cursului ar determina populația și firmele să “fugă” spre Euro, deoarece pierd încrederea în menținerea stabilității economice. BNR dorește să ancoreze așteptările publicului și al mediului de afaceri, menținând încrederea în această instituție. Rezervele valutare la un nivel important ajută în cazul unor intervenții valutare efectuate la momente oportune. De asemenea, dobânda de politică monetară menținută la 6,50% dă semnal asupra diferențialului față de dobânda de politică monetară a BCE, făcând leul atractiv pentru investitori, care mențin un flux de capital (sursă de sprijin pentru moneda națională).
Sunt voci care critică politica monetară a BNR. Criticii au în vedere faptul că menținerea unui curs relativ stabil în condițiile unei inflații ridicate ar duce la o apreciere în termeni reali a leului față de Euro, fenomen care ar induce scumpirea exporturilor românești și ieftinirea importurilor (rezultând în creșterea deficitului de cont curent). Totodată, este nevoie de apelarea la rezervele valutare (care însă sunt la un nivel bun). BNR a ales varianta strategiei limitării pagubelor în contextul dominanței fiscale, întărind stabilitatea financiară (atribut principal al politicii BNR) și limitând importul de inflație.
Dacă efectuam o comparatie a strategiei BNR cu politicile băncilor centrale din regiune care s-au lovit de șocuri inflaționiste similare, ajungem la concluzii interesante.
CEHIA: Banca centrală a fost destul de agresivă, înăsprind încă de la început politica monetară. A încurajat activ aprecierea coroanei, menținând un curs puternic ca instrument anti-inflaționist direct. Rezultat direct: ieftinirea importurilor (în special energia) și ancorarea prețurilor. Dobânzile au fost menținute la nivel ridicat, care, împreună cu un curs puternic, au ajutat la frânarea inflației. Costul: recesiune tehnică și o încetinire pronunțată a dezvoltării economice. Odată inflația sub control, banca centrală a Cehiei a început o politică de relaxare (reducerea RPM). Dacă BNR ar fi urmat o astfel de politică, costurile aprecierii leului ar fi fost și mai mari datorită deficitului de cont curent și a dependenței jucătorilor din economie de EURO.
POLONIA: Piața a perceput politica băncii centrale mai mult aliniată mediului politic și electoral. Banca centrală a lăsat cursul Zlotului să fluctueze puternic uneori, cu deprecieri în perioade de incertitudine și aprecieri ulterioare (cursul nu a fost folosit ca ancoră stabilă). Astfel, Polonia a evitat o recesiune severă, dar s-au menținut incertitudini în privința politicii monetare. Avantajul lor este că economia poloneză este mai puțin dependentă de EURO, făcând mai facilă misiunea de menținere a unei stabilități financiare. În condițiile din România, stabilitatea cursului este vitală, ca și evitarea incertitudinilor politicii monetare și pierderea încrederii în această instituție.
UNGARIA: Această țară a intrat în criza inflaționistă cu vulnerabilități majore (deficite gemene mari – bugetar și de cont curent). Forintul a cunoscut slăbiri majore, o astfel de depreciere alimentând un trend inflaționist important. Banca centrală a abandonat politica de țintire a inflației și s-a focusat pe oprirea deprecierii forintului, majorând nivelul RPM. BNR însă evită politica monetară aplicată în țara vecină, prioritizând cursul de schimb. Ne confruntăm și noi cu deficitele gemene, țara noastră fiind vulnerabilă la o schimbare bruscă a sentimentului investitorilor. Deprecierea leului pe un trend brusc ar accelera inflația și ar impune dobânzi și mai ridicate.
Ce este de făcut?
Bună funcționare a mixului de politici. Cu alte cuvinte, o întărire a coordonării între politica monetară și cea fiscală pentru diminuarea și eliminarea tensiunilor macroeconomice.
O consolidare fiscală sustenabilă și credibilă. Prin urmare, se diminuează presiunea asupra politicii monetare, care a fost adesea nevoită să gestioneze de una singură problemele economice („the only game in town”).
Sunt necesaremăsuri pentru diminuarea deficitului bugetar excesiv și structural (care pune presiune pe piețele financiare), renunțând la utilizarea pârghiilor inflaționiste pentru acoperirea sa (de exemplu, prin noi majorări de taxe).
Reforma cheltuielilor publice.
Îmbunătățirea colectării taxelor și a impozitelor.
Concomitent, este vital să eliminăm practica actuală de îndatorare continuă pentru acoperirea deficitelor, o practică ce nu direcționează resurse importante către relansarea economică și generarea de valoare adăugată. O astfel de relansare ar fi o sursă importantă de venituri pentru o gamă largă de beneficiari, inclusiv pentru buget. Nu putem continua „politica” de menținere a îndatorării publice la un nivel ridicat, mai ales când aceasta depășește cu mult investițiile productive. Reamintesc un adevăr economic fundamental: niciodată în istorie nu a existat o creștere economică substanțială și prelungită fără o creștere a investițiilor îndreptate spre activități generatoare de plusvaloare. De aceea, amânarea sau implementarea insuficientă a reformelor structurale, concomitent cu menținerea unei politici de îndatorare publică, nu este o opțiune sustenabilă. Elementele cheie ale creșterii economice sustenabile pe termen lung aparțin ofertei de capital productiv, având cele două componente de bază: capitalul uman și cel fizic.
Este necesar un management mai eficient și mai efectiv care să pună capăt fenomenului ultimilor ani de transfer al riscurilor de la sectorul privat către cel public. Această practică este sursa unui „moral hazard” tot mai răspândit.
O consolidare fiscală bazată pe o reformă eficientă și efectivă a cheltuielilor publice și o colectare mai bună a impozitelor și taxelor ar reduce cererea agregată din sectorul public și ar aduce așteptările pieței pe un trend mai adecvat. S-ar oferi un spațiu pentru banca centrală în scopul analizării unor măsuri de relaxare a politicii monetare.
Deocamdată, politica monetară rămâne restrictivă. BNR nu majorează RPM deoarece sursa principală a inflației este cea fiscală, iar o înăsprire suplimentară ar afecta creșterea economică fără a rezolva cauza.
Pe de altă parte, BNR nici nu reduce RPM, deoarece acest gest s-ar interpreta ca o monetizare a deficitului și ar sugera că BNR cedează presiunilor politice.
Prin urmare, BNR și-a asumat, într-un anumit fel, un risc politic prin strategia și măsurile actuale, dar este esențial ca BNR să își mențină independența. O decizie abruptă și rapidă privind RPM ar putea destabiliza mecanismele de transmisie a politicii monetare.
În acest context, managementul așteptărilor devine o armă eficientă. Se observă o mutare strategică în comunicare: conducerea BNR diminuează limbajul tehnic în favoarea unui mesaj clar, direct și transparent ( componente ale conceptului modern central banking). Acest mesaj este perceput mai bine atât de factorul politic decizional, cât și de publicul larg, acesta din urmă fiind, de cele mai multe ori, „beneficiarul” măsurilor fiscale și al reformelor structurale nesustenabile.
Închei cu unul din mesajele recente transmise public de Guvernatorul Mugur Isărescu: “Investitorii care se uită și la curs și la dobânzi și la perspectivă se simt relativ confortabil, altfel nu ar sta așa cuminți. Credibilitatea piețelor externe se poate pierde dacă arătăm nehotărâre” (Noiembrie 2025).
Simpozionul „Literatura și Pictura, factori ai civilizației spirituale” –Mihai Eminescu și Nicolae Grigorescu
Academia Oamenilor de Știință din România celebrează data de 15 ianuarie – Ziua lui Mihai Eminescu și Ziua Culturii Naționale – sub auspiciile viziunii și misiunii sale academice, care abordează cultura ca mijloc al afirmării identității naționale și al dezvoltării civilizației românești în concertul diversității europene și globale.
Evenimentul a avut loc în data de 14 ianuarie, începând cu ora 16.00, la Vila Catena (str. Radu Calomfirescu, nr. 15, Centrul Istoric al Capitalei) și s-a bucurat de o participare de elită, care a cuprins membri ai corpului academic, scriitori, artiști, cercetători, reprezentanți ai unor instituții publice. Parteneri ai manifestării au fost Fundația FILDAS ART și Centrul Cultural EXPO ARTE (Primăria Municipiului București).
Simpozionul a fost organizat la inițiativa și sub coordonarea Doamnei Prof. univ. dr. ing. Doina Banciu, Președintele Academiei Oamenilor de Știință, cu implicarea Secției de Filosofie, Psihologie și Teologie a AOSR și a Doamnei Conf. univ. dr. Mariana Cîmpeanu, pictor, membru asociat al AOSR.
Manifestarea s-a bucurat de susținerea generoasă a Fundației FILDAS ART, prin Programul Catena pentru Artă, care a pus la dispoziție organizatorilor Vila Catena. Un rol fundamental în organizarea și desfășurarea evenimentului l-a avut Doamna Anca Vlad, personalitate a societății românești de azi, susținătoare unanim recunoscută a culturii naționale. Simpozionul a fost prima manifestare organizată de o altă instituție găzduită de Vila Catena.
Vila Catena este un imobil istoric, datând din anul 1861, cu o existență întinsă pe trei secole, martor al edificării României Moderne și participant, în continuare, prin manifestări culturale, la procesul de dezvoltare a României Europene.
Vila Catena este astăzi un spațiu select, al aristocrației spirituale, dedicat manifestărilor de înaltă valoare culturală. În prezent, găzduiește o Expoziție de artă, care cuprinde 25 de picturi ale lui Nicolae Grigorescu – un adevărat tezaur cultural – și un pavilion de artă contemporană.
Simpozionul „Literatura și Pictura, factori ai civilizației spirituale” a abordat rolul esențial al culturii în dezvoltarea și evoluția civilizației românești, focalizându-se pe două personalități de anvergură universală: Mihai Eminescu și Nicolae Grigorescu.
Prof. univ. dr. ing. Doina Banciu, Președintele Academiei Oamenilor de Știință din România, amfitrion și moderator al Simpozionului, a vorbit despre importanța culturii pentru AOSR, o prezență constantă în activitatea Academiei, și despre multiplele fațete ale acesteia, care acoperă cultura clasică și contemporană și o largă diversitate de manifestări specifice (literatură, muzică, pictură, sculptură, teatru, cinematografie etc.).
Prof. univ. dr. ing. Adrian Badea, Președintele de Onoare al Academiei Oamenilor de Știință, a afirmat că celebrarea Zilei lui Eminescu și, ulterior, a Zilei Culturii Naționale reprezintă, de peste 20 de ani, o tradiție a AOSR, cu implicarea Secției de Filosofie, Psihologie și Teologie. Eminescu a avut o contribuție fundamentală la crearea limbii literare și la definirea identității naționale. Este important să apărăm cultura națională și identitatea națională, mediul academic având un rol major în acest proces.
Prof. Univ. dr. Mihai Bădescu, Președintele Secției de Filosofie, Psihologie și Teologie a AOSR, a spus că Ziua de 15 ianuarie constituie o zi cu profunde semnificații pentru identitatea națională, un prilej de reflecție asupra valorilor care ne definesc ca popor. Este o zi a Recunoștinței, în care îi omagiem pe Eminescu și pe toți creatorii care au așezat România pe harta culturii universale. Eminescu și Grigorescu sunt două coloane ale culturii românești. Poetul Național a creat limba literară și a înălțat cuvintele, Pictorul a înnobilat imaginea, fiind, la rândul lui, unul dintre întemeietorii culturii românești moderne. Trebuie să ne punem întrebarea: Ce facem noi pentru cultura românească? Ziua Culturii Naționale este un îndemn la memorie, la respectarea și promovarea valorilor noastre și la faptul de a fi mândri de ceea ce suntem.
În context, Doamna Prof. univ. dr. ing. Doina Banciu a subliniat preferința lui Nicolae Grigorescu pentru plaiurile și spiritualitatea din zona Muscelului și a vorbit despre evenimentul cultural pe care l-a creat în urmă cu 17 ani, „Slove Muscelene”, ca un omagiu adus primului document scris în limba română, Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung (1521). De opt ani, AOSR este coorganizator al manifestării, care a devenit un eveniment emblematic în spațiul cultural și spiritual românesc. Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, Academia Oamenilor de Știință din România și DigiLib Muscel decernează Bursa Banciu – Slove muscelene, în valoare de 1000 USD, unui tânăr bibliotecar, Constantin Florinel Gîngă, de la Biblioteca Comunală Theodor Balș Brănești, județul Dâmbovița. Acordarea bursei are loc în cadrul unui eveniment organizat de Consiliul Județean Dâmbovița, Biblioteca Județeană I. H. Rădulescu, Arhiepiscopia Târgoviștei și Universitatea Valahia din Târgoviște.
Prof. univ. dr. Ioan Cristescu, Directorul General al Muzeului Național al Literaturii Române, a vorbit despre necesitatea reeditării lui Eminescu și revitalizarea studiului operei eminesciene, în toată complexitatea ei. Este necesară o nouă recitire a scrierilor lui, pentru că Mihai Eminescu are încă multe să ne spună. O nouă ediție Eminescu este necesară și de imperioasă actualitate. Omagierea Poetului este un act firesc, dar trebuie să-l recitim pe Eminescu, și nu doar pe cel din manuale.
În același timp, trebuie să le prezentăm noilor generații și un alt Eminescu, pe lângă cel promovat în mod tradițional în școală. Trebuie să-l redescoperim pe poet, să-l considerăm nu doar clasic, ci și modern, să înțelegem actualitatea operei sale și faptul că face parte din viața noastră de zi cu zi.
Dr. Marius Tița, critic de artă și jurnalist radio, a afirmat că trebuie studiat tot ceea ce a scris Eminescu pentru a verifica opiniile despre el. Trebuie să citim, să descoperim și să învățăm în permanență din complexitatea gândirii lui Eminescu.
Dr. Ioana Beldiman, istoric de artă, autoare a Albumului „Grigorescu”, editat de Fundația FILDAS ART și apărut la Editura Alicat (2025), a prezentat lucrarea, realizată în condiții grafice și de conținut excepționale, și a conturat un portret esențializat al Pictorului și al operei sale. A vorbit, de asemenea, despre Expoziția Grigorescu găzduită de Vila Catena, care cuprinde lucrări din mai multe epoci de creație ale pictorului, un act exemplar, de mare valoare culturală. Eminescu și Grigorescu sunt fundamente ale culturii și civilizației românești, diferiți prin modul de a se apropia de idee, uniți prin iubirea față de țară și prin sentimentul național.
În finalul Simpozionul „Literatura și Pictura, factori ai civilizației spirituale”, actrița Gabriela Enescu a susținut un recital artistic din opera eminesciană.
Biroul de Comunicare și Relații Publice al Academiei Oamenilor de Știință din România
Academia Oamenilor de Știință din România se poziționează pe un loc fruntaș în ierarhia științifică a clasamentelor SCIMAGO. În conformitate cu statisticile SCIMAGO pentru anul 2025, Academia Oamenilor de Știință din România se situează, în rândul Academiilor și Institutelor de cercetare, pe locul al patrulea în clasamentul general, după Academia Română, Institutul de Chimie Macromoleculară „Petru Poni” Iași al Academiei Române și Institutul de Științe Spațiale – filială cu personalitate juridică a Institutului Național pentru Fizica Laserilor, Plasmei și Radiației, București, România.
Clasamentele SCIMAGO sunt realizate pe trei criterii: științific, inovare și societal. În clasamentul științific al Academiilor și Institutelor de cercetare, Academia Oamenilor de Știință din România se poziționează pe locul al treilea, după Academia Română și Institutul de Științe Spațiale, în clasamentul societal, tot pe locul al treilea, după Academia Română și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” – IFIN-HH, iar în clasamentul care cuprinde și univesitățile, la criteriul științific, Academia Oamenilor de Știință din România este pe locul al nouălea.
Felicitări tuturor colegilor care au contribuit la aceste rezultate științifice din clasamente internaționale!
Academia Oamenilor de Știință din România și DigiLib Muscel decernează Bursa Banciu – Slove muscelene unui tânăr bibliotecar, Constantin Florinel Gîngă, de la Biblioteca Comunală Theodor Balș Brănești, județul Dâmbovița. Bursa, în valoare de 1000 USD, destinată unei vizite profesionale într-o bibliotecă de renume internațional, va fi înmânată personal de doamna Doina Banciu, președintele Academiei Oamenilor de Știință din România, în cadrul unui amplu eveniment organizat cu prilejul Zilei Culturii Naționale de Consiliul Județean Dâmbovița, Biblioteca Județeană I. H. Rădulescu, Arhiepiscopia Târgoviștei și Universitatea Valahia din Târgoviște.
Acordată anual în memoria inginerului Dan Mihai Banciu, personalitate care a avut o contribuție fundamentală la organizarea Simpozionului Slove Muscelene de-a lungul celor 17 ediții și la consacrarea lui ca un eveniment important al culturii românești, Bursa Banciu – Slove muscelene este una privată și reprezintă un demers menit să sprijine tineri cercetători și bibliotecari în formarea culturii digitale și digitalizării patrimoniului, continuând tradiția Simpozionului Slove Muscelene dedicat promovării limbii române și modernizării instituțiilor de informare și documentare, inițiat de prof. univ. dr. ing. Doina Banciu, președinte AOSR.
Decernarea Bursei va avea loc la sediul central al Bibliotecii Județene I. H. Rădulescu, din Strada Stelea, nr. 2, în data de 15 ianuarie 2026, de la ora 11.00. Manifestarea va fi urmată de Conferința Târgoviștea și Drăculeștii la mijlocul secolului al XV-lea, susținută de cercetătorul dr. Liviu Cîmpeanu, care marchează 550 de ani de la moartea lui Vlad Țepeș, voievod emblematic al Țării Românești, figură centrală a familiei Drăculeștilor.
14 ianuarie 2026, ora 16:00 – Vila Catena – București, str. Radu Calomfirescu nr. 15, sector 5
Moderator: Prof. univ. dr. ing. Doina Banciu – Președinte, Academia Oamenilor de Știință din România
Program: Prof. univ. dr. Mihai Bădescu, Președintele secției Filosofie, Teologie şi Psihologie AOSR Prof. univ. dr. Ioan Cristescu, Director General Muzeul Național al Literaturii Române Dr. Marius Tița, Critic de artă Dr. Ioana Beldiman, Istoric de artă Recital de poezie eminesciană susținut de actrița Gabriela Enescu
Partener: Fundația FILDAS ART și Centrul Cultura EXPO ART
În cadrul unei festivități organizate de Academia Română la data de 10 decembrie 2025, Generalul de brigadă (r) cercetător științific I dr.ing. Ștefan Cantaragiu,membru corespondent al AOSR în cadrul Secției de Știința și Tehnologia Informației a primit Premiul Tudor Tănăsescu pentru lucrarea Microunde Soluții Numerice, publicată în co-editare de Editura Academiei Oamenilor de Știință din România și Editura Tehnică în anul 2023.
Lucrarea premiată a fost publicată în anul 2024 și în limba engleză de către Editura Springer, această ediție regăsindu-se, la doar câteva luni de la apariție, în 167 de biblioteci din întreaga lume.
Biroul de Comunicare și Relații Publice al Academiei Oamenilor de Știință din România
Mircea Coșea (n. 9 iunie 1942, Ploiești – d. 18 decembrie 2025) – Membru de Onoare al Academiei Oamenilor de Știință din România
Profesor universitar și conducător de doctorat în economie la Academia de Studii Economice din 1993, Director studii de masterat la Universitatea Creștină ”Dimitrie Cantemir”, Facultatea de Management (din 2004), Mircea Coșea a ocupat și funcțiile Vice-prim ministru, președinte al Consiliului pentru Strategie și Reformă economică (1991-1994), Negociator șef cu Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional, Președinte al Comitetului înalților Funcționari Internaționali ONU, Profesor invitat la numeroase universități din străinătate, Conducător de doctorat din 1993, Președinte al Institutului Național de Administrație (INA), Prorector Universitatea Dimitrie Cantemir București, Consilier guvernamental. Ministerul Economiei și Ministerul Agriculturii, Președinte de onoare al Asociației pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES), Cercetător științific-expert consultant, membru bord științific Institutul Național de Cercetări economice ”Costin Kirițescu” al Academiei Române.
Mircea COȘEA a reprezentat România în negocierile cu Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional și a fost implicat direct în procesul de tranziție economică de după 1989, contribuind la punerea bazelor economiei de piață și la crearea pieței de capital.
Expert în politici economice, Economie generală, Economie politică, Economie mondială, Economia UE, Prognoză economică, Strategie şi Reformă Economică, Teoria creșterii economice, Macroeconomie, Mircea COȘEA a fost una dintre vocile cunoscute ale economiei românești, publicând manuale de economie, volume de studii economice și numeroase articole de specialitate în publicații din România și din străinătate.
Mircea COȘEA a fost medaliat cu Meritul Universitar cu medalie de aur ”Virgil Madgearu”, a fost Editorialist la publicațiile ”Bursa”, „Curierul Național”, ”Piața Financiară”, Invitat permanent Ia emisiunile economice ”Radio România Actualități”, „Național TV”, Realitatea TV”, ”Money Channel”, ”B1TV”, a publicat 24 de volume din care 1 tradus și publicat în Italia
Ideile, devotamentul, expertizele și analizele pertinente ale mediului economic și al politicilor economice rămân repere fundamentale pentru generațiile următoare. Academia Oamenilor de Știință din România regretă profund pierderea unui membru marcant și al unui om de înaltă ținută morală.
Centrul de Conferințe al Universității Politehnica Timișoara a găzduit, pe 12 decembrie 2025, evenimentul „Premiile Nobel 2025”, organizat de Academia Oamenilor de Știință din România – Filiala Timișoara. La simpozion au participat cercetători, membri AOSR, studenți și tineri pasionați de știință.
În deschiderea simpozionului, prof.univ.dr.ing. Sorin Mușuroi, președintele Filialei Timișoara a AOSR și prorector al Universității Politehnica Timișoara, a adresat cuvântul de întâmpinare participanților și a subliniat semnificația profundă a Premiilor Nobel – o celebrare a excelenței, a curajului intelectual și a spiritului inovator care modelează viitorul lumii.
Acesta a evidențiat că “Evenimentul de astăzi este mai mult decât o prezentare a Premiilor Nobel: este o invitație la inspirație, la dialog și la responsabilitate. Fiecare laureat ne amintește că în spatele unei descoperiri stă perseverență, curiozitate, etică și o neobosită căutare a adevărului. Aceste valori sunt fundamentale și pentru misiunea Academiei Oamenilor de Știință din România”.
Prof.univ.em.dr.ing. DHC Petru Andea, Secretar Științific al AOSR, a transmis mesajul prezidiului, insistând asupra unui aspect esențial pentru orice universitate: formarea și recunoașterea elitelor autentice.
„Premiile Nobel reprezintă cea mai mare concentrare a elitelor mondiale, iar elitele au datoria de a asigura sănătatea morală și intelectuală a societății”, a subliniat acesta.
Prof.univ.em.dr. Nicolae Avram, membru titular AOSR, a realizat o veritabilă incursiune în istoria Premiilor Nobel, de la viziunea lui Alfred Nobel până la laureații din 2025.
Astfel, profesorul Nicolae Avram a trecut în revistă biografia și intențiile fondatorului Premiilor Nobel, cele mai importante distincții acordate de-a lungul timpului, contribuțiile laureaților născuți în România, George Emil Palade, Elie Wiesel, Herta Müller, Ștefan Hell, cei nouă laureați ai premiilor Nobel care au fost membri de onoare ai Academiei de Științe din România.
