În istoria energetică a României, data de 16 aprilie 1996 reprezintă un moment de referință, marcat de atingerea stării critice a reactorului Unității 1 a Centralei Nuclearoelectrice (CNE) Cernavodă. Acest eveniment a consacrat România ca prima țară din Europa de Est care a pus în funcțiune o centrală nucleară de tip CANDU, consolidând independența energetică națională și contribuind semnificativ la reducerea emisiilor de carbon. Aducerea în stare critică a Unității 1 a fost un moment tehnic și simbolic, care a necesitat decenii de muncă, investiții și colaborare internațională. Este un reper unic în istoria nucleară a României, similar cu lansarea unui satelit sau inaugurarea unei infrastructuri majore. Un „document comemorativ” subliniază greutatea deosebită a momentului în contextul sfârșitului de secol.
Prezentul document celebrează această realizare remarcabilă, subliniind eforturile conjugate ale specialiștilor români și internaționali, precum și importanța strategică a proiectului pentru dezvoltarea durabilă a țării.
Context istoric
Programul nuclear al României a debutat în anii 1950, prin cercetări în domeniul fizicii nucleare, la IFA Bucuresti-Magurele, continuând cu aprobarea primului program nuclear național în 1968. Alegerea tehnologiei CANDU (CANadian Deuterium Uranium), dezvoltată de Atomic Energy of Canada Limited (AECL), a fost motivată de robustețea și siguranța sa nucleară, precum și de capacitatea de a utiliza uraniu natural și apă grea produsă local. Acest aspect a și fost hotărâtor pentru conducerea de atunci a statului și a fost prezentat acesteia de Comitetul pt Energia Atomică condus de Horia Hulubei, pe atunci și directorul IFA București-Măgurele.
Este oportun de știut că Horia Hulubei a fost ultimulVicepreședinte al AȘ, predecesoarea AOSR. Punctul de vedere a fost elaborat în Secția de Fizică și Tehnică a Reactorilor de la IFA, care era Secția I a institutului, condusă de Ionel Purica și din care făceam și eu parte ca tânăr fizician. După o analiză riguroasă a peste 120 de locații, la care a fost implicat ISPE dar și IFA București-Măgurele, din nou prin Secția de Fizica și Tehnica Reactorilor Nucleari, Ion Ursu, noul conducător al Comitetului de Stat pentru Energia Nucleară, a prezentat conducerii statului rezultatul analizei: regiunea Dobrogea a fost selectată pentru construcția centralei, datorită stabilității seismice, structurii geologice calcaroase și accesului la apa de răcire din Canalul Dunăre-Marea Neagră.
Lucrările la Unitatea 1 au început în 1979, cu implicarea partenerilor canadieni (AECL) și italieni (ANSALDO), însă proiectul a fost întârziat de constrângeri economice și logistice din perioada comunistă. În ciuda provocărilor, după 1990, un consorțiu internațional a reluat lucrările, culminând cu finalizarea Unității 1 în 1996.
Momentul istoric: 16 aprilie 1996
La ora 17:32, pe 16 aprilie 1996, reactorul Unității 1 a atins pentru prima dată starea critică, marcând inițierea reacției de fisiune în lanț controlată. Acest moment unic a fost consemnat de șeful de tură, R. Yule, care a notat: „Reactorul CNE Cernavodă a fost declarat critic pentru prima oară de Gilbert Parent și Nicolae Baraitaru.” Evenimentul a reprezentat nu doar un succes tehnic, ci și o dovadă a competenței și dedicării echipei de specialiști români, care au colaborat îndeaproape cu experți internaționali.
Atingerea stării critice a fost urmată de conectarea Unității 1 la Sistemul Energetic Național și de intrarea în exploatare comercială la 2 decembrie 1996. Cu o putere instalată de 706 MW, Unitatea 1 a început să producă anual aproximativ 5 TWh, acoperind circa 10% din consumul național de energie electrică.
Semnificația evenimentului
Aducerea în stare critică a Unității 1 a CNE Cernavodă a avut implicații profunde pe multiple planuri:
Independență energetică: Utilizarea uraniului natural și a apei grele produse în România a redus dependența de resurse externe, consolidând securitatea energetică națională.
Impact ecologic: Energia nucleară generată de CNE Cernavodă a contribuit la evitarea a peste 130 de milioane de tone de emisii de CO2, poziționând România ca un actor responsabil în combaterea schimbărilor climatice.
Dezvoltare economică: Proiectul a stimulat industria românească, prin asimilarea tehnologiilor avansate și crearea a mii de locuri de muncă.
Prestigiu internațional: Finalizarea Unității 1 a plasat România în elita țărilor cu capacități nucleare, demonstrând excelența tehnică și angajamentul pentru siguranța nucleară.
Recunoaștere și continuitate
Inaugurarea oficială a Unității 1, a doua zi la 17 aprilie 1996, a fost marcată de prezența unor personalități de seamă, precum președintele României de atunci Ion Iliescu, prim-ministrul Nicolae Văcăroiu, premierul Canadei, Jean Chrétien, și Johan Van Ebbenhorst-Tengbergen, președintele Consiliului Guvernatorilor al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA). Acest eveniment a simbolizat o colaborare fructuoasă între România, Canada și partenerii internaționali.
Succesul Unității 1 a pavat calea pentru punerea în funcțiune a Unității 2 în 2007, care, împreună, produc astăzi circa 20% din energia electrică a României. Planurile de retehnologizare a Unității 1 și de construire a Unităților 3 și 4 reflectă angajamentul continuu al României pentru energia nucleară ca pilon al tranziției energetice.
Concluzie
Aducerea în stare critică a Unității 1 a CNE Cernavodă, la 16 aprilie 1996, rămâne un reper al progresului tehnologic și al ambiției naționale. Acest moment a demonstrat că, prin viziune, colaborare și perseverență, România poate realiza proiecte de anvergură cu impact durabil. Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă continuă să fie un simbol al excelenței, contribuind la o energie curată, sigură și sustenabilă pentru progresul României.
Academia Oamenilor de Știință din România vă dorește Paște fericit și binecuvântat, cu bucurie, cu liniște, cu pace în suflet, alături de toți cei apropiați!
În data de 12 mai 2025, ora 10:00, se convoacă Adunarea Generală Extraordinară a AOSR, la sediul AOSR, din str. Ilfov nr. 3, sector 5.
În cazul în care nu se întrunește cvorumul de 2/3, conform statutului AOSR, se reconvoacă Adunarea Generală Extraordinară în ziua de 23 mai 2025, ora 09:30, la Universitatea Națională de Știință și Tehnologie POLITEHNICA București, Rectorat, sala Senatului.
Academia Oamenilor de Știință din România – Filiala Cluj,coorganizator al unui eveniment academic
Simpozionul „Un gigant al Medicinei – Iuliu Hațieganu 140”
În data de 23 aprilie 2025, la Cluj-Napoca, sub egida Galei „Medicină, Artă, Cultură”, va avea loc Simpozionul „Un gigant al Medicinei – Iuliu Hațieganu 140”. Evenimentul este organizat de Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu”, Academia Română – Filiala Cluj-Napoca, Muzeul Etnografic Cluj-Napoca și Academia Oamenilor de Știință din România – Filiala Cluj. În cadrul Simpozionului, găzduit de Universitatea care-i poartă numele, va fi evocată personalitatea marelui medic, profesor și rector, Iuliu Hațieganu, la 140 de ani de la nașterea acestuia.
Programul manifestării cuprinde mesajul Rectorului Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu”, Prof. univ. dr. Anca Buzoianu, mesajul Președintelui Academiei Române, Acad. Ioan-Aurel Pop, și intervenții susținute de Prof. univ. dr. Marius Bojiță, Prof. univ. dr. Petru Mircea, Prof. univ. dr. Monica Acalovschi, Prof. univ. dr. Nicolae Hâncu, membru de onoare al Academiei Române, și un program artistic susținut de Corul Universității „Iuliu Hațieganu”, Dirijor Dr. Vlad Eniu.
Biroul de Comunicare și Relații Publice al Academiei Oamenilor de Știință din România
În intervalul de 8-11 aprilie 2025, la Palatul Parlamentului, se desfășoară Digital Innovation Summit Bucharest 2025, organizat de ICI (Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică), în parteneriat cu Camera Deputaților și Guvernul României, sub auspiciile Academiei Române.
Summitul reunește cinci conferințe: Critical Infrastructure Protection Forum (CIP Forum), ediția a VIII-a, International Conference on Cyber Diplomacy (ICCD), ediția a IV-a, International Conference on Virtual Learning (ICVL), ediția a XX-a, National Conference on Virtual Education (CNIV), ediția a XXIII-a. Acestor conferințe, devenite evenimente de marcă în domeniile lor, li se adaugă, cu titlul de noutate, Blockchain Intelligence Forum, ediția I. În cadrul Summitului, va avea loc și Adunarea Anuală a EURODEFENSE (RIE).
Digital Innovation Summit Bucharest 2025 constituie un cadru calificat pentru abordarea temelor privitoare la securitatea infrastructurii, pentru promovarea dialogului referitor la diplomația cibernetică, pentru explorarea aplicațiilor inovatoare ale blockchain-ului și pentru modelarea viitorului învățării virtuale. Summitul oferă participanților o platformă pentru a schimba idei și a împărtăși perspective cu privire la viitorul inovației digitale.
În cadrul Summit-ului, Doamna Prof. univ. dr. ing. Doina Banciu, Președintele Academiei Oamenilor de Știință din România, a participat la un Panel pe tema Cultură și identitate națională, la care au luat parte dl Demeter Andras, secretar de stat în Ministerul Culturii, reprezentanți ai Academiei Române, rectori, profesori universitari.
Doamna Președinte Doina Banciu a vorbit despre Programul RO-SCUD, „Știință, Cultură, Diplomație pentru România, al Academiei Oamenilor de Știință din România, lansat, în luna martie, la împlinirea a 90 de ani de existență a AOSR, care abordează Știința, Cultura și Diplomația ca factori ai dezvoltării durabile a României, cu suportul complex al noilor tehnologii și ai cooperării în spațiul european și internațional. De asemenea, a prezentat inițiativa AOSR de a organizaCongresul Internațional „Știința, Cultura, Diplomația în Secolul XXI” (octombrie 2025), conceput ca un spațiu de întâlnire comprehensiv, un forum de elită al ideilor, dialogului, transferului de cunoaștere și tehnologie sub auspiciile excelenței.
Biroul de Comunicare și Relații Publice al Academiei Oamenilor de Știință din România
Doamna Președinte Doina Banciu a propus organizarea de către Academia Oamenilor de Știință din România a unui Congres Internațional cu tema: „Știința, Cultura, Diplomația în Secolul XXI”, în luna octombrie 2025. Organizarea Congresului AOSR reprezintă o inițiativă valoroasă, care continuă o tradiție a Academiei, dezvoltată de-a lungul a cinci ediții în deceniile postdecembriste (ultima în anul 2013). Congresul AOSR, ediția a VI-a este lansat într-un moment cu o valoare istorică și simbolică specială, în cel de-al 90-lea an de existență a instituției.
Congresul Internațional „Știința, Cultura, Diplomația în Secolul XXI” se înscrie în viziunea Programul RO-SCUD, „Știință, Cultură, Diplomație pentru România”, al AOSR,și este conceput ca un spațiu de întâlnire a instituțiilor de elită din țară și din străinătate, un forum al ideilor și dialogului, al creativității și inovării în Era Tehnologiei Digitale, al transferului de cunoaștere sub semnul excelenței.
Biroul de Comunicare și Relații Publice al Academiei Oamenilor de Știință din România
”Știința și diplomația culturală – factori ai cooperării internaționale” – CONFERINŢA ŞTIINŢIFICĂ DE PRIMĂVARĂ a AOSR, 2025, BUCUREȘTI – 23 – 24 mai 2025
Academia de Științe din România a fost înființată în martie 1935, la inițiativa Profesorului universitar Constantin Angelescu, figură de prestigiu a științelor medicale și politicii românești, care a concentrat în jurul proiectului personalități de vârf ale științei și culturii. Profesorul Angelescu a fost medic, profesor universitar, creator de școală medicală, om de știință și autor, politician, ministru al Instrucțiunii Publice și Cultelor. De asemenea, a fost primul ambasador al României în Statele Unite ale Americii. Schimbările istorice au marcat dramatic și existența Academiei de Științe din România, care, în timpul regimului comunist, a fost transformată în Asociația Oamenilor de Știință din România. În cadrul Congresului din 22-24 mai 1996, a fost adoptat noul nume al instituției, într-un act necesar de recuperare istorică și instituțională: Academia Oamenilor de Știință din România. Legea nr. 31 din 15 ianuarie 2007privind reorganizarea și funcționarea Academiei Oamenilor de Știință din România a confirmat rolul acesteia în viața științifică a țării și i-a consolidat statutul instituțional.
Adunarea Generală Festivă „AOSR 90” a fost coordonată și moderată de Prof. univ. dr. ing. Doina Banciu, Președintele Academiei Oamenilor de Știință din România. În discursul de deschidere, domnia sa a conturat portretul instituțional al AOSR, reliefând numărul mare de programe, proiecte și activități pe care aceasta le desfășoară în acord cu cerințele secolului și cu evoluțiile din știință, cercetare și cunoaștere. Între ele, se află trei programe de importanță majoră: Transformarea Digitală a Societății, România Cunoașterii și RO-SCUD – Știință, Cultură și Diplomație pentru România, lansat în martie 2025, primul eveniment din seria dedicată aniversării AOSR la 90 de ani. Un alt program important al AOSR, care exprimă viziunea instituției și rolul asumat al acesteia, îl constituie Competiția de proiecte dedicată tinerilor cercetători, finanțată de AOSR, un program de succes, care concentrează interesul elitelor tinerilor cercetători.
Președinta AOSR a proiectat, în context, și elementele de identitate și evoluție ale instituției în anii care urmează, printre care: o Academie în mijlocul societății, ai cărei membri să fie modele pentru tinerele generații, cu participare activă la decizii în domeniile educației și cercetării, care să militeze pentru democrație, transparență și dezvoltare, cu parteneri naționali și internaționali, care să aplice diplomația științei și a culturii, să construiască rețele și medii de colaborare pentru tinerii specialiști, să coaguleze inițiative valoroase, să promoveze recunoașterea valorilor, competențelor și a meritocrației, dezvoltarea științei și a culturii, progresul economiei și al societății, susținerea comunicării digitale și a relațiilor umane.
Prof. univ. dr. Viorel Jinga, Rectorul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, Vicepreședinte al AOSR, a afirmat că AOSR reprezintă un pilon de susținere în domeniile științei și cercetării, un pilon al excelenței în cunoaștere, o instituție care participă la educarea țării prin știință, cultură și tehnologie. Prin programe și proiecte, prin implicare și extinderea activității pe plan internațional, AOSR contribuie la menținerea României pe harta mondială a creativității și excelenței
Programele AOSR România Cunoașterii și RO-SCUD, desfășurate în parteneriat cu universități de prestigiu (între care, Politehnica București, UMF „Carol Davila”, ASE, UNATC), vor aduce schimbări benefice, profunde și complexe în viața țării.
Domnia sa a vorbit despre nobila misiune a AOSR pentru cunoaștere și în procesul de a inspira tinerele generații, subliniind rolul științei de far călăuzitor și scut de protecție pentru viitorul umanității. Prof. univ. dr. ing. Anton Hadăr, Vicepreședinte al AOSR, a afirmat că, la 90 de ani de existență, AOSR este o academie puternică și vizibilă, care cuprinde în secțiile sale personalități ale științei. Statutul Academiei de Științe din România, instituție respectată pentru valoarea membrilor săi, trebuie să rămână un punct de reper în devenirea AOSR. Profesorul Hadăr a reliefat, la rândul său, importanța și potențialul celor două programe România Cunoașterii și RO-SCUD, care vor putea oferi soluții pentru rezolvarea problemelor țării.
A subliniat faptul că AOSR organizează competiții de proiecte dedicate tinerilor cercetători, finanțând acest program din bugetul propriu, fiind singura Academie din țară care procedează astfel. Activitatea complexă și intensă, evenimentele desfășurate pe secții și la nivel general, competițiile dintre secții, conferințele, cooperarea cu mediul socio-economic și colaborările internaționale fac din AOSR o Academie vie, dinamică, sub semnul excelenței.
Guvernul României a fost reprezentat la manifestarea „AOSR 90” de către Ștefan-Radu Oprea, șeful Cancelariei Prim-Ministrului, și Adrian Țuțuianu, secretar general adjunct. Ștefan-Radu Oprea a apreciat că se află în fața unui prestigios for științific și a prezentat mesajul premierului Marcel Ciolacu.
În mesaj, este exprimată recunoștința Guvernului și a premierului pentru activitatea desfășurată de instituție și contribuția la dezvoltarea țării prin știință, cultură și tehnologie. Cooperarea cu mediul academic este esențială, în elaborarea strategiilor de dezvoltare fiind necesar sprijinul oamenilor de știință. Pe fondul nevoii de inovare și tehnologie, având în vedere experiența AOSR, misiunea acesteia este crucială pentru dezvoltare și reziliență socială, instituția având o contribuție însemnată în parcursul României. Într-un timp al crizelor suprapuse, avem multe de recuperat și, în cadrul eforturilor pentru relansarea economică și reindustrializare, este necesară implicarea tuturor partenerilor sociali și a mediului academic. În finalul mesajului, premierul României asigură AOSR cu privire la deplina susținere a domniei sale.
Prof. univ. dr. ing. Adrian Badea, președintele de onoare al Academiei Oamenilor de Știință din România, a realizat o prezentare a AOSR din perspectiva istoriei și a devenirii acesteia sub genericul „90 de ani în slujba științei”, prefațată de convingerea că „suntem o forță în mișcarea academică românească”.
În acest cadru, a prezentat o carte recent apărută, „Istoria Academiei Oamenilor de Știință din România, 1997-2024, Volumul III”, realizată în coautorat de Adrian Badea și Ionuț Cojocaru, care continuă primele două volume scrise de doi istorici de marcă: Ioan Scurtu și Corneliu Mihai Lungu: „Istoria Academiei de Științe din România, 1935-1948, Volumul I” și „Istoria Asociației Oamenilor de Știință din România, 1956-1996, Volumul II”. Noul volum completează istoria de 90 de ani a instituției, aducând-o la zi, într-un demers documentar și auctorial complex, care înregistrează cele mai importante momente ale devenirii Academiei Oamenilor de Știință din România de la Congresul din 1996 până în prezent.
Apariția Volumului III în martie 2025 și lucrarea în sine, realizată cu profesionalism, dedicație și respect pentru adevărul istoric, constituie un act simbolic și un omagiu la împlinirea a 90 de ani de existență a AOSR. În prelegerea susținută, Profesorul Adrian Badea a prezentat datele și elementele semnificative ale istoriei instituției, provocările și dificultățile parcurse, statutul actual și perspectivele acesteia.
În context, Președintele de onoare a pledat pentru colaborarea academiilor din România după modelul academic din Franța într-o adevărată mișcare academică românească și a reafirmat marele respect pe care AOSR îl poartă Academiei Române, forul suprem de consacrare științifică și culturală în România.
Bogdan Ciucă, președintele Comisiei juridice din Camera Deputaților și președintele Academiei de Științe Juridice, a pledat pentru nevoia de elite în societatea românească și a spus că rolul AOSR este să promoveze elite.
Profesorul Ion Victor Bruckner, vicepreședintele Academiei de Științe Medicale, a subliniat că Academia de Științe din România a fost înființată de un medic, Profesorul Constantin Angelescu, reformată de un medic, Generalul Profesor Vasile Cândea, după 1990, și are în conducere tot un medic, în calitate de vicepreședinte, Rectorul Viorel Jinga. Instituția pe care o reprezintă a fost înființată tot de profesorul Constantin Angelescu, împreună cu Daniel Danielopolu, și tot în 1935. De aceea „academiile-surori”, de aceeași vârstă, au multe de făcut împreună în toate domeniile.
Prof. univ. dr. Emil Ceban, președintele Consiliului Rectorilor din Republica Moldova, Rectorul Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, membru al Academiei de Științe din Moldova, a vorbit despre importanța educației, științei și culturii în dezvoltarea țărilor și a pledat pentru colaborarea dintre academii. În context, a mulțumit României pentru sprijinul constant acordat Republicii Moldova în știință și cercetare.
Lucian Dindirică, directorul Muzeului Exilului Românesc, din Craiova, a transmis mesajul Academiei Româno-Americane (înființată în 1975, în California), semnat de doamna Ruxandra Vidu, președintele instituției. În mesaj, se apreciază că AOSR este „o instituție de prestigiu, care a marcat progresul științei românești, un far al excelenței științei”, „un simbol al rigorii academice și al inovării”. Mesajul promovează ideea colaborării între cele două academii și a dezvoltării relației transatlantice.
În continuare, au prezentat mesaje de apreciere și felicitare la adresa AOSR: Dr. ing. Dragoș Neagu, Președintele Comisiei Naționale a Bibliotecilor, Prof. univ. dr. ing. Mihăiță Mihai, Președintele Asociației Inginerilor din România și Președintele de Onoare al Academiei de Științe Tehnice, Prof. univ. dr. Teodor Frunzeti, membru titular al Academiei de Științe ale Securității Naționale, președintele Secției de Științe Militare a AOSR, Claudia Nicolae, directorul general al AGERPRES.
În finalul evenimentului, a avut loc un moment muzical susținut de: Arlinda Morava, soprană (Albania), Andrei Manea, tenor, Opera Națională din Cluj-Napoca, Constantin Mușat, violonist, Opera Națională din București, Adriana Alexandru, pianistă.
În cadrul manifestării, a fost prezentată și cartea „Noi despre noi”, realizată de Academia Oamenilor de Știință din România cu ocazia împlinirii a 90 de ani de existență, care realizează un portret concentrat al instituției și oferă o imagine relevantă a statutului și importanței de prim ordin ale AOSR în spațiul academic românesc și internațional.
Adunarea Generală Festivă „AOSR 90” s-a desfășurat sub semnul bucuriei pentru un important jubileu academic, marcat de aprecieri și cordiale urări de „la mulți ani” adresate Academiei Oamenilor de Știință din România. Manifestarea a constituit celebrarea unei instituții de elită a spațiului academic românesc și, în același timp, celebrarea excelenței în educație, știință și cercetare, un elogiu adus Cunoașterii ca factor al dezvoltării civilizației și umanității.
Biroul de Comunicare și Relații Publice al Academiei Oamenilor de Știință din România
Academia Oamenilor de Știință din România (AOSR) trebuie să militeze pentru democrație, nediscriminare, obiectivitate și transparență și să construiască rețele de tineri profesioniști, având o echipă de elită, cu obiective comune în cercetare și educație, a declarat președintele acestei instituții, prof. univ. dr. ing. Doina Banciu, joi, într-o conferință prilejuită de aniversarea a 90 de ani de la înființarea instituției.
‘Aș dori să fie o academie în mijlocul societății, cu membri modele de urmat pentru generații mai tinere, atât în plan personal, cât și instituțional, o academie cu participare activă la deciziile care privesc cercetarea și educația, adică să fim luați și noi în considerare la astfel de decizii, o academie care să militeze pentru democrație, nediscriminare, obiectivitate, transparență, o academie (…) recunoscută ca lider pe anumite domenii de ale cunoașterii (…), o academie care a construit și construiește rețele de tineri profesioniști, specializați pe domenii, sprijiniți și îndrumați către performanță, o academie care să coaguleze inițiative, indiferent de unde provin, să le susțină și să le pună în practică’, a afirmat Doina Banciu.
Doina Banciu a punctat că AOSR trebuie să militeze pentru recunoașterea valorilor, pentru cultură și știință, educație, cooperare și colaborare constructivă, progres economic și social….
Citiți articolul integral pe website-ul Agerpres.ro
