Prof. univ. dr. Víctor-Raúl LÓPEZ-RUIZ, Membru de onoare al Secției de Științe Economice, Juridice și Sociologice din cadrul Academiei Oamenilor de Știință din România, va susține Discursul de recepție cu tema “A QUALITY OF LIFE MODEL IN ROMANIA (2021-2024)” în data de 10 iunie 2025, ora 11:00, la sediul AOSR.
Cu profundă tristețe anunțăm trecerea în neființă a colegului nostru drag, Prof. univ. dr. Nicolae Gorun, membru titular al Academiei Oamenilor de Știință din România, secția de științe medicale, care ne-a părăsit pe 3 iunie 2025.
Domnul Nicolae Gorun s-a născut la 22 aprilie 1935, în comuna Stoina, judeţul Gorj. Este absolvent al Facultăţii de Medicină Generală al I.M.F. „Carol Davila” din Bucureşti, în anul 1959, ca şef de promoţie, și obţine titlul de „Doctor în medicină” în anul 1971, cu teza „Anomalii genetice în diformităţile congenitale prin deficit ale membrelor” sub conducerea Acad. prof. dr. Alexandru Rădulescu.
Pe plan profesional, a parcurs toate treptele medicale, de la medic de medicină generală în circumscripţia rurală, medic secundar la Spitalul Brâncovenesc, medic specialist, medic primar la Spitalul Clinic Brâncovenesc, apoi la Spitalul Judeţean Ilfov, şef secţie la Spitalul Clinic „Sf.Ioan” până la profesor universitar şi şeful Clinicii de ortopedie şi traumatologie a UMF Craiova, din octombrie 1997. Din 1998, este cercetător ştiinţific principal gradul I.
Pe plan ştiinţific, Profesorul Nicolae Gorun a adus importante contribuţii în ortopedie şi traumatologia osteoarticulară, prin publicarea în extenso a 216 lucrări în reviste româneşti şi străine, din care 9 lucrări în reviste cotate ISI; 11 capitole de carte, în tratate de chirurgie, autor a peste 150 de comunicări ştiinţifice şi aproape 90 de referate şi recenzii publicate. De asemeni, în calitate de autor unic sau colaborator a publicat 17 monografii, unele unice sau prioritare în ţara noastră, privind entorsele, osteosinteza metalică, fractura deschisă, fracturile maleolare. Dintre monografii, menţionăm: „Entorsele”, 1972; „Practica osteosintezei metalice”, 1979; „Fractura deschisă”, 1979; „Tumorile osului”, 1984; „Ortopedia şi traumatologia – mică enciclopedie”, 1987, „Traumatismele articulare ale regiunii claviculare”, 1996; „Fracturi maleolare”, 2000; „Caiete de traumatologie osteoarticulară specială” volumele I-VI, între anii 2003-2008. Este singurul ortoped român, care a publicat două monografii valoroase privind patologia congenitală a sistemului osteoarticular: „Introducere în genetica aparatului locomotor” şi „Bolile genetice dominante ale membrelor”, ambele apărute în 1998.
Pasionat de domeniul geneticii, prin cercetări experimentale ample, a demonstrat rolul malformativ al methotrexatului, contribuţie apreciată de către Walter Landauer, profesor de genetică la Universitatea din Cambridge. A efectuat importante studii în domeniul malformaţiilor congenitale ale aparatului locomotor, cu cercetări statistice şi clinice, precum şi cercetări experimentale pe embrioni de găină, cu diverşi factori fizici şi chimici, la care a reprodus variate anomalii.
A descoperit şi publicat, la Paris, în revista „La Nouvelle Presse Médicale” primul caz din lume de „Picior de Madura” produs de Candida tropicalis, contribuţie apreciată de Secţia de patologie tropicală a Institutului Pasteur din Paris şi Institutul de microbiologie medicală al Laboratoarelor Bayer din Germania. Extrasul lucrării i-a fost solicitat de peste 50 de autori din lume, începând cu Budapesta şi terminând cu Montevideo, Santa Maria, Atlanta, Costa Rica, St.Leonard etc. Această importantă lucrare a fost inserată, în Index Medicus, în 1972.
A efectuat ample cercetări clinice şi statistice privind patologia traumatică la vârstnici, apreciate în mod deosebit de Acad.prof.dr. Ana Aslan şi publicate în „Revista de gerontologie şi geriatrie”. A elaborat noi clasificări în entorse, contuzii, luxaţii şi fracturi, a introdus în practică un procedeu original de capitonaj chirurgical longitudinal în contuzii cu decolare tegumentare întinsă. Procedeul este folosit cu succes de numeroşi specialişti în ortopedie-traumatologie şi chirurgie generală.
În domeniul ortopediei, a descris leziuni deosebite, unele foarte rare: condrocalcinoza articulară, artropatiile neurogene (siringomielie şi tabes), artropatiile hemofilice, osteocondromatoza sinovială, artrogripoza multiplă congenitală, echinococcoza osoasă, lipomul periostal al colului radial.
În domeniul patologiei congenitale a aparatului locomotor, a efectuat şi publicat studii clinico-radiologice ample, privind ectrodactilia, ectromelia, polidactilia, absenţa congenitală a marelui pectoral, realizând totodată o clasificare cuprinzătoare a tipurilor de morfogeneză anormală la nivelul aparatului locomotor, bazată pe un criteriu unic şi anume efectul morfologic al acţiunii agentului cauzal (genetic, mezologic) asupra gameţilor, zigotului, embrionului sau fătului.
A organizat şi dezvoltat Secţia de Ortopedie şi Traumatologie din Spitalul Clinic de Urgenţă „Sf.Ioan”. A fost conducător de doctorate şi a participat deseori ca referent oficial la doctorate în ţară, precum şi în Basarabia. A condus Revista de Ortopedie şi Traumatologie (SOROT).
Ca o recunoaştere a meritelor sale deosebite, a fost distins Premiul „Gheorghe Marinescu” al Academiei Române pentru monografia „Tumorile osului”, 1987 şi Premiul „Iuliu Haţieganu” al Academiei Române pentru monografia „Fracturi maleolare”, 2002; Medalia, diploma şi eşarfa pentru Intelectual Internaţional al anului 2001, Cambridge; Medalia de Onoare a Institutului American de Biografii, 2002.
Nicolae Gorun a fost membru titular al Academiei de Ştiinţe Medicale, membru titular al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, membru al Uniunii Medicale Balcanice, al Societăţii Române de Ortopedie şi Traumatologie, membru emerit al Societăţii Internaţionale de Chirurgie ortopedică şi traumatologică, membru al Federaţiei europene a Asociaţiilor naţionale de ortopedie şi traumatologie etc.
Prof. univ. dr. Nicolae Gorun va trăi veșnic în amintirea noastră prin opera sa științifică, ca un coleg devotat și un mentor de excepție.
În intervalul 28 mai – 1 iunie 2025, s-a desfășurat Salonul internațional de carte Bookfest, ediția a XVIII-a. Bookfest 2025 a constituit un eveniment de marcă al industriei editoriale, o amplă manifestare de promovare a lecturii și a culturii. În cadrul Târgului, și-au prezentat oferta de carte un număr mare de edituri românești și străine, invitată de onoare a ediției din acest an fiind Portugalia. Bookfest a cuprins lansări și prezentări de carte, dezbateri, lecturi, mese rotunde, activități interactive, într-o diversitate de evenimente, pentru toate vârstele, de la cei mai mici cititori până la cei mai înaintați în vârstă și experiență a lecturii.
Academia Oamenilor de Știință din România a fost prezentă la Bookfest 2025 prin cărți scrise de membri ai AOSR, profesori, cercetători și autori, pe teme din diverse arii ale științei, culturii și cunoașterii. De asemenea, membri ai AOSR au participat la lansări, prezentări de carte și debateri, în calitate de autorități academice în domeniile implicate. Prezența la marile târguri de carte, naționale și internaționale, face parte din activitatea curentă a Academiei Oamenilor de Știință din România, instituție de referință a mediului academic, care participă la progresul științei și la dezvoltarea țării prin cunoaștere.
Prezentă la Salonul de Carte, Prof. univ. dr. ing. Doina Banciu, PreședinteleAcademiei Oamenilor de Știință din România, a declarat: „Bookfest 2025 a fost o sărbătoare a cărții și lecturii, o autentică bucurie a spiritului. Și această ediție a oferit celor care rămân atașați de carte, iubitorilor de lectură titluri pentru toate vârstele și gusturile, de la cărți pentru copii până la opere de nivel academic. Literatura, stiința, cultura, cunoașterea au fost prezente, din nou, într-o ofertă bogată pentru un public curios și avid de lectură, așa cum am constatat în aceste zile. Chiar dacă suntem în Era Tehnologiei Digitale, cartea trebuie să rămână, acum și totdeauna, o sursă importantă a informării, formării și culturalizării, desigur, în sinergie cu noile instrumente tehnologice. În același timp, ne exprimăm bucuria că Academia Oamenilor de Știință din România a avut, din nou, o prezență substanțială prin autori care sunt membri ai AOSR, nume de rezonanță în lumea științifică și academică, recunoscute pe plan național și internațional. Academia noastră participă astfel, conform misiunii sale, la procesul de creație științifică și culturală și la transferul de cunoaștere în direcția obiectivului fundamental al dezvoltării și progresului țării.”
Biroul de Comunicare și Relații Publice al Academiei Oamenilor de Știință din România
Academia Oamenilor de Știință din România organizează pe 12 iunie 2025, ora 12:00, Discursul de recepție susținut de către Dr. Ciprian Iliescu, Membru de Onoare al AOSR.
Academia Oamenilor de Știință din România, prin filiala Timișoara, a organizat simpozionul „IA și transformarea digitală”, pe 26 mai 2025, la Centrul de Conferințe al Universității Politehnica Timișoara.
La eveniment au participat câțiva dintre pionierii informaticii românești, printre care prof.univ.dr.ing. Vasile Baltac, dr.ing. Dan Bedros și cercetător științific gr.1 dr. Horia Gligor, membri ai colectivului care a operat primul calculator din mediul universitar din România, conceput la Institutul Politehnic Timișoara, MECIPT-1 (Mașina Electronică de Calcul a Institutului Politehnic Timișoara).
Prof.univ.dr.ing. Doina Banciu, președintele Academiei Oamenilor de Știință din România, a punctat în alocuțiunea sa aportul deosebit al colectivului de informaticieni de la Timișoara în evoluția industriei digitale, subliniind rolul Școlii timișorene de calculatoare în dezvoltarea domeniului ICT.
În acest context, prof.univ.dr.ing. Doina Banciu a conferit diploma și medalia jubiliară „Constantin Angelescu – AOSR 90” celor trei pionieri ai informaticii românești, Vasile Baltac, Dan Bedros și Horia Gligor, „pentru întreaga activitate în serviciul științei românești”.
Evenimentul, moderat de prof.univ.habil.dr.ing. Sorin Mușuroi, președintele Academiei Oamenilor de Știință din România, filiala Timișoara, și prorector al Universității Politehnica Timișoara, a debutat cu un moment de reculegere în memoria a doi membri marcanți ai AOSR, profesorii universitari Valeriu Tabără și Mihail Megan, trecuți cu puțin timp în urmă la cele veșnice.
În cadrul simpozionului au mai susținut alocuțiuni Prof.univ.dr.ing. Cosmin Alin Popescu, Prof.univ.dr.ing Vasile Baltac – “Societatea și revoluția digitală: 80 de ani de evoluție cu salturi disruptive. Ce urmează?” și Cercetător științific gr.I dr. Horia Gligor – “De la Ștefan Odobleja la inteligența artificială”.
Academia Oamenilor de Știință din România, filiala Timișoara și Universitatea Politehnica Timișoara au organizat luni, 26 mai 2025, la Centrul de Conferințe al UPT, un simpozion cu o temă provocatoare, „IA și transformarea digitală”.
Printre participanţi, s-au aflat câțiva dintre pionierii informaticii românești, prof.univ.dr.ing. Vasile Baltac, cercetător științific gr.1 dr. Horia Gligor și dr.ing. Dan Bedros, membri ai colectivului care a operat primul calculator din mediul universitar din România, conceput la Institutul Politehnic Timișoara, MECIPT-1 (Mașina Electronică de Calcul a Institutului Politehnic Timișoara).
Evenimentul, moderat de prof.univ.habil.dr.ing. Sorin Mușuroi, președintele Academiei Oamenilor de Știință din România, filiala Timișoara, și prorector al Universității Politehnica Timișoara, a debutat cu un moment de reculegere în memoria a doi membri marcanți ai AOȘR, profesorii universitari Valeriu Tabără și Mihail Megan, trecuți cu puțin timp în urmă la cele veșnice.
Prezentă la simpozion, prof.univ.dr.ing. Doina Banciu, președintele Academiei Oamenilor de Știință din România s-a declarat onorată să se afle la un asemenea eveniment care tratează transformarea digitală a societății, mai ales că activează de o viață în domeniul IT, iar profesorul Vasile Baltac s-a aflat în comisia sa de doctorat. De asemenea, președintele AOȘR a făcut o trecere în revistă a revoluțiilor industriale, a evoluției domeniului IT, subliniind rolul Școlii timișorene de calculatoare în dezvoltarea acestuia.
În alocuțiunea sa, rectorul Universității de Științele Vieții „Regele Mihai I”, prof.univ.dr.ing. Cosmin Alin Popescu, a evocat personalitatea lui Valeriu Tabără, în calitatea sa de profesor universitar implicat atât în activitatea de cercetare, cât și didactică, de ministru al agriculturii în două guverne, de politician implicat, dar și de om de valoare.
În prezentarea sa, cu tema „Societatea și revoluția digitală: 80 de ani de evoluție cu salturi disruptive. Ce urmează?”, prof.univ.dr.ing Vasile Baltac, unul dintre pionierii IT-ului românesc, absolvent al Politehnicii timișorene și membru al colectivului MECIPT, a vorbit despre motivele care au determinat această revoluție digitală, dar a atras atenția și asupra marii probleme pe care o reprezintă astăzi decalajul digital, precum și a necesității construirii unui pod peste „prăpastia” digitală.
Un alt pionier al informaticii românești, cercetătorul științific gr. 1 dr. Horia Gligor, și el membru al colectivului MECIPT, a evocat personalitatea lui Ștefan Odobleja, considerat părintele ciberneticii, ale cărei baze le-a pus în urmă cu aproape un secol, a prezentat o scurtă istorie a primului calculator din mediul universitar românesc, a provocărilor pe care le-au întâmpinat în acea perioadă, ajungând până în prezent, la inteligența artificială, și a prezentat relația existentă în prezent între date, informații și cunoștințe.
Cu ocazia simpozionului, prof.univ.dr.ing. Doina Banciu, președintele Academiei Oamenilor de Știință din România, a conferit diploma și medalia jubiliară „Constantin Angelescu – AOȘR” celor trei pionieri ai informaticii românești, Vasile Baltac, Dan Bedros și Horia Gligor, „pentru întreaga activitate în serviciul științei românești”.
Academia Oamenilor de Știință din România, filiala Timișoara, și Universitatea Politehnica Timișoara au organizat luni, 26 mai 2025, la Centrul de Conferințe al UPT, un simpozion cu o temă provocatoare, „IA și transformarea digitală”, la care au participat câțiva dintre pionierii informaticii românești, printre care prof.univ.dr.ing. Vasile Baltac, cercetător științific gr.1 dr. Horia Gligor și dr.ing. Dan Bedros, membri ai colectivului care a operat primul calculator din mediul universitar din România, conceput la Institutul Politehnic Timișoara, MECIPT-1 (Mașina Electronică de Calcul a Institutului Politehnic Timișoara).
Evenimentul, moderat de prof.univ.habil.dr.ing. Sorin Mușuroi, președintele Academiei Oamenilor de Știință din România, filiala Timișoara, și prorector al Universității Politehnica Timișoara, a debutat cu un moment de reculegere în memoria a doi membri marcanți ai AOȘR, profesorii universitari Valeriu Tabără și Mihail Megan, trecuți cu puțin timp în urmă la cele veșnice.
Prezentă la simpozion, prof.univ.dr.ing. Doina Banciu, președintele Academiei Oamenilor de Știință din România s-a declarat onorată să se afle la un asemenea eveniment care tratează transformarea digitală a societății, mai ales că activează de o viață în domeniul IT, iar profesorul Vasile Baltac s-a aflat în comisia sa de doctorat. De asemenea, președintele AOȘR a făcut o trecere în revistă a revoluțiilor industriale, a evoluției domeniului IT, subliniind rolul Școlii timișorene de calculatoare în dezvoltarea acestuia.
În alocuțiunea sa, rectorul Universității de Științele Vieții „Regele Mihai I”, prof.univ.dr.ing. Cosmin Alin Popescu, a evocat personalitatea lui Valeriu Tabără, în calitatea sa de profesor universitar implicat atât în activitatea de cercetare, cât și didactică, de ministru al agriculturii în două guverne, de politician implicat, dar și de om de valoare.
În prezentarea sa, cu tema „Societatea și revoluția digitală: 80 de ani de evoluție cu salturi disruptive. Ce urmează?”, prof.univ.dr.ing Vasile Baltac, unul dintre pionierii IT-ului romanesc, absolvent al Politehnicii timișorene și membru al colectivului MECIPT, a vorbit despre motivele care au determinat această revoluție digitală, dar a atras atenția și asupra marii probleme pe care o reprezintă astăzi decalajul digital, precum și a necesității construirii unui pod peste „prăpastia” digitală.
Un alt pionier al informaticii românești, cercetătorul științific gr. 1 dr. Horia Gligor, și el membru al colectivului MECIPT, a evocat personalitatea lui Ștefan Odobleja, considerat părintele ciberneticii, ale cărei baze le-a pus în urmă cu aproape un secol, a prezentat o scurtă istorie a primului calculator din mediul universitar românesc, a provocărilor pe care le-au întâmpinat în acea perioadă, ajungând până în prezent, la inteligența artificială, și a prezentat relația existentă în prezent între date, informații și cunoștințe.
Cu ocazia simpozionului, prof.univ.dr.ing. Doina Banciu, președintele Academiei Oamenilor de Știință din România, a conferit diploma și medalia jubiliară „Constantin Angelescu – AOȘR” celor trei pionieri ai informaticii românești, Vasile Baltac, Dan Bedros și Horia Gligor, „pentru întreaga activitate în serviciul științei românești”.
Academia Oamenilor de Știință din România, filiala Timișoara, și Universitatea Politehnica Timișoara au organizat luni, 26 mai 2025, la Centrul de Conferințe al UPT, un simpozion cu o temă provocatoare, „IA și transformarea digitală”, la care au participat câțiva dintre pionierii informaticii românești, printre care prof.univ.dr.ing. Vasile Baltac, cercetător științific gr.1 dr. Horia Gligor și dr.ing. Dan Bedros, membri ai colectivului care a operat primul calculator din mediul universitar din România, conceput la Institutul Politehnic Timișoara, MECIPT-1 (Mașina Electronică de Calcul a Institutului Politehnic Timișoara).
Evenimentul, moderat de prof.univ.habil.dr.ing. Sorin Mușuroi, președintele Academiei Oamenilor de Știință din România, filiala Timișoara, și prorector al Universității Politehnica Timișoara, a debutat cu un moment de reculegere în memoria a doi membri marcanți ai AOȘR, profesorii universitari Valeriu Tabără și Mihail Megan, trecuți cu puțin timp în urmă la cele veșnice.
Prezentă la simpozion, prof.univ.dr.ing. Doina Banciu, președintele Academiei Oamenilor de Știință din România s-a declarat onorată să se afle la un asemenea eveniment care tratează transformarea digitală a societății, mai ales că activează de o viață în domeniul IT, iar profesorul Vasile Baltac s-a aflat în comisia sa de doctorat. De asemenea, președintele AOȘR a făcut o trecere în revistă a revoluțiilor industriale, a evoluției domeniului IT, subliniind rolul Școlii timișorene de calculatoare în dezvoltarea acestuia.
În alocuțiunea sa, rectorul Universității de Științele Vieții „Regele Mihai I”, prof.univ.dr.ing. Cosmin Alin Popescu, a evocat personalitatea lui Valeriu Tabără, în calitatea sa de profesor universitar implicat atât în activitatea de cercetare, cât și didactică, de ministru al agriculturii în două guverne, de politician implicat, dar și de om de valoare.
În prezentarea sa, cu tema „Societatea și revoluția digitală: 80 de ani de evoluție cu salturi disruptive. Ce urmează?”, prof.univ.dr.ing Vasile Baltac, unul dintre pionierii IT-ului romanesc, absolvent al Politehnicii timișorene și membru al colectivului MECIPT, a vorbit despre motivele care au determinat această revoluție digitală, dar a atras atenția și asupra marii probleme pe care o reprezintă astăzi decalajul digital, precum și a necesității construirii unui pod peste „prăpastia” digitală.
Un alt pionier al informaticii românești, cercetătorul științific gr. 1 dr. Horia Gligor, și el membru al colectivului MECIPT, a evocat personalitatea lui Ștefan Odobleja, considerat părintele ciberneticii, ale cărei baze le-a pus în urmă cu aproape un secol, a prezentat o scurtă istorie a primului calculator din mediul universitar românesc, a provocărilor pe care le-au întâmpinat în acea perioadă, ajungând până în prezent, la inteligența artificială, și a prezentat relația existentă în prezent între date, informații și cunoștințe.
Cu ocazia simpozionului, prof.univ.dr.ing. Doina Banciu, președintele Academiei Oamenilor de Știință din România, a conferit diploma și medalia jubiliară „Constantin Angelescu – AOȘR” celor trei pionieri ai informaticii românești, Vasile Baltac, Dan Bedros și Horia Gligor, „pentru întreaga activitate în serviciul științei românești”.
Prof. univ. Dr. Emerit Mihail Megan 02.01.1947 – 24.05.2025
Facultatea de Matematică și Informatică se desparte în aceste zile cu imensă tristețe și profundă durere în sufletul colegilor de domnul Profesor universitar Dr. Emerit Mihail Megan, un cadru didactic de excepție, un creator de școală, un cercetător de elită, un mentor al multor generații de matematicieni, un profesionist recunoscut și respectat la cel mai înalt nivel, în țară și în străinătate.
Profesorul Mihail Megan s-a născut în 02 ianuarie în 1947 în Zegaia, județul Mehedinți. A fost un elev pasionat de Matematică, deosebit de talentat atât la disciplinele de științe exacte, cât și la cele de natură umanistă, fiind cel mai bun elev din generația sa. A urmat studiile de licență în perioada 1964 – 1969 la Universitatea din Timișoara, Facultatea de Matematică – Mecanică, Specializarea Matematică, pe care a absolvit-o în calitate de șef de promoție. Studiile doctorale le-a urmat în perioada 1973 – 1977 la Universitatea din Timișoara, în domeniul Matematică, avându-l conducător științific pe Prof. univ. Dr. Mircea Reghiș. Teza de doctorat cu titlul Comportări asimptotice și controlabilitate la ecuații diferențiale liniare a susținut-o în 22.12.1977.
Profesorul Megan și-a petrecut întreaga viață academică la Facultatea de Matematică și Informatică din cadrul Universității de Vest din Timișoara, fiind o figură emblematică a universității noastre. A fost Asistent universitar la Catedra de Analiză Matematică (1966-1977), Lector universitar la Catedra de Algebră și Analiză (1977-1990), Conferențiar universitar la Catedra de Analiză Matematică (1990-1992), Profesor universitar la Departamentul de Matematică (1992-2012). Din 2012 a fost Profesor Emerit și membru al Școlii doctorale de Matematică.
Din anul 1990 a fost conducător de doctorat în domeniul Matematică. A coordonat 39 de teze de doctorat validate de CNATDCU, dintre care 2 în cotutelă cu universități din Franța.
A contribuit semnificativ la dezvoltarea facultății și a universității, fiind un lider cu o viziune progresistă, care și-a dedicat viața cu deosebit devotament instituției. A fost Prodecan al Facultății de Științe ale Naturii (1981-1990), Decan al Facultății de Matematică (1996-2004), Prorector al Universității de Vest din Timișoara (2004-2008), Director al Departamentului de Matematică (2008-2011).
Profesorul Megan a reprezentat cu mare onoare universitatea în structuri de conducere la nivel național, fiind membru în Comisia de Matematică și Științe ale Naturii din cadrul CNCSIS (1997-2006), Membru în Comisia de Experți Permanenți, Secția de Științe Exacte și ale Naturii din cadrul ARACIS (2006-2018), Membru în Comisia de Matematică a CNATDCU din cadrul Ministerului Educației și Cercetării (2013-2016).
Activitatea de cercetare a Profesorului Megan a fost remarcabilă, fiind recunoscută și apreciată la nivel internațional în cadrul unora dintre cele mai prestigioase grupuri de cercetare care activează în domeniul sistemelor dinamice și în teoria controlului. A publicat peste 250 de lucrări științifice, dintre care 174 sunt indexate pe Mathematical Reviews, 73 de articole în Scopus, 79 de articole în jurnale indexate Web of Science. Lucrările sale au atras peste 2000 de citări pe Scholar Google, de la cele mai importante personalități din domeniu, în jurnale de elită. În activitatea didactică a fost un reper pentru excelența în predare, cursurile sale fiind deosebit de apreciate pentru rigoarea, rafinamentul și înalta ținută științifică. A publicat 6 monografii științifice, 23 de cursuri și culegeri de probleme destinate studenților, 11 cărți fiind special elaborate pentru studenții ciclurilor de licență de la domeniul Matematică, precum și 13 cărți dedicate profesorilor și elevilor din învățământul preuniversitar.
Profesorul Emerit Mihail Megan a fost fondatorul Seminarului de Analiză Matematică și Aplicații în Teoria Controlului de la Universitatea de Vest din Timișoara și al seriei de preprinturi asociată, seminar în care, timp de aproape patru decenii, s-au format generații valoroase de cercetători. A fost membru în colective editoriale internaționale, la jurnale indexate Web of Science și Scopus, fiind Editor-in-Chief al jurnalului Annals Series on Mathematics and Its Applications.
A fost membru titular al Academiei Oamenilor de Știință din România din 2007, fiind Președintele Secției de Științe Matematice începând cu anul 2019.
Ca o recunoaștere deosebită a carierei sale de excepție în învățământul superior și în cercetare, precum și a contribuțiilor deosebit de valoroase aduse la consolidarea colaborărilor naționale și internaționale în domeniul Matematică, i-au fost conferite diverse distincții prestigioase, dintre care este suficient să amintim titlul de Profesor Honoris Causa al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și respectiv Premiul „Traian Lalescu” pentru Matematică, Informatică și Științele Naturii la Gala Excelenței Bănățene 2021.
Despărțirea de Profesorul Mihail Megan este deosebit de tristă, lăsând în comunitatea UVT un gol imens. Va rămâne veșnic în sufletele noastre, ale colegilor, colaboratorilor, prietenilor și ale tuturor celor care l-au cunoscut și prețuit, ca un exemplu de forță motrice, de promotor al valorilor academice, de creator de școală, de dascăl de o deosebită eleganță profesională.
Profesorul Mihail Megan va fi condus pe ultimul drum luni 26 mai 2025, la ora 13, la Cimitirul din Calea Șagului.
Gândurile noastre se îndreaptă cu compasiune spre familia greu încercată căreia îi transmitem cele mai sincere condoleanțe.
În data de 23 mai, în Sala Senatului Universității de Știință și Tehnologie Politehnica București, a avut loc Gala Premiilor Academiei Oamenilor de Știință din România.
În prezența unui public select, format din membri ai corpului academic, rectorii Academiei de Studii Economice (Prof. univ. dr. Nicolae Istudor), Universității de Știință și Tehnologie Politehnica București (Mihnea Costoiu), Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” (Prof. univ. dr. Viorel Jinga), decani din diferite centre universitare, personalități ale științei și culturii românești, au fost decernate Premiile AOSR pentru lucrări științifice apărute în anul 2023.
Prezidiul Galei a fost compus din: Prof. univ. dr. ing. Doina Banciu, Președintele Academiei Oamenilor de Știință din România, Prof. univ. dr. ing. Adrian Badea, Președintele de Onoare, Prof. univ. dr. Viorel Jinga, Vicepreședinte, Rectorul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, Prof. univ. dr. ing. Anton Hadăr, Vicepreședinte, Prof. univ. dr. ing. Petru Andea, Secretar științific. Evenimentul a fost coordonat de Dna Profesor Doina Banciu, Președintele AOSR.
În cadrul Galei, cu ocazia celebrării a 90 de ani de la înființarea Academiei Oamenilor de Știință din România(Academia de Științe din România, fondată în 1935), au fost acordate patru PREMII SPECIALE, în semn de apreciere a unor personalități ale științei și a unor opere științifice.
Diploma și Medalia Jubiliară „Constantin Angelescu” „pentru întreaga activitate în serviciul științei românești” a fost conferită domnului Acad. Mircea Dumitru, Vicepreședinte al Academiei Române și domnului Acad. Florin Filip, Președintele Secției de Știința și Tehnologia Informației a Academiei Române.
În același cadru, au fost premiate două lucrări științifice de excepție, apărute în anul 2025: „Tratat de urologie”, ediția a II-a, de Acad. Ioanel Sinescu și Cristian Surcel, și „Enciclopedia Juridică Română”, inițiată și coordonată de Prof. univ. dr. Iosif Urs, Președintele Universității Titu Maiorescu, realizată în colaborare cu Academia Română.
Autorii au primit Premiul de excelență „Constantin Angelescu”, la celebrarea a 90 de ani ai AOSR. Premiile pentru cele două lucrări au fost înmânate d-lui Prof. univ. dr. Ioanel Sinescu, pentru „Tratatul de urologie” și, respectiv, d-lui Prof. univ. dr. Iosif Urs, Președintelui Universității Titu Maiorescu, pentru „Enciclopedia Juridică Română” de către Doamna Prof. univ. dr. ing. Doina Banciu, Președintele AOSR și Prof. univ. dr. Viorel Jinga, vicepreședinte AOSR.
În mesajul transmis Academiei Oamenilor de Știință din România, Acad. Mircea Dumitru, Vicepreședinte al Academiei Române, a subliniat că ”În general, fragmentarea instituțiilor de cercetare și de educație în învățământul superior a fost și este una dintre marile piedici pentru o cercetare de calitate și competitivitate în plan internațional. De aceea cred că cercetătorii români ar trebui să-și unească eforturile și resursele lor pentru a rezolva problemele sociale presante. Cred că și în România ar trebui să primeze o logică a cooperăriiîntre actorii principali ai cercetării și educației superioare față de logica competiției”.
Acad. Ioanel Sinescu, fost rector al Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila”,a subliniat că, prin acțiunile noastre, plecând de la testamentul fondatorului Carol Davila, trebuie să fim la înălțimea realizărilor înaintașilor noștri și, în același timp, să pregătim generațiile viitoare în același spirit.
Mihnea Costoiu, Rectorul Universității de Știință și Tehnologie Politehnica București, a subliniat buna colaborare dintre Universitatea pe care o conduce și Academia Oamenilor de Știință din România arătând că – în cadrul colaborării complexe dintre cele două instituții – sunt programe și proiecte de cercetare pentru tinerii cercetători care urmează să ducă mai departe știința românească. Rectorul Mihnea Costoiu a mai afirmat că, în spiritul excelentei colaborări, resursele celor două instituții pot fi folosite împreună în proiecte comune în domeniile științei și cercetării.
În continuare, în urma propunerilor Secțiilor AOSR, au fost decernate premiile pentru lucrări apărute în anul 2023. Premiile Galei AOSR 2025 au fost înmânate de președintele AOSR și respectiv, președinții secțiilor de specialitate.
Secţiunea Științe Fizice, Premiul ȘERBAN ȚIȚEICA: Ștefan ANTOHE, Vlad-Andrei ANTOHE pentru lucrarea Electrostatics – Formalism of the electrostatic field vacuum and matter, IOP Publishing, Bristol, UK, 2023;
Secţiunea Științe Chimice, Premiul PETRU PONI: Ogushan GUNDUZ, Román A. PÉREZ, Denisa FICAI, Christophe EGLES, Cem Bulent USTUNDAG pentru lucrarea Biomaterials and Tissue Engineering, Editura Springer, 2023;
Ştiințe Biologice, Premiul GEORGE EMIL PALADE: Mihaela BAȘA, Natalia ROȘOIU pentru lucrarea Apărarea antioxidantă în bolile hepatice cronice – actualități biomedicale, Editura Agir, București, 2023; Premiul EMIL POP Ioannis MAVROUDIS pentru lucrarea Concussion State-of-the-Art, Editura IntechOpen, 2023;
Științe Tehnice, Premiul ION BASGAN: Roland Iosif MORARU pentru lucrarea Securitate ocupațională și industrială: Tratat universitar (volumele 1 și 2), Editura UNIVERSITAS, Petroșani, 2023; Premiul GOGU CONSTANTINESCU: Justina Georgiana MOTAȘ, Dumitru NEDELCU, Fabrizio QUADRINI pentru lucrarea Coating biodegradable materials with silver nanoparticles, Cambridge Scholars Publishing, UK, 2023;
Secţiunea Ştiinţe Agricole, Silvice și Medicină Veterinară, Premiul VASILE GHEȚIE: Gheorghe M. CONSTANTINESCU, Ciprian OBER, Cornel IGNA, Rafael LATORRE pentru lucrarea Old and new approaches and techniques for fracture repair in small animals, AcademicPres Publishing House, Cluj-Napoca, Romania, 2023;
Secţiunea Științe Medicale, Premiul CAROL DAVILA: Anca TRIFAN, Cristian GHEORGHE, Dan DUMITRAȘCU, Mircea DICULESCU, Liana GHEORGHE, Ioan SPOREA, Marcel TANŢĂU, Tudorel CIUREA pentru lucrarea Gastroenterologie și Hepatologie Clinică, Editura Medicală, 2023; Premiul EUGEN PROCA: Răzvan Cătălin POPESCU pentru lucrarea Compendiu de chirurgie. Elemente de propedeutică chirurgicală, Editura Muntenia, 2023; Premiul VASILE CÂNDEA: Constantin BĂLĂCEANU-STOLNICI (coordonator), Daniela GRĂDINARU, Gabriel-Ioan PRADA pentru lucrarea Monografie „Gerovital H3 sau Arta de a Trăi”, Editura Universitară „Carol Davila”, 2023; Premiul IOAN MORARU: Paraschiva POSTOLACHE pentru lucrarea Tratat de recuperare respiratorie – aspecte particulare, Editura Gr. T. Popa, Iasi, 2023; Premiul CONSTANTIN BĂLĂCEANU-STOLNICI: Victoria ARAMĂ pentru lucrarea Vaccinarea adultului și a vârstnicului, Editura Universitară „Carol Davila”, 2023;
Secţiunea Ştiinţe Economice, Juridice și Sociologice, Premiul TUDOR POPESCU: Cristian IONESCU pentru lucrarea De la autoritarism la totalitarism, Editura C. H Beck, 2023; Premiul EUGENIU CARADA: Irina ALEXE, Victor ALISTAR, Mihai-Cristian APOSTOLACHE, Emil BĂLAN, Andreea Silvia BERESCU, Cristian BITEA, Emilia Lucia CĂTANĂ, Alexandru-Sorin CIOBANU, Marian ENACHE, Cristina-Cornelia FEURDEAN, Maria Domnica FOCȘĂNEANU, Ion GÂLEA, Laura GEORGESCU, Flavia-Lucia GHENCEA, Gina Livioara GOGA, Eugenia MARIN, Dan Constantin MÂȚĂ, Mădălina-Elena MIHĂILESCU, Ștefania-Cristina MIRICĂ, Nicoleta MIULESCU, Vasilica NEGRUȚ, Ana Elena RANTA, Nicolae SCUTEA, Camelia Daciana STOIAN, Adrian STOICA, Ioana Catalina ȘUȚA, Carmen Alexandra TATU, Anton TRĂILESCU, Alexandru ȚICLEA, Mircea URSUȚA, Ioan VIDA, Ioana Cristina VIDA pentru lucrarea Codul administrativ comentat, vol 1-2, Editura Universul Juridic, 2023; Premiul COSTIN KIRIȚESCU: Ana Alexandra OLARIU pentru lucrarea Decizie, proces decizional și performanță, Editura Pro Universitaria, 2023; Premiul ROMULUS VULCĂNESCU Costică-Ciprian NANU, Claudiu COMAN pentru lucrarea Monografia șahului românesc, C.H. Beck, 2023;
Secţiunea Filosofie, Teologie și Psihologie, Premiul MIRCEA ELIADE: Elena ARMENESCU pentru lucrarea Călător prin labirint RAWEX COMS, 2023; Premiul EMIL CIORAN: Diana DĂNIȘOR pentru lucrarea Les métaphores juridiques créatrices de réalités, Editura L᾽Harmattan, 2023;
Secţiunea Știința și Tehnologia Informației, Premiul MIHAI DRĂGĂNESCU: Ștefan CANTARAGIU pentru lucrarea Microunde. Soluții numerice, Editura Academiei Oamenilor de Știință din România: Editura Tehnică, 2023;
Secţiunea Științe Militare, Premiul Mareșal CONSTANTIN PREZAN: Vasile SIMILEANU pentru lucrarea Lexicon geopolitic, Editura Top Form, București, 2023; Premiul General PAUL TEODORESCU Cristea DUMITRU (coordonator) pentru lucrarea Transmisiunile suport pentru conducerea militară, Editura Academiei Oamenilor de Știință din România, București, 2023.
În finalul galei, academicianul Florin Filip a subliniat importanța colaborării și cooperării între specialiștii din întreaga țară, precum și faptul că în Academia Română – în decursul timpului – au fost și sunt mulți membri care provin din AOSR.
Decernarea premiilor a fost urmată de un moment muzical susținut de soprana Mădălina Stan și de tenorul Andrei Manea, acompaniați la pian de doamna Liana Mareș.
