Academia Oamenilor de Știință din România (AOSR), în parteneriat cu DigiLib Muscel, a organizat cea de-a XVIII-a ediție a Conferinței Internaționale „Slove Muscelene”, desfășurată sub tema „Biblioteca, precursor al inteligenței artificiale”.
Evenimentul a avut loc la Câmpulung Muscel – Băile Bughea în intervalul 16-17 iulie 2026.
Timp de două zile, specialiști din România, Republica Moldova, Grecia și Albania au analizat transformarea bibliotecilor în infrastructuri digitale esențiale pentru cercetare, educație și dezvoltarea ecosistemelor bazate pe Inteligență Artificială.
În deschiderea conferinței, Prof. univ. dr. ing. Doina Banciu, președintele Academiei Oamenilor de Știință din România, a subliniat că biblioteca nu mai poate fi privită exclusiv ca depozitar al patrimoniului documentar, ci ca o infrastructură strategică de date și cunoaștere, indispensabilă dezvoltării aplicațiilor moderne de Inteligență Artificială și societății digitale. Deși tehnologiile digitale au evoluat spectaculos în ultimele decenii, multe dintre provocările fundamentale ale bibliotecilor au rămas surprinzător de constante. Aceasta a fost una dintre ideile centrale ale intervenției susținute în cadrul manifestării „Slove Muscelene 2026”, unde s-a subliniat că temele discutate în urmă cu 15 ani privind digitalizarea activităților de bibliotecă sunt, în mare măsură, valabile și astăzi.
Acad. Florin Filip – Academia Română a formulat câteva reflecții care au avut și scopul de a recupera memoria profesională: readucerea în atenția generațiilor mai tinere a unor idei și experiențe care riscă să fie uitate, deși continuă să fie relevante.
În Sesiunea Plenară au fost prezentate direcțiile majore de evoluție ale domeniului.
Doamna Elena Pintilei, Directorul General al Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova, a prezentat foaia de parcurs pentru transformarea digitală a bibliotecilor și pregătirea infrastructurii pentru era IA.
Doamna Carmen Mihaiu, Director în cadrul Bibliotecii Naționale a României, a evidențiat importanța cooperării internaționale în construirea unor autentice comunități ale cunoașterii.
Dragoș Adrian Neagu, Manager al Bibliotecii Județene „Panait Istrati” Brăila, a analizat convergența dintre metadate și Inteligența Artificială, iar Agnes Erich, Profesor universitar Universitatea Valahia din Târgoviște, Manager Biblioteca Județeană ”Ion Heliade Rădulescu” Dâmbovița, a prezentat conceptul bibliotecii publice ca nod local de date pentru aplicații IA.
Daniel Nazare, Manager Biblioteca Județeană ”Gheorghe Barițiu” din Brașov, a demonstrat, prin proiectul DigiLab, modul în care digitalizarea contribuie la conservarea și valorificarea memoriei istorice.
Comunicările științifice au extins dezbaterea către noile paradigme ale societății digitale. Au fost abordate teme privind transformarea digitală și guvernanța datelor, conceptul de „cunoaștere fără origini”, soluțiile digitale pentru organizații moderne și implicațiile filosofice și juridice ale tranziției de la biblioteca tradițională la ecosistemele bazate pe Inteligență Artificială.
Tematicile au fost dezbătute de către Ionuț Petre, CS II, Șef Departament Transformare și Guvernanță Digitală, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI București; Răzvan Rughiniș, Profesor universitar Facultatea de Automatică și Calculatoare, Universitatea Națională de Știință și Tehnologie POLITEHNICA București; Emmanouel Garoufallou, Professor, Dept. of Library Science, Archives & IS, International Hellenic University (IHU); Cătălin Duțu, Area Sales Manager SIMAVI; Venera Alliaj, Head of Library ”Aleksandër Moisiu” University, Durrës, Albania; Mihai Bădescu, Academia Oamenilor de Știință din România, președinte Secția Filosofie, Psihologie, Teologie și Dr. Ion Tița-Nicolescu.
Un moment aparte al manifestării l-a constituit masa rotundă „Femeile – garant pentru educație, știință, cultură și diplomație”, moderată de către Prof. univ. dr. ing. Doina Banciu și Conf. univ. dr. Mireille Rădoi – Director General al Bibliotecii Centrale Universitare Carol I.
Panelul a reunit reprezentanți ai mediului academic, diplomatic, parlamentar și cultural într-un dialog dedicat rolului femeilor în promovarea cunoașterii și cooperării internaționale. Astfel, au susținut alocuțiuni: Narcis-Stelian Zărnescu redactor-șef al Revistei Academiei Române „Academica” și secretar științific Secția Filosofie, Teologie și Psihologie din cadrul AOSR, E.S. Enkeleda Baduni Merkuri, Ambasadorul Republicii Albania în România, Alina Gorghiu, Deputat în Parlamentul României, Elena Pintilei, Director General, Biblioteca Naționale a Republicii Moldova; Ramona Mezei, Director, Biblioteca Metropolitană București și Adelina Brad, Avocat, Baroul Angliei și Țara Galilor.
A doua zi a conferinței a fost consacrată comunicărilor științifice online, cu accent pe:
-
strategiile de dezvoltare a bibliotecilor digitale românești;
-
ecosistemele europene dedicate Inteligenței Artificiale (EuroCC, EuroHPC și BSC AIF);
-
trecerea IA de la experiment tehnologic la instrument profesional;
-
impactul noilor tehnologii asupra mass-media;
-
transformarea patrimoniului muzeal și cultural în resurse digitale pentru era IA;
-
utilizarea Inteligenței Artificiale în educație și cercetare;
-
dimensiunea etică și umanistă a algoritmilor, analizată prin perspectiva culturii clasice europene.
Concluzia comună a participanților a fost că bibliotecile reprezintă una dintre infrastructurile fundamentale ale economiei bazate pe date, iar viitorul Inteligenței Artificiale depinde nu doar de performanța algoritmilor, ci și de calitatea colecțiilor digitale, a metadatelor, a interoperabilității și a cooperării dintre instituțiile de cercetare, universități, biblioteci și industrie.
În acest context, Conferința Internațională „Slove Muscelene 2026” a reafirmat rolul Academiei Oamenilor de Știință din România ca platformă de dialog interdisciplinar privind transformarea digitală și viitorul cunoașterii.
