Academia Oamenilor de Știință din România a devenit ținta unor atitudini și atacuri nedemne din partea unor medii și a unor forțe politice, menite a discredita instituția în mediul public, de a-i distorsiona imaginea și de a-i submina statutul. Toate acestea se fundamentează, pe de o parte, pe o crasă lipsă de informații, pe de altă parte, pe opinii vehiculate în  presa de scandal, și par a exprima un proiect politic. Un proiect politic nu dedicat dezvoltării științei și educației în România, ci focalizat strict pe un scop unic: desființarea Academiei Oamenilor de Știință din România. Concomitent, instituția noastră se confruntă cu un nou val de calomnii și denigrări desfășurate prin unele publicații sau site-uri, care au drept scop dezinformarea, inducerea în eroare și manipularea opiniei publice.

Imaginea pe care o promovează în mod constant anumite organe de presă despre AOSR este structurată din câteva aspecte false și judecăți „de valoare” tendențioase, repetate obsesiv. Din păcate, aceste elemente de „portret instituțional” sunt preluate necritic, într-un mod grăbit și superficial, din care reaua-credință nu poate fi exclusă, și de unii reprezentanți ai unor forțe politice. Imaginea publică a AOSR promovată de aceste medii este una conturată rudimentar, din definiții otrăvite și fake news: „instituție-fantomă”, „fantomatica Academie a Oamenilor de Știință”, Academia care se suprapune Academiei Române, care subminează rolul și statutul Academiei Române, ai cărei membri poartă ilegal titul de „academician”, Academia afiliată unui anumit partid, fără personalități, lipsită de valoare științifică, fără activitate și rezultate, care consumă banii bugetului etc. etc.

Această imagine profund neadevărată și nedreaptă pentru identitatea, istoria, activitatea și rezultatele remarcabile ale Academiei Oamenilor de Știință din România, ofensatoare pentru membrii acesteia, a format cadrul necesar și suficient pentru decizia politică recentă de suprimare a bugetului instituției, al doilea an consecutiv. În urma acestui act politic, cu un buget zero, instituția primește o lovitură decisivă, care nu poate determina decât un rezultat: desființarea ei. Întrebarea, mai mult sau mai puțin retorică, este: care sunt cauzele acestei atitudini împotriva unei instituții cu o istorie de aproape un secol, care a reunit și reunește personalități de marcă ale științei și cercetării românești?

În numele respectului pentru adevăr și punând campania dezlănțuită împotriva AOSR doar pe seama insuficientei informări, revenim cu o serie de precizări necesare.

1. Academia Oamenilor de Știință din România nu este o instituție „fantomatică”. A fost fondată la 29 martie 1935 ca Academia de Științe din România – din necesitatea de cuprindere a valorilor cercetării și științei românești într-un cadru academic mai larg – de marele ministru liberal al instrucțiunii publice, Doctorul Constantin Angelescu, eminent medic chirurg, fondator de școală de chirurgie, împreună cu un grup de oameni de știință români. Regimul comunist a desfiinţat Academia în 1948, odată cu celelalte academii existente, înfiinţând Academia Republicii Populare Române. Deşi a funcţionat o perioadă relativ scurtă, ASR a căpătat un important prestigiul naţional şi internaţional, având ca membri de onoare 8 laureaţi ai premiului Nobel. După o serie de transformări, Academia a fost reînființată sub actuala titulatură de un alt mare profesor și medic chirurg, un pionier al școlii de chirurgie cardiovasculară, Generalul prof. univ. dr. Vasile Cândea. Instituția funcționează în baza Legii Nr. 31 din 15 ianuarie 2007 în calitate de „continuator și unic legatar” al Academiei de Științe din România. Menţionăm că această lege a fost votată aproape în unanimitate de membrii Parlamentului României de atunci şi a avut avizul Academiei Române.

2. Academia Oamenilor de Știință din România nu a pretins niciodată că este egală Academiei Române, n-a avut niciodată intenția de a face concurență acesteia sau de a o substitui. Titulatura de „Academie” nu poate conduce și nu trebuie să conducă la ideii unei intenții sau a unui „program” în acest sens. Există, în România, ca şi în multe alte ţări ale lumii, mai multe academii înfiinţate prin lege, dar atacul s-a concertat asupra AOSR, probabil din cauza vizibilității ei. Prin Lege și prin Statut, AOSR recunoaște Academia Română drept cel mai înalt for de știință, cultură și educație al țării. În baza acestei perspective, între cele două instituții au existat, în mod tradițional, relații de bună colaborare, mulți membri ai Academiei Române și unii dintre președinții prestigiosului for fiind și membri ai AOSR. Tot prin Statut, membrii AOSR nu au dreptul să poarte titlul de „academician”, acesta fiind atributul exclusiv al membrilor titulari ai Academiei Române.

3. Academia Oamenilor de Știință din România nu este și nu poate fi afiliată politic. În virtutea Legii de înființare și a Statutului, este o organizație apolitică. Implicarea politică a unora dintre membrii săi este pur individuală și acoperă o diversitate de afilieri și identități ideologice. Adevărul istoric este însă că fondatorul ei a fost un ilustru membru al Partidului Național Liberal, cel mai mare ministru al educației după Spiru Haret. De la reînființarea ei, AOSR n-a fost și nu este Academia niciunui partid.

4. Academia Oamenilor de Știință din România cuprinde în structurile sale personalități ale învățământului superior și ale cercetării științifice românești, profesori universitari, oameni de știință, cercetători, unii dintre ei cu o statură științifică și academică excepțională. Portofoliul științific al multora dintre membrii AOSR este unul remarcabil, în materie de activitate științifică, lucrări (cărți, tratate, studii, cercetări, articole), publicații ISI, indice Hirsch, prezență în BDI și citări. La nivel central și prin secțiile și filialele sale, AOSR desfășoară o activitate de cercetare complexă, concretizată în studii, cercetări și proiecte, cu rezultate diseminate în publicații prestigioase. În mod tradițional, AOSR organizează și desfășoară anual Programul de cercetare-dezvoltare, prin care finanțează un număr de proiecte, pe bază de competiție, încurajându-i în special pe tinerii cercetători doctori. În anul 2019, Programul de cercetare-dezvoltare s-a concretizat în 23 de proiecte, peste 40 de articole cotate ISI sau indexate BDI. A fost și ultimul an în care instituția a putut organiza Programul, în condițiile tăierii bugetului. AOSR își subordonează întreaga activitate de cercetare științifică procesului de dezvoltare și modernizare a țării prin educație, știință și cercetare.

5. În materie de recunoaștere internațională a activității științifice a AOSR, prestigiosul clasament internațional SCIMAGO-Elsevier, prin care sunt evaluate și ierarhizate din punctul de vedere al performanței universitățile și institutele de cercetare ale lumii, situează Academia Oamenilor de Știință din România pe locul 8 între instituțiile de cercetare din România. În primele 800 de locuri, există doar două prezențe academice din România: Academia Română, pe locul 676, și Academia Oamenilor de Știință din România, pe locul 794. Este o performanță incontestabilă, în orice condiții, dar mai ales în contextul în care AOSR a beneficiat constant doar de sume cuprinse între 1 şi 1,5 % din totalul fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru finanțarea academiilor înființate prin lege. În condițiile bugetului 0 (anul trecut și anul în curs), prin voința politică a diriguitorilor de azi, drumul spre performanță al unei instituții dedicate prin vocație și misiune cercetării, științei și educației este închis.

Facem toate aceste precizări în numele adevărului și al corectitudinii politice, din datoria pe care o avem față de o instituție de prestigiu a țării, care a parcurs o bună parte din istoria contemporană a României, cu dramele și tragediile ei, și care a participat cu toate forțele și resursele sale la progresul țării, atât în vremuri de restriște, cât și în timpuri de întoarcere la normalitate. Sperăm, prin acest demers, ca judecățile superficiale la adresa AOSR, bazate pe zvonuri, calomnii și manipulări, să fie substituite de judecăți de valoare întemeiate pe date reale și analize substanțiale și ca, în urma unor evaluări corecte, Academia Oamenilor de Știință din România să beneficieze de un tratament politic bazat pe obiectivitate și corectitudine. 

Consiliul Științific al Academiei Oamenilor de Știință din România