Academia Oamenilor de Știință din România

Acasă Blog Pagina 50

Glose evanghelice – Meditații la duminicile de peste an

0

Articol publicat pe librariadoxologia.ro

Autor Pr. Prof. Dr. Theodor Damian
Membru titular Secția Filosofie, Teologie şi Psihologie, Președintele Filialei New York – AOSR

Părintele profesor Theodor Damian ne oferă un frumos volum de predici la duminicile anului bisericesc intitulat Glose evanghelice. Meditații la duminicile de peste an. Fiecare predică are o structură generală: importanța temei, legătura dintre mesajul principal al textului evanghelic cu un aspect al vieții cotidiene de moment, prezența acesteia în Vechiul Testament, locuri similare în Noul Testament, interpretarea textului, exemple și ilustrări de ordin cultural (poezii, citate, istorie etc.), importanța temei pentru actualitate. De la an la an, autorul a încercat să abordeze aspecte diferite ale Evangheliei duminicii pentru a evita uniformitatea acelorași explicații în fiecare an.
Categorie – Cărți de predici, Biblia tâlcuită, Studii
Editura: Doxologia
Număr pagini: 352
An apariție: 2022
Format: 14 x 20 cm
Librăria Iasi
Tip copertă: Broșată
Tematică: Glosa, Predici, Meditații
ISBN: 978-606-9746-57-8

Academia Oamenilor de Știință din România condamnă războiul și se implică în sprijinirea refugiaților din Ucraina

0

Academia Oamenilor de Știință din România respinge războiul ca modalitate de soluționare a conflictelor oriunde în lume și consideră că singura cale a soluționării diferendelor o reprezintă diplomația și negocierea cu respectarea normelor înscrise în documentele și tratatele internaționale.

AOSR pledează pentru pace și dialog, pentru respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, începând cu dreptul la viață, pentru asigurarea unui climat propice colaborării și dezvoltării la nivel internațional sub auspiciile respectului pentru demnitatea ființei umane, pentru principiile și valorile umanismului contemporan.

Academia Oamenilor de Știință din România își exprimă dezacordul profund față de războiul din Ucraina și condamnă cu tărie escaladarea conflictului, care produce distrugeri, suferință și pierderi de vieți omenești, într-o epocă în care astfel de abordări extreme păreau de domeniul trecutului.

În situația generată de război, Academia Oamenilor de Știință din România își afirmă solidaritatea cu oamenii afectați de conflictul armat și compasiunea față de suferințele acestora. Prin Fundația Scientica, AOSR donează suma de 10.000 de lei pentru copiii din Ucraina aflați în dificultate din cauza războiului și își manifestă, în continuare, sprijinul pentru ajutorarea refugiaților.

În același timp, Academia Oamenilor de Știință din România își exprimă speranța în încetarea cât mai grabnică a războiului care însângerează Europa, în victoria rațiunii și a înțelepciunii, prin recursul la tratative și negocieri, care să contribuie la reinstaurarea ordinii, la reluarea vieții normale și asigurarea siguranței tuturor cetățenilor.

Biroul de Comunicare și Relații Publice al Academiei Oamenilor de Știință din România
(Contact: comunicare.aosr@gmail.com)

 

 

45 de ani de la cutremurul din 1977 – Lecţii învăţate?!

0

Eveniment Online, 3 martie 2022, 18:00 – 20:00

Pe 4 martie 1977, la ora 21:21 într-o seară de vineri, un cutremur cu o magnitudine Mw de 7,4 a avut loc în zona Vrancea, la o adâncime de 94 km. Pagubele provocate de acest seism au fost cele mai mari din istoria României – 1578 de persoane pierzându-și viaţa, dintre care 90% în București.

La 45 de ani de la acest cutremur, Prof. Dr. Mircea Radulian, Dr. Mihaela Popa și Dr. Dragoș Toma-Dănilă (cercetători știinţifici în cadrul Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului) împreună cu Dr. Doru Delion (vicepreședintele Academiei Oamenilor de Știinţă din România) vă invită alături de invitaţii lor la o discuţie despre contextul și lecţiile furnizate în domeniul seismologiei și ingineriei seismice. Cu acest prilej va fi lansat și mini- documentarul „Cutremurul vrâncean din 4 martie 1977”, precum și aplicaţia „Riscul seismic al Bucureștiului”. Subiectele de discuţie vor face referire la:

  • înregistrările seismice din 1977, dezvoltarea reţelelor seismice și modalităţi de exploatare a datelor;
  • nivelul de înţelegere a zonei seismice Vrancea;
  • nivelul pagubelor în București și restul ţării;
  • evoluţia codurilor de proiectare seismică;
  • hazardul și riscul seismic în zilele noastre;
  • modalităţi de reducere a riscului seismic.

Date de conectare – Link de conectare la Zoom
Evenimentul va fi transmis live și pe canalul de YouTube al INCDFP:
Detalii pe www.infp.ro și Facebook-ul INCDFP

AGENDA
18:00 – 18:10 – Cuvânt înainte: INCDFP, AOSR
18:10 – 18:40 – Vizualizarea în premieră a documentarului „Cutremurul vrâncean din 4 martie 1977”
18:40 – 19:30 – Invitaţi speciali, rememorând cutremurul din 1977, implicaţiile acestuia și perspectivele de reducere a riscului seismic
19:30 – 20:00 – Întrebări și comentarii din partea publicului

Afis eveniment 45 de ani de la cutremurul din 1977

 

 

 

 

Strategia resurselor umane: provocări şi perspective

0

În data de 22 februarie 2022, în cadrul Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu, s-a desfăşurat workshop-ul intitulat Strategia resurselor umane: provocări şi perspective. Au participat sudenţi, doctoranzi, cadre didactice şi angajatori. În ultimii 2 ani în activitatea economică a companiilor au avut lor transformări majore, în contextul pandemie de COVID-19, unele fiind ireversibile, iar altele aducând beneficii.

Programul de lucru flexibil şi munca de la distanţă au fost dezbătute, ca o reacţie la starea de incertitudine din economie. În acest context, sănătatea angajaţilor a fost o prioritate pentru managementul companiilor. Companiile au încercat să asigure o cultura organizaţională adaptată muncii în mediul virtual, bazată pe anumite principii şi valori.

În aceste condiţii se modifică strategia de recrutare, selecţie, primire, integrare, respectiv stategia de management al securităţii şi sănătăţii în muncă. Workshop-ul s-a desfăşurab sub înaltul patronaj al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, Comisia pentru Securitate şi Sănătate în Muncă, având parteneri Fundaţia Academia Ardeleană şi ifm efector s.r.l.

 

Masa rotundă „Comunicarea – informare şi dezinformare”

0

Academia Oamenilor de Ştiinţă din România şi Universitatea „Andrei Şaguna” din Constanţa au onoarea să vă invite la masa rotundă cu tema „Comunicarea – informare şi dezinformare”, urmată de lansarea cărţii „Combaterea dezinformării”, autor Daniel Dumitru Barbu, dublu eveniment organizat de către A.O.S.R. – Secţia de Filosofie, Teologie, Psihologie, Comunicare şi Universitatea „Andrei Şaguna” din Constanţa.

Manifestarea hibrid se va desfăşura în Aula Magna a Universităţii constănţene şi online (ZOOM, Meeting ID: 826 0749 7446, Passcode: 326876), joi, 24 februarie 2022, începând cu ora 16.00.

În cadrul mesei rotunde, moderată de către Andra Seceleanu, vor prezenta puncte de vedere Constantin Bălăceanu Stolnici, Robert Turcescu, Alecu Racoviceanu, Nicu Gavriluţă, Verginia Vedinaş, Florentin Titov Gheorghe, cărora vă invităm să vă alăturaţi.

Pentru buna desfăşurare a evenimentului, vă rugăm să confirmaţi participarea, până pe 22.02.2022, precizând opţiunea prezenţei fizice sau a celei online, la adresa de email: irinasunda@andreisaguna.ro

 

Donaţie de fond de carte AOSR cu prilejul Zilei Naţionale a Lecturii

0

Academia Oamenilor de Ştiinţă din România (AOSR) a decis, cu ocazia Zilei Naţionale a Lecturii, sărbătorită pe 15 februarie, să doneze un fond relevant de carte de interes pentru educaţia la nivel liceal unui colegiu din Bucureşti. Cărţile, apărute la Editura AOSR şi Editura Tehnică, sunt un suport util în actul educativ atât pentru profesori, cât şi pentru elevi.
Editura Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România a fost înfiinţată în anul 2008 la Bucureşti şi publică lucrări din domeniul cercetării ştiinţifice, cât şi lucrări beletristice din diverse domenii: istorie, economie, medicină, portofoliul de lucrări depăşind 200 de titluri.

Criza lecturii clasice versus criza lecturii digitale

Este deja cunoscut faptul că statistica EUROSTAT din ultimii ani arată că 90% dintre români nu citesc nici măcar o carte pe an. Realitatea în cauză este cunoscută de cei care se ocupă de educație, iar presa de specialitate reflectă acest fapt. În Tribuna Învățământului din 2019 se scria ”Criza lecturii în școală, o problemă de educație care nu trebuie ignorată”, iar în 2021 într-un articol intitulat ”Criza lecturii ” autorul se întreabă ”De ce nu citim” și ”De ce avem atât de mulți analfabeți funcțional”. În Revista educației – EDICT din august 2018 se afirmă că ”Suntem într-un punct în care criza lecturii a pus stăpânire pe majoritatea oamenilor”.

UNESCO vorbea despre criza lecturii de acum 25 de ani. Pandemia COVID a adâncit această criză care s-a contopit cu criza învațământului. În 22 ianuarie 2022, cu ocazia Zilei Internaționale a Educației, Antonio Guterres, secretarul general al Națiunilor Unite, a arătat că în ultimii 2 ani, din cauza pandemiei COVID-19 peste 31 milioane de tineri au fost afectaţi de închiderea școlilor, ceea ce înseamnă, de fapt, o criză globală a educației, a învățământului (”a global learning crisis”).

În 1990, la Facultatea de Litere, în catedra de Biblioteconomie și știința informării, abia reînființată, Gabriel Ștrempel, atunci directorul Bibliotecii Academiei, care preda despre Bibliografia română veche, îmi spunea mie, care predam Informatică (Automatizarea bibliotecilor), foarte convins, că oricât de mult s-ar dezvolta informația digitală, plăcerea răsfoirii unei cărți nu poate fi înlocuită de niciun computer. Nu am îndrăznit să-l contrazic, dar am fost sceptică și i-am spus că poate generațiile viitoare nu vor mai gândi la fel. Profesorul Ion Stoica, și el de față, tindea să îmi dea dreptate. Realitatea de azi arată că așa este! Tinerii de azi (şi nu numai) preferă informația în formă digitală! Dacă informația digitală a câștigat, cred că bibliotecile digitale și cartea electronică ar trebui să fie contraponderea pentru criza lecturii clasice.

Mi-am amintit că în Aula Bibliotecii Centrale Universitare Carol l din București (BCU), în aprilie 2016, la Conferința ”Educație și Cultură în era digitală”, organizată de Institutul Național de Cercetare- Dezvoltare în Informatică, profesioniști din domeniu au lansat un manifest pentru proiectul național de construcție a unei Biblioteci Digitale Naționale, așa cum au toate țările evoluate cultural – SUA, Anglia, Franța, Germania, Rusia, Japonia, Coreea de Sud etc. Au fost atunci prezenți directori ai unor mari biblioteci judeţene, reprezentanți ai Ministerului Comunicațiilor și Tehnologiei Informației, dar și experți străini, dintre care aș aminti delegați ai National information Agency din Coreea de Sud, care au și finanțat un proiect pilot pentru BCU. Revista „Comunicații Mobile” a reflectat evenimentul în ediţia din mai 2016 cu comentarii pertinente asupra celor dezbătute.

De atunci, în următorii cinci ani până astăzi, s-au finanțat multe proiecte privind digitizarea documentelor și crearea de colecții digitale, dar nu putem afirma că avem o bibliotecă națională digitală în sensul real al conceptului.

Evenimentele legate de Ziua națională a lecturii m-au făcut să reflectez la cele spuse de Gabriel Ştrempel și am înțeles că sunt și alți oameni care gândesc la fel, după 25 de ani, iar acest sentiment al bucuriei lecturii trebuie transmis și reconstruit prin orice mijloace, inclusiv declararea unei Zile Naționale a Lecturii.

Este adevărat că lectura digitală nu te lasă să răsfoiești pagini scrise pe hârtie, dar poți avea alte avantaje, poți răsfoi în același timp o carte într-o limbă străină și un dicționar, un album de artă și o bibliografie a autorului unui tablou pe care îl vezi pe computer sau tabletă. Bucuria lecturii poate fi aceeași, iar tinerii pot fi mai aproape de ceea ce le place, tehnologia digitală!! Cred că am putea include lectura digitală ca făcând parte, sub o altă formă, din lectura care poate genera bucuria cititului!

Cunosc mulți directori de bibliotecă și absolut toți mi-au confirmat că au organizat manifestări în ziua lecturii pentru revigorarea lecturii! E foarte bine, dar acesta este un proces continuu, gustul și educarea pentru citit nu se face într-o zi! Atracția pentru citit este aceeași, fie că este pe suport clasic, fie digital. Iar, cum se spune, educația începe din bibliotecă, fie ea și digitală. Construcția coerentă a bibliotecii digitale, cu cărți digitale, cu acces liber, dar bine gestionat, cu sisteme facile de citit și navigat pe documente, cu implicarea furnizorilor de conținut dar și a factorilor de decizie poate fi o soluţie pentru criza lecturii şi ”learning crisis”, mai ales în condițiile unor evenimente imprevizibile nedorite, așa cum este pandemia COVID-19.

Drum lin în eternitate colegului nostru, Prof. Univ. Dr. IOAN BOGDAN

Academia Oamenilor de Știință din România anunță cu profundă tristețe trecerea în neființă a marelui profesor, colegul nostru drag și în veci regretat Ioan Bogdan.

Născut în urmă cu aproape nouă decenii, mai exact pe 11 august 1933, a ales tot o zi de 11 a lunii februarie 2022, spre a da mâna cu eternitatea, parcă spre a ne mai face o ultimă demonstrație de câtă armonie și consecvență a așternut în toate etapele vieții sale, bogată în realizări, în fapte nobile și mărețe, în succes în toate ipostazele personalității sale profesionale și academice. Iar numele localității în care s-a născut, comuna Deal din județul Alba, i-a predestinat un destin în care a urcat mereu, fără să istovească, fără să se îmbete de victorii, cu demnitatea și onestitatea românului încrezător în forțele sale, iubitor de neamul care l-a zămislit, dornic să se înalțe, dar să îi ajute și pe alții să facă același lucru.

De profesie economist, profesorul Ioan Bogdan a avut un destin profesional în care nu ”a ars” nicio treaptă, urcându-le, una câte una, ocupând funcții de conducere și înalte demnități în stat după 1990. A fost membru în Parlamentul României în perioada 1990-1992, președintele Comisiei de Buget-Finanțe, după care a preluat cârma Curții de Conturi, înființată prin Legea nr. 92/1994, fiind primul președinte al acestei prestigioase instituții, precum și membru al Comitetului Director al INTOSAI, care este Organizaţia Mondială a Curţilor de Conturi.

Cariera academică a început-o în anul 1971, fiind, până în 1990 profesor universitar asociat la Institutul de Învăţământ Superior Sibiu, iar din februarie 1990 a devenit profesor universitar la Universitatea ,, Lucian Blaga ” din Sibiu, orașul în care și-a trăit cea mai mare parte a vieții sale. În același timp a fost cadru didactic și la Universitatea Româno – Americană Bucureşti.

Valoarea profesională a profesorului Ioan Bogdan i-a fost recunoscută prin conferirea unor înalte funcții și responsabilități în instituții de prestigiu din țară și străinătate. A fost vicepreşedinte al Asociaţiei Generale a Economiştilor din România (AGER) de la înfiinţare, până la Congresul din 2006, când a fost ales Şef de Departament. În plan internaţional, a făcut parte din septembrie 2001 din Camera Experţilor Europeni a Uniunii Europene, iar în luna iunie 2002 a primit diploma de expert european în Management. A fost membru titular al Academiei de Ştiinţe din New York şi al Asociaţiei Americane de Ştiinţe Avansate.

Calitatea de membru titular al Academiei Oamenilor de Știință din România a dobândit-o în 18 februarie 1997, ocazie cu care a prezentat lucrarea ,,MANAGEMENTUL FINANCIAR – abordări în perspectivă”. În discursul rostit în Sala Virgil Madgearu a Academiei de Studii Economice din București, profesorul Ioan Bogdan afirma că ”timpul – tinde să devină principala criză cu care se confruntă omul şi organizaţia în zilele noastre şi în perspectivă. (…) Tirania urgenţei, îşi pune amprenta pe vieţile noastre, iar din trecerea timpului rămânem cu prea puţin, în raport cu timpul pe care l-am pierdut definitiv.”

Neodihnitul cercetător Ioan Bogdan a lăsat în urmă o operă științifică remarcabilă: peste 40 de lucrări publicate ca unic autor și în coautorat, sute de studii și comunicări științifice publicate sau prezentate în reviste și manifestări științifice de înaltă ținută din țară sau străinătate.

A îndrumat, în calitate de conducător de doctorat, zeci de specialiști deveniți, și prin devoțiunea și harul pedagogic și științific al profesorului Ioan Bogdan, nume de referință în domeniul de activitate.

Pentru realizările remarcabile în planul vieții publice și al celei academice, i s-a conferit Ordinul ,,Meritul pentru învăţământ în grad de comandor”, precum și cel de Doctor Honoris Causa al Universităţii ,,Lucian Blaga”, din Sibiu.

E cel mai greu și mai trist lucru să cuprinzi în cuvinte o viața atât de rodnică în bogăție științifică, umană și profesională, cum a fost cea a colegului nostru, profesorul dr. Ioan Bogdan. Dumnezeu să-i aștearnă lumină în calea veșniciei și pe noi să ne învrednicească în a-i recunoaște și cinsti, acum și mereu, memoria.

Eternă neuitare Profesorului Ioan Bogdan!

Conferință națională ZIUA INTERNAȚIONALĂ A FEMEILOR ÎN ȘTIINȚĂ

– ZIUA INTERNAȚIONALĂ A FEMEILOR ÎN ȘTIINȚĂ –
11 februarie 2022 – Valențele feminității –

OCTAVIANA MARINCAŞ – Director | Centru de cercetare – Patrimoniul cultural
Institutul European pentru Cercetări Multidisciplinare
Consilier superior I | Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării

Conferința se va desfăşura online la data de 11 februarie 2022, ora 16.00

Photo credit IECM

Propunere de cercetare pentru convergenţa dintre industriile IT&Telecom şi Energie din România

0

D.na Prof. univ. dr. ing. Doina BanciuVicepreşedinte AOSR, a fost invitată să participe ca VIP Speaker la Conferinţa virtuală  Liberalizarea & Portabilitatea – Telecom vs. Energie & Gaze”, din 4 februarie, organizată de către Digital Transformation Council, Revista COMUNICAȚII Mobile și TelecomTV.ro.

Aceasta a subliniat că este necesară realizarea unui studiu complex privind convergenţa dintre industriile de Comunicații, IT şi cea de Energie din România, în cadrul căruia să fie tratate într-o abordare sistemică implicațiile tehnologice, economice, sociale şi de securitate. Acest studiu poate să stea la baza deciziilor în problemele comune legate de noua convergenţă dintre Energie şi Comunicații & IT, mai ales în criza cu care se confruntă în prezent ţara noastră.

Ambele domenii vehiculează resurse financiare importante și cred că o cercetare profundă ar putea fi benefică atât Comunicațiilor, cât și Energiei, dar mai ales cetățenilor., a subliniat d.na Prof. univ. dr. ing. Doina Banciu în cadrul conferinţei maraton de aproape 7 ore. Evenimentul major al acestui început de an a fost urmărit în primele 72 de ore de la lansare de peste 100.000 de utilizatori ai Zoom, Youtube, LinkedIn, Facebook, Twitter, portalul industriei de Comunicaţii www.comunic.rowww.telecomTV.ro şi alte 30 de website-uri partenere care au preluat fluxul streaming.