Acasă Blog Pagina 3

Drum lin prof. univ. dr. fiz. Apolodor Aristotel Răduță, membru titular al AOSR!

aosradmin
-
0
Drum lin prof. univ. dr. fiz. Apolodor Aristotel Răduță, membru titular al AOSR!

6 martie 1943, Ulmi, judeţul Giurgiu – 13 februarie 2026, București

Comunitatea academică și științifică din România, Academia Oamenilor de Știință din România și școala românească de fizică teoretică sunt în doliu la trecerea la cele veșnice a ilustrului savant prof. univ. dr. fiz. Apolodor Aristotel Răduță, membru titular al AOSR, cercetător științific de gradul I și conducător de doctorat, personalitate de prim rang a fizicii nucleare teoretice românești.

Născut la 6 martie 1943, în comuna Ulmi, județul Giurgiu, s-a format intelectual în cadrul Universității din București – unde a absolvit atât Facultatea de Fizică (specializarea Fizică Teoretică), cât și Facultatea de Matematică. Apolodor Răduță a întruchipat, de-a lungul întregii sale cariere, modelul savantului complet, pentru care rigoarea matematică și intuiția fizică s-au unit într-o operă științifică de excepție. Și-a susținut doctoratul în fizică în anul 1972, cu o teză consacrată studiului microscopic al excitațiilor colective nucleare, temă care avea să devină una dintre direcțiile majore ale contribuțiilor sale originale.

Profesor universitar la Catedra de Fizică Teoretică și Matematică a Facultății de Fizică – Universitatea din București și cercetător la Institutul Național de Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”, a format generații de studenți, doctoranzi și cercetători, impunând prin exigență, eleganță intelectuală și profunzime conceptuală o veritabilă școală de gândire în domeniul structurii nucleare.

Opera sa științifică, materializată în sute de lucrări publicate și citate pe plan internațional, a acoperit o arie impresionantă de teme de frontieră:

– descrierea microscopică a mișcărilor colective cvadrupolare și octupolare;
– dezvoltarea și generalizarea modelului stărilor coerente (CSM și GCSM);
– noi dezvoltări bozonice pentru algebra de cvasi-spin și formalismul many-body;
– studiul dezintegrării beta duble;
– excitații de spin și fenomene de clusterizare în nuclee;
– comportarea regulată și haotică a hamiltonienilor bozonici;
– fenomene de simetrie chirală și mișcare de tip wobbling în nuclee triaxiale;
– renormarea completă a ecuațiilor pnQRPA.

Prin aceste contribuții, profesorul Apolodor Răduță a oferit modele teoretice originale, metode analitice de mare finețe și interpretări conceptuale de referință, intrând în dialog direct cu marile direcții ale fizicii nucleare mondiale și consolidând prestigiul cercetării românești în acest domeniu.

Membru titular al Academiei Oamenilor de Știință din România, a fost una dintre figurile care au dat consistență, autoritate științifică și prestigiu Secției de Științe Fizice. Prezența sa în viața academică a fost marcată de demnitate, echilibru și fidelitate față de valorile fundamentale ale cercetării: adevăr, rigoare și continuitate.

În plan uman, colegii și discipolii îi vor păstra vie amintirea ca pe cea a unui maestru autentic, generos în idei, discret în atitudine, dar ferm în exigență, capabil să inspire prin forța exemplului personal și prin pasiunea pentru cunoaștere.

Dispariția profesorului Apolodor Aristotel Răduță lasă un gol profund în fizica românească. Rămâne însă moștenirea sa științifică – o operă durabilă, integrată patrimoniului universal al fizicii teoretice – și rămâne școala de gândire pe care a creat-o, care îi va purta mai departe numele și spiritul.

Academia Oamenilor de Știință din România își exprimă profunda recunoștință pentru întreaga sa activitate și transmite familiei, colegilor și tuturor celor care l-au cunoscut și prețuit sincere condoleanțe.

Memoria sa va rămâne vie în conștiința comunității științifice românești.

AOSR semnează Protocolul de colaborare cu Universitatea “Aleksandër Moisiu” Durrës

aosradmin
-
0
AOSR semnează Protocolul de colaborare cu Universitatea “Aleksandër Moisiu” Durrës

Pe 17 februarie 2026, la sediul Academiei Oamenilor de Știință din România (AOSR), s-a desfășurat ceremonia oficială de semnare a Protocolului de colaborare dintre AOSR și Universitatea “Aleksandër Moisiu” Durrës (UAMD) din Albania.


Documentul a fost semnat de Prof. univ. dr. ing. Doina Banciu, Președinte AOSR, și dl. Prof. Dr. Shkelqim Fortuzi – Rector al Universității “Aleksandër Moisiu” Durrës, în prezența Excelenței Sale Doamna Enkeleda Mërkuri, Ambasadorul Republicii Albania în România, a Prof. Dr. Azeta Tartaraj – ViceRector pentru cercetare științifică UAMD și a Prof.dr.ing. Petru Andea, Secretar științific AOSR. La întâlnirea instituțională a participat, de asemenea, și dl. Prof. Univ. dr. Liviu Lucaci – Rector al Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică ”I. L. Caragiale” București.


În baza Protocolului de colaborare, cele două instituții își propun să organizeze în comun activități de cooperare științifică și culturală specifice susținerii, promovării și dezvoltării culturii, educației, științei și tehnologiei; să producă și să difuzeze lucrări științifice pe teme de interes comun, sub patronajul AOSR și să organizeze evenimente științifice și culturale pentru a pune în valoare rezultatele proiectelor comune și pentru a promova schimburile între cele două părți.

Discurs de recepție – Prof. Dr. Fiz. Doru Ursuțiu

aosradmin
-
0
Discurs de recepție – Prof. Dr. Fiz. Doru Ursuțiu

Prof. Dr. Fiz. Doru URSUȚIU, Membru Titular AOSR – Secția Științe Fizice – va susține discursul de recepție „Instrumentația Virtuală – Trecut, Prezent și Viitor” în data de 20 februarie 2026, ora 12:00, la sediul Academiei Oamenilor de Știință din România, sala „Constantin Angelescu”, etaj 1, str. Ilfov nr. 3, București.

Simpozion științific – „CONSTANTIN BRÂNCUȘI, CREATORUL SCULPTURII MODERNE”

aosradmin
-
0
Simpozion științific – „CONSTANTIN BRÂNCUȘI, CREATORUL SCULPTURII MODERNE”

– „Eu am făcut piatra să cânte” –

Anul 2026 a fost instituit prin Legea nr. 140/2025 „Anul Constantin Brâncuși”. Pe 19 februarie 2026, se împlinesc 150 de ani de la nașterea marelui sculptor. Constantin Brâncuși, născut la Hobița (Gorj), pe 19 februarie 1876, este recunoscut ca unul dintre cei mai mari sculptori ai artei universale, cel mai mare sculptor al secolului XX și creatorul sculpturii moderne.

Academia Oamenilor de Știință din România (AOSR) și Biblioteca Centrală Universitară ”Carol I” (BCU) organizează Simpozionul Științific „Constantin Brâncuși, creatorul sculpturii moderne” – „Eu am făcut piatra să cânte”. Evenimentul se înscrie în Programul „Știință, Cultură, Diplomație pentru România” (RO-SCUD), conceput și inițiat de Academia Oamenilor de Știință din România.

Simpozionul are ca parteneri Institutul Cultural Francez și Agenția Universitară a Francofoniei și va avea loc în data de 18 februarie, începând cu ora 13.00, în Sala Carol I a Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”. Vor participa personalități ale culturii și științei românești, membri ai corpului academic, ambasadori, diplomați, reprezentanți ai vieții publice, cercetători.

AGENDA SIMPOZIONULUI

13:00 – 13:15 – Deschiderea evenimentului:
Prof. univ. dr. ing. Doina Banciu
Conf. univ. dr. Mireille Rădoi

13:15 – 14:00 – Sesiunea Plenară – Keynote speeches, Prelegeri în plen (română, engleză, franceză);
Moderatori: Conf. univ. dr. Mireille Rădoi și Prof. univ. dr. ing. Doina Banciu

  • Madame Isabelle Pérot, Directoarea generală a Institutului Francez din România / Isabelle Pérot, Directrice de l’Institut français de Roumanie, Conseillère de coopération et d’action culturelle – Ambassade de France en Roumanie;

  • Av. Dana Gruia-Dufaut, Conseillère des Français de l’étranger;

  • Arh. Vlad Eftenie, UAUIM (Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu)

  • Constantin Mincu-Brâncuși, Președintele Fundației ”Familia Brâncuși”

14:00 – 14:15 – Pauză de cafea

14:15 – 15:30 – Sesiunea de Comunicări și Dezbateri
Moderator: Prof. univ. dr. Sorin Ivan, membru titular AOSR

  • Prof. univ. dr. Cătalin Bălescu, rector UNARTE (Universitatea Națională de Arte)

  • Prof. univ. dr. Narcis Zărnescu, „Constelația Centrului: Guénon, Eliade, Sergiu Al. George și Vâlsan în lectura sculpturală a lui Brâncuși”

  • Prof. univ. dr. Sorin Ivan, „Sculptorul care a căutat Ideea și Esența Lumii. Semnificațiile filosofice și estetice ale operei lui Brâncuși”

  • Prof. univ. dr. Ioan Roșca, „Începutul lumii la Eminescu și Brâncuși”

  • Prof. univ. dr. Nicolae Georgescu, membru asociat AOSR

Expoziția de carte „Constantin Brâncuși”

Semnarea Protocolului de colaborare dintre Academia Oamenilor de Știință din România și Institutul Național de Recuperare, Medicină Fizică și Balneoclimatologie

aosradmin
-
0
Semnarea Protocolului de colaborare dintre Academia Oamenilor de Știință din România și Institutul Național de Recuperare, Medicină Fizică și Balneoclimatologie


La data de 11 februarie 2026, la sediul Academiei Oamenilor de Știință din România (AOSR), s-a desfășurat ceremonia oficială de semnare a Protocolului de colaborare dintre AOSR și Institutul Național de Recuperare, Medicină Fizică și Balneoclimatologie (INRMFB). Documentul a fost semnat de Prof. univ. dr. ing. Doina Banciu, Președinte AOSR, și de dl. Adrian Miulescu, Manager INRMFB, în prezența reprezentanților celor două instituții.


În intervenția sa, Prof. univ. dr. ing. Doina Banciu a evidențiat misiunea AOSR de a susține cercetarea științifică, de a facilita diseminarea cunoașterii și de a promova excelența academică la nivel național și internațional. Protocolul semnat are ca obiectiv principal consolidarea cercetării interdisciplinare în domeniul recuperării medicale și al balneologiei, prin identificarea și dezvoltarea unor proiecte de interes comun, circumscrise ariilor de competență ale celor două instituții. Prof.univ.dr.ing. Doina Banciu a mai punctat faptul că prin semnarea acestui acord membrii AOSR vor beneficia de facilități privind accesul la bazele de tratament ale INRMFB.


În cadrul aceleiași ceremonii a fost semnat și un al doilea protocol, având ca obiect dezvoltarea și susținerea Platformei digitale BalneoGO. Aceasta urmărește promovarea cercetării științifice, a educației pentru sănătate și a informării publice în domeniul balnear, medical și al recuperării funcționale, prin integrarea instrumentelor digitale în circuitul serviciilor și al datelor relevante pentru pacienți și comunități locale.


Prof. univ. dr. ing. Anton Hadăr, Vicepreședinte AOSR, a subliniat caracterul multidisciplinar al demersului, menționând că cel puțin șase secții ale Academiei – Științe Medicale, Științe Tehnice, Științe Biologice, Științe Chimice, Științe Fizice și Tehnologia Informației – pot contribui cu expertiză de înalt nivel la implementarea obiectivelor stabilite. A fost evidențiată necesitatea unei integrări coerente între componenta științifică și cea medicală, astfel încât rezultatele cercetării să se reflecte direct în îmbunătățirea practicilor clinice și a serviciilor oferite pacienților.

Totodată, a fost evocată oportunitatea extinderii colaborării către mediul universitar, prin implicarea Universității Naționale de Știință și Tehnologie Politehnica București, în special a Facultății de Inginerie Medicală, în vederea realizării unor stagii de practică pentru studenți în cadrul INRMFB, consolidând astfel legătura dintre formarea academică și aplicațiile clinice.

Prof. univ. dr. ing. Petru Andea, Secretar științific AOSR, a remarcat potențialul acestei colaborări de a genera beneficii concrete inclusiv pentru comunitatea academică, prin facilitarea accesului la expertiză și soluții inovatoare orientate către menținerea și optimizarea stării de sănătate.

La rândul său, dl. Adrian Miulescu, Manager INRMFB, a subliniat relevanța parteneriatului cu AOSR pentru consolidarea componentei științifice a activității INRMFB, considerând acest demers drept o recunoaștere instituțională a eforturilor depuse în domeniul recuperării medicale și al digitalizării serviciilor balneare. Platforma BalneoGO, aflată în prezent în parteneriat cu 42 de primării, funcționează ca un sistem digital de tip booking balnear, oferind utilizatorilor posibilitatea de a selecta baze de tratament în funcție de factorii terapeutici specifici și de nevoile medicale individuale.

Prin semnarea acestor protocoale, AOSR și INRMFB își asumă un cadru instituțional de cooperare orientat către integrarea cercetării fundamentale și aplicative, a expertizei academice și a infrastructurii medicale, cu scopul de a contribui la dezvoltarea sustenabilă a domeniului recuperării medicale și a balneologiei în România.

Discurs de recepție – Prof. Dr. Ioannis Mavroudis

aosradmin
-
0
Discurs de recepție – Prof. Dr. Ioannis Mavroudis


Prof.dr. Ioannis MAVROUDIS, Senior Lecturer în Neurologie la Universitatea din Leeds – Marea Britanie și Membru de Onoare AOSR din străinătate  – Secția Științe Biologice – AOSR – va susține discursul de recepție „Neuronal Morphospace: Linking Structure, Plasticity, and Brain Function Across Scales” în data de 19 februarie 2026, ora 10:30, la sediul Academiei Oamenilor de Știință din România, sala „Constantin Angelescu”, etaj 1, str. Ilfov nr. 3, București.

AOSR, reprezentată cu succes la Salonul Internațional de Inventică IPITEX Bangkok Thailanda 2026

aosradmin
-
0
AOSR, reprezentată cu succes la Salonul Internațional de Inventică IPITEX Bangkok Thailanda 2026


România a participat cu numeroase invenții și proiecte de cercetare la Salonul Internațional de Proprietatea Intelectuală, Inventică, Inovație și Tehnologie IPITEX organizat de Guvernul Thailandei la Bangkok, în ianuarie 2026.

La acest eveniment de înaltă ținută academică și științifică, cel mai mare din ASIA și unul dintre cele mai prestigioase din lume, au participat universități și institute de cercetare de pe întreaga planetă, academii, asociații profesionale, România fiind reprezentată de Academia Oamenilor de Știință din România (AOSR), Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, Universitatea Politehnica din Timișoara, Universitatea Națională de Știință și Tehnologie POLITEHNICA București, Universitatea Gheorghe Asachi din Iași, Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava, Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Chimie și Petrochimie ICECHIM București, Societatea Academică de Management din România (SAMRO), Forumul Inventatorilor Români Iași (FIR Iași), Asociația Profesională Corneliu Grup Deva) și Asociația Română pentru Tehnologii Alternative din Sibiu (A.R.T.A. Sibiu).

Participarea României la Bangkok a fost realizată prin intermediul FIR Iași.

Într-un cadru organizat, coordonatorul delegației României, prof. univ. dr. ing. Aurel Mihail ȚÎȚU, a prezentat portofoliul de activități și proiectele pe care Academia Oamenilor de Știință din România le dezvoltă și le promovează prin programele „România cunoașterii” și „RO-SCUD (Știință, Cultură și Diplomație).


Standul României a fost vizitat de doamna Dr. Wiparat De-ong – Executive Director National Research Council of Thailand – care răspunde de întregul portofoliu de cercetare dezvoltare și inovare din Guvernul Thailandei – și care și-a exprimat aprecierea pentru participarea României la unul dintre cele mai prestigioase evenimente de natură științifică și academică din lume, IPITEX 2026 Bangkok Thailanda.

Academia Oamenilor de Știință din România: Unirea Principatelor – o lecție magistrală a istoriei

aosradmin
-
0
Academia Oamenilor de Știință din România: Unirea Principatelor – o lecție magistrală a istoriei

24 ianuarie 1859, un moment cardinal al devenirii românești

Academia Oamenilor de Știință din România celebrează, împreună cu întreaga națiune, cu românii din țară și de pretutindeni, Unirea Principatelor Române, realizată la 24 ianuarie 1859.

Unirea Principatelor Române reprezintă un eveniment de importanță fundamentală în edificarea României Moderne. 24 ianuarie 1859 rămâne în conștiința românească o dată cu semnificații complexe și simbolice, un moment major în procesul construcției și devenirii naționale.

Unirea celor două țări românești prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, la Iași și la București, a fost un act politic care a exprimat voința unirii și unității românilor, un act conștiință și solidaritate națională. Rolul determinant în acest act l-au avut elitele politice, care au inițiat un Proiect de Țară și l-au dus la îndeplinire cu sprijinul poporului. Domnia lui Cuza, între 1859 și 1866, a fost o perioadă de reforme fundamentale în domeniile-cheie, cadrul procesului de construcție a României Moderne și de aliniere progresivă a civilizației românești la civilizația europeană. Unirea de la 24 ianuarie, cunoscută ca „Unirea lui Cuza”, a reprezentat o realizare de însemnătate capitală în procesul de făurire a României Mari. 

Astăzi, la 167 de ani de la acest eveniment, pentru Academia Oamenilor de Știință din România, Unirea reprezintă un prilej de celebrare, de omagiere a elitelor politice și a poporului român, care au transformat un vis național în realitate, și, în același timp, un cadru al reflecției la istorie și la lecția pe care aceasta ne-o oferă. Cei care au inițiat proiectul politic și l-au realizat, personalități educate la mari universități europene, au probat viziune, voință, conștiință și responsabilitate, asumând o misiune de mare dificultate în fața istoriei pentru destinul poporului român. Au avut puterea să acționeze solidar, transpartinic, dincolo de interese ideologice sau de grup, în direcția interesului național. Au avut, de asemenea, forța de a-și solidariza poporul în jurul Proiectului Național, în procesul de aliniere a țării la Europa civilizată.

În viziunea Academiei Oamenilor de Știință din România, Unirea lui Cuza reprezintă o lecție magistrală pentru noi, cei de azi – elite politice, academice și culturale, întreaga națiune –, avem ce învăța. Astăzi, într-o lume a tensiunilor și conflictelor, avem nevoie, mai mult decât oricând de un Proiect Politic pentru România, de viziune, conștiință, responsabilitate și competență, de dragoste de țară și de patriotism. Istoria ne oferă repere și modele, proiecte, evenimente și personalități, care ne pot inspira și motiva în procesul continuu al construcției și dezvoltării țării. Un Proiect Politic pentru România de azi și de mâine, stat membru al Uniunii Europene și al NATO, poate fi realizat prin solidaritatea transpartinică a elitelor și a întregii națiuni, după cum ne arată Unirea de la 24 ianuarie și momentele cardinale ale istoriei noastre. 

Biroul de Comunicare și Relații Publice al Academiei Oamenilor de Știință din România

De ce știința este fundamentul prioritar al dezvoltării societății

aosradmin
-
0
De ce știința este fundamentul prioritar al dezvoltării societății

În fiecare epocă a istoriei, societățile care au înțeles să investească în cunoaștere au reușit nu doar să supraviețuiască, ci să prospere. Dincolo de infrastructură, resurse naturale sau forță de muncă, adevărata resursă strategică a unei națiuni este capacitatea ei de a produce și de a valorifica știință. Într-o lume dominată de tehnologie, tentația este adesea de a vedea progresul ca pe o succesiune de invenții spectaculoase. Dar această perspectivă este incompletă. Tehnologia nu apare din neant. Ea este rodul direct al științei, iar știința – mai ales cea fundamentală – reprezintă fundamentul prioritar al dezvoltării durabile a societății.

Lanțul firesc al progresului este clar: știința fundamentală creează cunoaștere, această cunoaștere alimentează știința aplicativă, iar din ea se nasc tehnologiile care transformă viața de zi cu zi. Inversarea acestui lanț este o eroare conceptuală periculoasă. A crede că tehnologia generează știință înseamnă a confunda efectul cu cauza și a risca, pe termen lung, stagnarea intelectuală și tehnologică.

Știința fundamentală – izvorul nevăzut al progresului

Marile descoperiri care au schimbat lumea nu au fost, la origine, motivate de aplicații imediate. Legile mișcării ale lui Newton nu au fost scrise pentru a construi motoare, iar teoria electromagnetismului formulată de Maxwell nu urmărea dezvoltarea telecomunicațiilor. Cu toate acestea, fără aceste teorii, nu ar fi existat revoluția industrială, electricitatea, radioul, computerul sau internetul.

Știința fundamentală este o investiție în viitorul îndepărtat. Ea răspunde unor întrebări esențiale despre natură, materie, viață și Univers, fără a ști dinainte ce aplicații vor rezulta. Tocmai această libertate a cercetării, această explorare dezinteresată a necunoscutului, face posibil saltul calitativ al cunoașterii. Fără ea, societatea ar rămâne captivă unui prezent limitat, incapabil să își imagineze și să construiască viitorul.

Istoria este plină de exemple grăitoare: mecanica cuantică, considerată inițial un domeniu abstract și greu de înțeles, stă astăzi la baza microelectronicii, laserelor, imagisticii medicale și a întregii industrii digitale. Teoria relativității, aparent o speculație teoretică, este indispensabilă funcționării sistemelor GPS. Nimeni nu ar fi putut anticipa, în momentul descoperirii, amploarea impactului lor social și economic.

De la știință aplicativă la tehnologie

Între laborator și viața cotidiană există o verigă esențială: știința aplicativă. Ea transformă legile și modelele teoretice în metode, protocoale și prototipuri. Este spațiul în care ideile capătă formă, unde cunoașterea devine instrument.

Din această etapă se nasc tehnologiile – expresia vizibilă și palpabilă a științei. Fie că vorbim despre medicamente inovatoare, surse de energie regenerabilă, materiale inteligente sau sisteme informatice avansate, toate sunt rezultatul direct al unei acumulări lente și riguroase de cunoaștere științifică.

Tehnologia este, așadar, un produs al științei, nu generatorul ei. Ea poate stimula noi întrebări și poate oferi instrumente de cercetare mai performante, dar nu poate înlocui sursa originară a progresului: cercetarea fundamentală. O societate care investește exclusiv în tehnologie, neglijând știința de bază, se condamnă la a importa idei, la a copia soluții și la a pierde autonomia intelectuală și strategică.

Impactul direct asupra dezvoltării societății

Beneficiile științei nu se limitează la creștere economică. Ele se reflectă în sănătatea populației, în educație, în protecția mediului, în securitate și în calitatea vieții. Progresele medicinei au prelungit speranța de viață și au redus suferința. Tehnologiile energetice moderne oferă șansa unei dezvoltări sustenabile. Informatica a revoluționat comunicarea, educația și administrația publică.

Mai mult decât atât, știința formează un anumit tip de cultură: cultura raționalității, a spiritului critic și a respectului pentru adevăr. O societate care prețuiește știința este o societate mai rezistentă la manipulare, mai deschisă dialogului și mai capabilă să ia decizii informate.

În acest sens, știința nu este doar un instrument de progres material, ci și un pilon al democrației și al maturității civice. Ea educă nu doar specialiști, ci cetățeni.

Fondurile pentru știință – o investiție strategică, nu o cheltuială

Una dintre cele mai grave erori de politică publică este tratarea finanțării cercetării ca pe un lux sau ca pe un domeniu secundar. În realitate, fondurile pentru știință sunt printre cele mai eficiente investiții pe termen lung. Ele generează inovare, atrag talente, creează industrii noi și sporesc competitivitatea internațională.

Țările care au înțeles acest adevăr – Statele Unite, Franța, Anglia, Germania, Japonia, Canada, Coreea de Sud, statele nordice – și acum China, Taiwanul, au construit sisteme solide de cercetare și au devenit lideri tehnologici și economici. Nu putem ignora nici Rusia care în domeniul nuclear a investit în cercetare în mod considerabil, neglijând însă alte domenii. În schimb, națiunile care au subfinanțat constant știința au rămas dependente de importul de tehnologie și de decizii luate în afara propriilor granițe.

Finanțarea științei nu înseamnă doar bani pentru laboratoare și echipamente. Înseamnă respect pentru cercetători, stabilitate instituțională, programe pentru tineri și un climat intelectual care să încurajeze excelența. Fără aceste condiții, talentul se pierde, iar societatea își erodează viitorul. Politicienii sunt primi care ar trebui să înțeleagă acest lucru, pt ca schimbarea de atitudine stă în mâinile lor.

Un apel la luciditate și responsabilitate

Dezvoltarea autentică a societății nu poate fi construită pe improvizație sau pe entuziasmul de moment al inovației tehnologice. Ea se sprijină pe un edificiu solid de cunoaștere, clădit cu răbdare de generații de oameni de știință. Știința creează tehnologie, iar tehnologia transformă societatea – acesta este lanțul firesc al progresului.

A investi în știință înseamnă a investi în viitorul copiilor noștri, în sănătatea comunităților, în prosperitatea economică și în demnitatea unei națiuni capabile să gândească cu mintea ei. Este un gest de responsabilitate istorică și un act de încredere în puterea rațiunii umane.

Într-o lume aflată la răscruce de crize – climatice, energetice, sanitare și geopolitice – răspunsul nu poate veni decât din știință. Iar societatea care va înțelege prima acest adevăr nu va fi doar mai bogată, ci mai liberă și mai înțeleaptă.

Repere istorice ale lanțului știință–tehnologie–societate

Pentru a înțelege mai bine acest mecanism al progresului, este suficient să privim câteva momente decisive din istoria umanității. Revoluția industrială nu a pornit din ateliere, ci din marile sinteze teoretice ale fizicii clasice și ale chimiei moderne. Descoperirea structurii atomului a deschis drumul energiei nucleare și medicinei moderne. Dezvoltarea teoriei informației și a logicii matematice a făcut posibilă apariția computerului și, ulterior, a inteligenței artificiale.

Un exemplu emblematic îl constituie descoperirea penicilinei. În spatele acestui miracol medical nu a stat un program industrial, ci curiozitatea științifică a lui Alexander Fleming și cercetările fundamentale din microbiologie. La fel, revoluția semiconductorilor nu ar fi fost posibilă fără înțelegerea profundă a fizicii stării solide, domeniu considerat mult timp pur teoretic.

Aceste episoade arată limpede că progresul nu este rezultatul hazardului sau al ingeniozității izolate, ci consecința unei culturi a cercetării fundamentale cultivate pe termen lung.

Exemple românești – dovada unei vocații științifice

Și istoria României oferă exemple convingătoare despre forța transformatoare a științei. Henri Coandă, pornind de la cercetări fundamentale în aerodinamică, a deschis drumul aviației cu reacție. Ștefan Procopiu a formulat magnetonul care îi poartă numele, contribuind esențial la fizica modernă. Fizica atomică națională prin Horia Hulubei la Măgurele a cunoscut o vie dezvoltare. Gheorghe Pauliș, Victor Babeș și Nicolae Paulescu au pus bazele unor direcții majore în medicina contemporană, cu impact direct asupra sănătății publice.

În perioada de afirmare a școlilor românești de matematică și fizică, nume precum Grigore Moisil, Simion Stoilow sau Alexandru Proca au demonstrat că o țară fără resurse spectaculoase poate deveni un centru de excelență prin investiția în educație și cercetare.

Mai aproape de prezent, cercetarea nucleară de la Măgurele, dezvoltarea laserului de mare putere sau contribuțiile românești la proiecte europene de vârf, cum ar fi noul tip de reactor nuclear de la Pitesti-Mioveni aarată că potențialul există. Ceea ce lipsește adesea nu este talentul, ci continuitatea finanțării și viziunea strategică.

Aceste exemple nu sunt simple pagini de istorie. Ele sunt argumente vii că știința românească poate deveni din nou un motor al dezvoltării naționale, dacă este sprijinită consecvent și inteligent.

Educația și cercetarea – semințele viitorului

Un sistem solid de cercetare nu poate exista fără o educație de calitate. Școala este locul unde se formează nu doar competențe, ci vocații. Fiecare mare cercetător a fost, mai întâi, un elev curios și un student inspirat.

Investiția în știință începe, de fapt, cu investiția în educație: laboratoare școlare, profesori bine pregătiți, programe care să stimuleze creativitatea și gândirea critică. Fără această bază, nici cele mai generoase bugete de cercetare nu pot produce rezultate durabile.

O societate care își neglijează școala își sabotează viitorul. În schimb, o societate care cultivă respectul pentru cunoaștere își construiește, pas cu pas, independența intelectuală și prosperitatea.

Un final mobilizator – știința ca proiect de țară

Astăzi, mai mult ca oricând, știința trebuie privită ca un proiect de țară. Nu ca un capitol marginal din buget, nu ca un privilegiu al unei elite restrânse, ci ca o investiție colectivă în destinul națiunii.

Avem datoria să înțelegem că fiecare laborator finanțat, fiecare tânăr cercetător sprijinit, fiecare program de cercetare lansat înseamnă o șansă în plus pentru dezvoltare, pentru sănătate, pentru securitate și pentru demnitate națională.

Să nu uităm: marile națiuni nu s-au construit doar prin arme, drumuri sau fabrici, ci prin idei. Prin oameni care au avut curajul să întrebe, să caute și să descopere.

Este momentul ca societatea să redescopere respectul pentru știință și să o așeze acolo unde îi este locul firesc: în centrul strategiei de dezvoltare. Nu pentru gloria cercetătorilor, ci pentru binele comun.

Dacă vrem un viitor sigur, prosper și liber, nu avem de ales: trebuie să investim în știință astăzi.

Pentru că tehnologia trece, industriile se schimbă, dar cunoașterea rămâne.

Iar o națiune care își cultivă cunoașterea își câștigă, în cele din urmă, viitorul.

SCImago în contextul instrumentelor internaționale de evaluare – Semnificația poziționării Academiei Oamenilor de Știință din România în clasamentul 2025

aosradmin
-
0
SCImago în contextul instrumentelor internaționale de evaluare – Semnificația poziționării Academiei Oamenilor de Știință din România în clasamentul 2025

Evaluarea performanței științifice instituționale se bazează astăzi pe un ansamblu de instrumente bibliometrice internaționale, fiecare având o logică proprie, avantaje specifice și limite bine cunoscute. Dintre acestea, SCImago Institutions Rankings (SIR) ocupă un loc aparte, fiind un instrument preferat de Academia Oamenilor de Știință din România, tocmai datorită abordării sale integrate.

SCImago, cu sediul central în Spania, unde funcționează?

SCImago este o organizație de cercetare și consultanță din Spania, specializată în analiza bibliometrică, vizualizarea informațiilor științifice și dezvoltarea de instrumente pentru evaluarea performanței științifice și instituționale.

Organizația este formată dintr-un grup de cercetători și analiști aflați în colaborare cu instituții academice spaniole prestigioase, dintre care fac parte:
• Consejo Superior de Investigaciones Científicas (CSIC) – Consiliul Superior de Investigații Științifice din Spania (echivalentul unui institut național de cercetare).
• University of Granada (Universitatea din Granada).
• Universidad Carlos III de Madrid (Universitatea Carlos III din Madrid).
• Universidad de Alcalá.
• Universidad de Extremadura (Universitatea din Extremadura).

Acest „laborator” colectiv – la început proiect de cercetare – a evoluat în ceea ce astăzi este cunoscut ca Scimago Lab, care funcționează și ca o companie de consultanță / furnizor de instrumente bibliometrice utilizate internațional.
Nu se limitează la evaluarea producției științifice propriu-zise, ci construiește un indicator compozit, un vector tri-componental ca obiectiv central, bazat pe trei dimensiuni distincte:
• performanța științifică (Research),
• capacitatea de inovare (Innovation),
• impactul societal și vizibilitatea instituțională (Societal).

Această arhitectură îl diferențiază net de alte instrumente consacrate.

✅ Ce face SCImago

SCImago a dezvoltat și publicat o serie de instrumente și proiecte care sunt utilizate global:
SCImago Journal & Country Rank (SJCR)
Un portal public care oferă indicatori bibliometrici pentru reviste și țări, bazat pe date din Scopus – cea mai mare bază de date de citări și publicații academice.
SCImago Institutions Rankings (SIR)
Clasamentul instituțional internațional anual, folosit de universități, institute și academii (inclusiv AOSR), pentru evaluarea și compararea instituțiilor după trei dimensiuni:
Research (performanța științifică)
Innovation (inovare)
Societal / Visibility (impact și vizibilitate web)

Aceste trei componente compun un indicator compozit, vector obiectiv central cu 3 componente cum am mai spus, folosit în raportul anual SIR World Report – un rezumat sistematic al performanței instituțiilor la nivel global.

Origine și evoluție

SCImago a început ca un grup de cercetare academică specializat în:

✅ scientometrie (studiul științei prin date)
✅ bibliometrie (analiza publicațiilor și citărilor)
✅ vizualizări complexe ale datelor științifice

Ulterior, pe baza colaborării dintre universitățile spaniole menționate și CSIC, proiectele au evoluat într-o entitate recunoscută internațional, cu produse folosite de instituții academice, autorități de învățământ superior și organizații de cercetare din întreaga lume.

Relația cu Scopus

Indicatorii SCImago – atât pentru reviste (SJR), cât și pentru instituții (SIR) – sunt bazati integral pe date extrase din baza de date Scopus, operată de Elsevier.
Aceasta înseamnă că metodologia SCImago nu este un sistem separat de date, ci analizează și valorifică datele standardizate ale unei baze bibliografice recunoscute internațional, ceea ce îi conferă credibilitate și comparabilitate globală.

Sediul și forma juridică
• SCImago este descris ca o organizație / grup de cercetare cu sediul în Spania.
• Principalul site oficial pentru SCImago Institutions Rankings este:
🔗 https://www.scimagoir.com
• Activitatea este desfășurată prin colaborarea strânsă între instituții universitare spaniole și cercetători specializați în scientometrie.

⸻

De ce este important acest context

Cunoașterea originii, structurii și naturii SCImago este esențială pentru a interpreta corect rezultatele sale ca instrument de evaluare:

Este un proiect academic internațional, nu un simplu clasament comercial.
Metodologiile sale sunt transparente și explicate public. Datele provin dintr-o bază bibliografică standardizată (Scopus) și sunt procesate de cercetători cu expertiză.

SCImago vs Web of Science, Google Scholar și alte platforme

Web of Science, împreună cu instrumentele sale analitice (InCites), oferă o evaluare bibliometrică de mare finețe, bazată pe un corpus foarte selectiv de reviste. Este un instrument excelent pentru analiza impactului științific în sens strict, însă nu surprinde dimensiunea societală și nici componenta de inovare într-o manieră unificată.

Google Scholar, în schimb, se remarcă printr-o acoperire extrem de largă a producției academice, incluzând articole, cărți, capitole și rapoarte. Această deschidere vine însă cu un control mai redus al calității și cu dificultăți de comparabilitate instituțională riguroasă.

Alte instrumente, precum Scopus / SciVal, Dimensions sau Leiden Ranking, sunt foarte utile pentru analize sectoriale sau universitare, dar nu oferă aceeași viziune tri-dimensională asupra instituțiilor de cercetare în ansamblul lor.

Din acest motiv, SCIMAGO este deosebit de potrivit pentru evaluarea academiilor și institutelor de cercetare, unde performanța nu se reduce exclusiv la numărul de articole sau de citări.

⸻

Poziționarea AOSR în SCIMAGO Institutions Rankings 2025

Rezultatele din clasamentul SCIMGO 2025 sunt, pentru Academia Oamenilor de Știință din România, remarcabile și merită subliniate explicit.

În categoria academii și institute de cercetare (sectorul Government):
• AOSR se situează pe locul 4 la scorul total (agregat al celor trei criterii), vectorul obiectiv central, imediat după Academia Română, Institutul de Chimie „P. Poni” și Institutul de Științe Spațiale.
• La criteriul științific (Research), componenta 1 a vectorului obiectiv, AOSR ocupă locul 3, fiind devansată doar de Institutul de Științe Spațiale și Academia Română.
• La criteriul societal, componenta 3 a vectorului obiectiv,AOSR se află tot pe locul 3, după Academia Română și IFIN-HH.
. În schimb la criteriul inovare, componenta 2 a vectorului obiectiv central, AOSR nu apare în primele poziții menționate.

Criteriul “Științific” sau Research

Componenta „Research” în SCImago

Ce măsoară, cum funcționează și ce indică în cazul AOSR

În cadrul SCImago Institutions Rankings, componenta Research reprezintă nucleul strict științific al evaluării. Ea este construită exclusiv pe baza datelor bibliometrice derivate din Scopus și urmărește să surprindă performanța efectivă a activității de cercetare, independent de vizibilitatea web sau de activitatea de inovare.

  1. Ce indicatori intră în componenta Research

Componenta Research este un indicator compozit, alcătuit din mai multi sub-indicatori standardizați, dintre care cei mai relevanți sunt:
• volumul producției științifice (număr de articole indexate);
• impactul citărilor (citări normalizate pe domenii);
• calitatea canalelor de publicare (reviste cu scoruri ridicate SJR);
• proporția lucrărilor în top 10% sau top 25% cele mai citate;
• colaborarea internațională (coautorat transnațional).

Acești indicatori sunt concepuți astfel încât să nu favorizeze artificial volumele mari, ci să surprindă echilibrul dintre cantitate, calitate și impact.

  1. Semnificația poziției AOSR la Research

Faptul că Academia Oamenilor de Știință din România se situează pe locul 3 la criteriul Research în sectorul academii și institute de cercetare este deosebit de relevant din mai multe motive structurale:
1. AOSR nu este o instituție de tip „mega-institut”, cu infrastructuri experimentale masive sau mii de cercetători angajați.
2. Producția sa științifică este în mare parte rezultatul rețelelor academice, al colaborărilor și al cercetării individuale de înalt nivel.
3. Poziționarea pe locul 3 indică faptul că densitatea impactului (raportul calitate / volum) este competitivă la nivel național.

În acest sens, performanța AOSR la Research reflectă eficiență științifică, nu doar masă critică.

  1. De ce componenta Research este „cea mai dinamică”

Comparativ cu Innovation și Societal, componenta Research are o caracteristică esențială:

este cea mai sensibilă la evoluții pe termen scurt și mediu.

Creșterea la Research poate fi accelerată prin:
• orientarea către reviste cu impact ridicat;
• consolidarea colaborărilor internaționale;
• stimularea leadershipului științific (articole cu autori principali AOSR);
• focalizarea pe domenii cu vizibilitate și citare ridicată.

Aceasta explică de ce:
• Institutul de Științe Spațiale a reușit deja să depășească Academia Română la acest criteriu;
• o depășire punctuală a Academiei Române de către AOSR la Research este un obiectiv realist, dacă trendul actual continuă.

⸻

  1. Relația dintre Research și celelalte componente

Un aspect esențial în logica SCImago este că Research alimentează indirect și celelalte componente:
• o producție științifică solidă crește vizibilitatea societală (prin citări, referințe, acces deschis);
• rezultatele de cercetare pot deveni, în timp, input pentru inovare (brevete, aplicații).

Astfel, componenta Research funcționează ca un motor central, în jurul căruia se pot construi performanțe și pe Innovation și Societal.

Componenta „Societal / Visibility” în SCImago Institutions Rankings

1.  Ce măsoară, ce NU măsoară și de ce contează pentru AOSR?

În arhitectura SCImago, componenta Societal (numită uneori și Visibility sau Societal Impact) nu este o dimensiune „soft” și nici una pur mediatică. Ea reprezintă o măsură a prezenței instituției în spațiul public digital global, ca expresie indirectă a relevanței sale academice și științifice.

SCImago nu evaluează opinii, ci urme digitale instituționale măsurabile.

  1. Ce măsoară concret „Societal / Visibility”

Componenta societală se bazează în principal pe indicatori webometrici standardizați, proveniți din surse externe, neutre față de instituții.

Indicatorul-cheie: Web Visibility

Acesta include, în esență:
• numărul de legături (backlinks) către domeniul oficial al instituției;
• diversitatea domeniilor externe care trimit către site-ul instituției;
• poziționarea instituției în ecosistemul web academic
global.

Cu alte cuvinte, se măsoară cât de des este „referențiată” instituția ca actor relevant, nu cât de mult „se promovează”.

  1. De ce este această componentă relevantă științific?

În evaluările moderne ale cercetării, există un consens tot mai larg că:

o instituție științifică relevantă trebuie să fie nu doar productivă, ci și vizibil integrată în rețelele globale de cunoaștere.

Componenta societală:
• surprinde difuzarea cunoașterii;
• indică deschiderea instituției;
• reflectă capacitatea de comunicare academică;
• penalizează instituțiile izolate, chiar dacă sunt productive intern.

Este, așadar, un indicator de conectivitate, nu de prestigiu declarat.

  1. De ce AOSR stă bine la componenta societală

Faptul că AOSR este pe locul 3 la criteriul Societal în sectorul academii și institute de cercetare este extrem de semnificativ, pentru că:
• AOSR nu dispune de infrastructura masivă a unor institute mari;
• nu are rețele industriale sau medicale proprii extinse;
• nu are bugete comparabile cu institutele naționale de fizică sau chimie.

Și totuși:
• site-ul AOSR este bine conectat internațional;
• activitatea academică este vizibilă, citată și referențiată;
• există o prezență coerentă în spațiul digital academic.
Aceasta indică o instituție activă, nu una formală.

Fundamentul performanței AOSR la componenta „Societal / Visibility”

Poziționarea foarte bună a Academia Oamenilor de Știință din România la componenta Societal din clasamentul SCImago 2025 nu este un rezultat conjunctural, ci reflectă o construcție instituțională coerentă, desfășurată în ultimii ani prin politici deliberate de deschidere, cooperare internațională și vizibilitate academică.

Un rol esențial în această evoluție l-au avut strategiile de cercetare și cooperare internațională, dezvoltate sub coordonarea președintei Doina Banciu. Prin inițierea și consolidarea unor parteneriate academice cu Franța și cu mai multe state din regiunea balcanică, AOSR s-a poziționat activ în rețelele de colaborare regională și europeană, sporindu-și prezența și recunoașterea în spațiul academic internațional.

Aceste cooperări au avut un impact direct asupra componentei Societal / Visibility, întrucât:
• au generat referințe externe instituționale;
• au crescut densitatea legăturilor academice internaționale;
• au contribuit la integrarea AOSR în fluxurile de comunicare științifică transnațională.

În același timp, dimensiunea societală a fost consolidată substanțial prin programul „România cunoașterii”, inițiat de președintele de onoare Adrian Badea. Acest program a oferit Academiei o platformă de articulare publică a cunoașterii, facilitând:
• dialogul între cercetare și societate;
• diseminarea rezultatelor științifice către un public mai larg;
• afirmarea rolului AOSR ca actor de reflecție și orientare intelectuală în spațiul public românesc.

A mai existat o inițiativă a președinta Doina Banciu lansată în primăvara 2025 care trebuie amintită. Programul se numește „RO-SCUD” – Știință-Cultură-Diplomație pentru România.

Ce este RO-SCUD?

Potrivit comunicării oficiale:
• A fost lansat pe 5 martie 2025 la Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” din București.
• Este un program interdisciplinar de anvergură națională și internațională dedicat promovării sinergiei dintre știință, cultură și diplomație ca factori ai dezvoltării durabile.
• Partenerii menționați sunt:
• Academia Oamenilor de Știință din România (AOSR),
• Academia de Studii Economice din București,
• Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale”.

Domeniul și impactul programului

Programul RO-SCUD urmărește să:
• susțină inițiative de interes bilateral, regional și european;
• dezvolte parteneriate multi-instituționale;
• disemineze realizări semnificative în domeniul științei și culturii;
• promoveze personalități și valori din viața cultural-științifică românească și internațională;
– toate acestea fiind factori importanți în creșterea vizibilității instituționale, componentă relevantă pentru indicatorul Societal / Visibility din clasamentele internaționale.

Din perspectiva metodologiei SCImago, aceste inițiative au un efect cumulativ clar: ele cresc vizibilitatea instituțională măsurabilă, consolidează conectivitatea web academică și amplifică relevanța percepută a instituției în rețelele de cunoaștere.

Semnificația strategică

Astfel înțeleasă, componenta Societal nu este un indicator periferic, ci o expresie sintetică a maturității instituționale. Faptul că AOSR se situează pe locul al treilea la acest criteriu, în rândul academiilor și institutelor de cercetare din România, indică:
• capacitate de articulare publică a științei,
• deschidere internațională funcțională,
• o dinamică instituțională accelerată, care susține și potențează performanța științifică propriu-zisă.

Această evoluție explică de ce AOSR se apropie tot mai mult de Academia Română pe indicatorii de vizibilitate și relevanță instituțională și de ce, pe această componentă, o eventuală depășire este realistă într-un orizont previzibil, dacă direcțiile actuale sunt consolidate.

📊 Poziția AOSR la criteriul „Innovation” în SCImago 2025
• În capul de tabel dedicat Innovation (sector „Government” – academii şi institute de cercetare), AOSR nu apare printre primele instituții clasate printre cele 13 listate pentru România în 2025.

În mod concret:
• Primele poziții sunt ocupate de:
1️⃣ Institutul de Chimie Macromoleculară „P. Poni” – Academia Română
2️⃣ Institutul Național pentru Laser, Plasmă și Radiație Fizică
3️⃣ Institutul de Biologie Celulară și Patologică „N. Simionescu”
4️⃣ Institutul Național de Fizică a Materialelor
– urmate de alte institute și universități.
• AOSR nu figurează în această listă a celor mai bine clasate instituții la Innovation în sectorul Government (în 2025), ceea ce sugerează că:
• poziția sa la Innovation este mai jos decât locul 13 în acest clasament specific,
• sau că scorul la componentele care dictează Innovation (patente, transfer tehnologic, citări din brevete etc.) este comparativ mai redus față de alte instituții din România listate în SCImago la acest criteriu.

Ce înseamnă această poziționare (sau lipsă de poziționare) la Innovation?

În metodologia SCImago pentru Innovation, indicatorii se bazează în principal pe:
• numărul de aplicații de brevete și brevete asociate producției științifice,
• citările din brevete ale producției academice,
• alte măsuri de transfer tehnologic și impact industrial/tehnic.

Interpretare academică:
• AOSR are rezultate foarte bune pe componentele Research (științific) și Societal (vizibilitate și impact social), cum arăta clasamentul general SCImago 2025.
• Lipsa din top 3 la Innovation indică faptul că, în 2025:
• activitățile legate de inovare măsurată bibliometric (patente și transfer tehnologic) nu sunt încă la nivelul altor institute românești de cercetare din top,
• sau aceste rezultate nu au fost suficient de consistente ca să plaseze AOSR în primele poziții la acest criteriu într-un clasament extrem de competitiv și specializat.

Concluzie succintă
AOSR are o poziție clară și remarcabilă în SCImago 2025 la Research și Societal — și prin aceasta se situează în topul instituțiilor românești de cercetare.
La criteriul Innovation (componenta tehnologică și de brevetare), AOSR nu apare în topul celor mai bine clasate instituții din România în sectorul Government pentru anul 2025 conform datelor SCImago.

Aceasta sugerează un potențial de dezvoltare viitoare pe dimensiunea inovării, dacă se intensifică parteneriatele cu mediul industrial, activitățile de patentare și orientarea spre rezultate valorificabile tehnologic.

În clasamentul care include și universitățile, la criteriul Research, AOSR se situează pe locul 9 la nivel național, înaintea multor universități cu tradiție și vizibilitate internațională, fiind devansată doar de un număr restrâns de instituții universitare.

Aceste rezultate indică limpede că AOSR a intrat în prima linie a instituțiilor românești de cercetare, nu doar simbolic, ci măsurabil, într-un clasament internațional recunoscut.

⸻

AOSR și Academia Română: apropiere și perspective

Un aspect esențial, care trebuie formulat cu rigoare și echilibru, este apropierea semnificativă dintre AOSR și Academia Română în privința a doi indicatori SCImago.

Pe componenta de cercetare, diferența s-a redus considerabil. Experiența Institutului de Științe Spațiale – care a reușit deja să se poziționeze înaintea Academiei Române la acest criteriu – arată că o depășire punctuală pe Research este posibilă, atunci când există concentrare tematică, colaborări internaționale și productivitate științifică susținută.

În schimb, depășirea pe scorul total este un obiectiv mult mai ambițios și mai greu de atins, deoarece presupune progrese simultane pe toate cele trei dimensiuni:
• consolidarea producției științifice,
• creșterea rezultatelor de inovare,
• amplificarea vizibilității și impactului societal.

Această diferență explică de ce o depășire pe o singură componentă este mai facilă, în timp ce dominarea clasamentului global necesită o strategie instituțională coerentă și de durată.

⸻

Concluzie finală

Clasamentul SCImago 2025 confirmă faptul că Academia Oamenilor de Știință din România se află într-o fază de accelerație vizibilă, care atrage atenția în ecosistemul național al cercetării. Poziționarea foarte bună între academii și institute, precum și prezența în topul național al performanței științifice, chiar pe podium în privința a două criterii, indică nu doar o realizare punctuală, ci un trend instituțional solid, cu perspective reale de consolidare și, pe anumite componente, de depășire a unor repere tradiționale.
Nu pot încheia această amplă trecere în revistă a semnificației poziționării atât de înalte a AOSR fără să remarc că totul a fost posibil doar prin dăruirea de care au dat dovadă membrii acesteia care merită cele mai calde felicitări pentru contribuțiile aduse. Dar un merit cu totul special îl au președinta Doina Banciu și președintele de onoare Adrian Badea pentru accederea AOSR pe podium prin adjudecarea bronzului componentei Societal/ Vizibility a vectorului obiectiv central al SCIMAGO pe 2025 pentru care desigur că nu sunt destule cuvinte pentru a marca acest lucru.

1234...71Pagina 3 din 71