Academia Oamenilor de Ştiinţă din România (1996 – prezent)

Academia Oamenilor de Ştiinţă din România (1996 – prezent)

ACADEMIA OAMENILOR DE ŞTIINŢĂ DIN ROMÂNIA (AOSR) – 1996

La primul congres al AOS, organizat cu ocazia aniversării a 40 de ani de la înfiinţarea Asociaţiei Oamenilor de Ştiinţă din România, cu tema „Ştiinţa la sfârşit de mileniu”, domnul Grl. Prof. Univ. Dr. Vasile Cândea a propus revenirea instituţiei la titulatura din 1935-1948, anume aceea de „ACADEMIE”, cu păstrarea şi a anumitor elemente din denumirea asociaţiei şi astfel titlul a devenit „Academia Oamenilor de Ştiinţă din România”, numită în continuare prescurtat AOSR.

Adoptarea denumirii de “Academia Oamenilor de Ştiinţă din România (AOSR)” a fost aprobată de adunarea generală AOSR din 22-24 mai 1996, care s-a desfăşurat sub denumirea de “Congresul I AOSR”, în Palatul Parlamentului, în prezenţa a numeroşi membri ai Academiei Române (Eugen Simion, vicepreşedinte al Academiei Române, Marius Sabin Peculea, secretarul general al Academiei Române, N.N. Constantinescu, fost secretar general al Academiei Române în perioada 1990-1994, Alexandru Balaci, Mihnea Gheorghiu, preşedintele Secţiei “Arte, Arhitectură şi Audiovizual” a Academiei Române, Nicolae Cajal, preşedintele Secţiei de Ştiinţe Medicale a Academiei Române, Cristofor Simionescu, Vasile Stănescu, Toma Dordea, Constantin Bălăceanu-Stolnici, Gabriel Ţepelea, Răzvan Teodorescu, Dorel Zugrăvescu), a unor membri marcanţi ai AOSR (Dan Amedeo Lăzărescu, Corneliu Coposu) şi a 40 de oameni de ştiinţă de peste hotare. Domnul academician Eugen Simion, vicepreşedinte al Academiei Române la acel timp, a participat în calitate de membru al prezidiului adunării generale. La punerea în dezbatere a schimbării denumirii nu a fost nici o obiecţie din partea participanţilor, iar hotărârea a fost adoptată în unanimitate.

Academia Oamenilor de Ştiinţă din România este continuatorul şi unicul legatar al Academiei de Ştiinţe din România (1936-1948) şi al Asociaţiei Oamenilor de Ştiinţă din România, înfiinţată prin HCM nr.1012/30 mai 1956, şi care în 1996 şi-a schimbat titulatura din Asociaţia Oamenilor de Ştiinţă din România în Academia Oamenilor de Ştiinţă din România (Hotărârea judecătorească din 3 octombrie 1996, adoptată de judecătoria sectorului 1 Bucureşti, Dosar 231/P.J./1996).

Academia Oamenilor de Ştiinţă din România a funcţionat ca ONG până la apariţia Legii nr. 31-2007, când a devenit instituţie de interes public. Proiectul de Lege a Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, iniţiat de Gen. (r) Prof. Univ. Dr. Vasile CÂNDEA şi Senator Ion BASGAN (pentru care s-a primit acordul Biroului Prezidiului Academiei Române şi al Preşedintelui Ionel Haiduc, cu menţiunea ca instituţia nou-creată să poarte denumirea de “Academia Oamenilor de Ştiinţă din România”, iar titulatura să fie tradusă în limba engleză “Academy of Romanian Scientists”), a fost susţinut în faţa Parlamentului României şi aprobat aproape în unanimitate atât în Camera Deputaţilor cât şi în Senat. Legea a fost înaintată spre promulgare Preşedintelui României, intrând în vigoare din 15 ianuarie 2007 (Legea 31/15 ian. 2007, publicată în MO nr. 35 din 18 ian 2007).

AOSR a ţinut al II-lea Congres (27-29 sept. 1998) la Bucureşti – „Dezvoltarea în pragul mileniului III”, al III-lea Congres AOSR (1-4 iunie 2004) la Constanţa – „Apa – un miracol” –, al IV-lea Congres AOSR (15-17 octombrie 2009) la Timişoara – „Calitatea vieţii” – şi al V-lea Congres AOSR (30-31 mai 2013) la Bucureşti – „Pământul – Casa noastră”.

Fiind ales Preşedinte al Academiei, Generalul Prof. Univ. Dr. Vasile Cândea împreună cu membrii Consiliului Director au evaluat membrii după criterii ştiinţifice selective, interne şi internaţionale. În acest sens, în 2003, numărul membrilor titulari s-a redus de la aproximativ 4500 la 312, lista membrilor fiind comunicată Ministerului Educaţiei şi Cercetării, deşi, la vremea respectivă, Academia avea statut de ONG. Numărul acestora a fost redus ulterior la circa 100, pe baza criteriilor de vizibilitate ştiinţifică recunoscute internaţional.

OBIECTIVE

Academia Oamenilor de Ştiinţă din România este for naţional de consacrare ştiinţifică, care reuneşte personalităţi reprezentative ale ştiinţei. Principalele scopuri ale AOSR sunt promovarea, dezvoltarea, sprijinirea, protejarea ştiinţei sub toate formele, acţiunile şi metodele directe, indirecte sau adiacente.  Obiectivele principale ale AOSR sunt:

  • Promovarea pe plan naţional a cercetărilor interdisciplinare din ştiinţele naturii, inginereşti şi aplicative, disciplinele medicale etc. Organizarea anuală a două conferinţe naţionale cu caracter interdisciplinar.
  • Iniţierea contactelor internaţionale, prin crearea de legături cu organisme academice, de cercetare şi învăţământ superior din străinătate, cu oameni de ştiinţă români din afara ţării, precum şi străini.
  • Asigurarea unui cadru adecvat pentru întâlnirea oamenilor de ştiinţă din diferite domenii, contribuind, astfel, prin informaţie, la crearea de echipe interdisciplinare pentru rezolvarea unor teme complexe.
  • Promovarea tinerilor cercetători, susţinând participarea acestora la manifestări cu caracter ştiinţific, în ţară şi peste hotare, şi prin sprijinul acordat în obţinerea unor burse de studii etc.
  • Realizarea, pe bază contractuală, prin structurile specializate, de lucrări de cercetare ştiinţifică, participarea la programe de cercetare ştiinţifică, guvernamentale şi nonguvernamentale, întocmirea de recenzii, referinţe şi sinteze bibliografice.
  • Acordarea unor premii anuale celor mai bune cărţi publicate în diverse domenii ale ştiinţei şi culturii.

STRUCTURA AOSR

AOSR are în structură 13 secţii ştiinţifice de specialitate, precum şi 9 filiale situate în oraşe universitare sau în alte oraşe cu potenţial ştiinţific semnificativ: Bucureşti – sediul central – , Braşov, Cluj-Napoca, Constanţa, Iaşi, Piatra-Neamţ, Târgovişte, Timişoara, Chișinău şi una la New York (SUA).

AOSR are o Editură şi o Bibliotecă, iar sub egida sa funcţionează unităţi de cercetare ştiinţifică şi Fundaţia „Scientica”. AOSR are în componenţa sa 40 de membri de onoare (dintre care 3 membri ai Academiei Române), 133 de membri titulari (dintre care 12 membri ai Academiei Române), 65 de membri corespondenţi, selectaţi pe baza criteriilor de vizibilitate ştiinţifică  şi culturală recunoscute internaţional. De asemenea, mai cuprinde 35 de români din diaspora şi 62 de membri străini, personalităţi marcante ale vieţii ştiinţifice internaţionale.

De-a lungul istoriei, AŞR a avut în componenţă 7 laureaţi, iar AOSR, un laureat al premiului Nobel.

Conducerea AOSR

Preşedinte: Prof. univ. dr. Adrian BADEA

Vicepreşedinte: Dr. ing. Ion BASGAN

Vicepreşedinte: CS1 dr. Doru-Sabin DELION

Secretar ştiinţific: CS1 dr. Dan Tiba

Consiliul onorific

Preşedinte de onoare General (r) Prof. univ. dr. Vasile CÂNDEA

Scriitorul şi sociologul Dinu SĂRARU

Prof. univ. dr. Vlad CONSTANTIN

IPS prof. univ. dr. TEODOSIE, Arhiepiscop al Tomisului

Prof. univ. dr. gen. (r) Constantin MINCU

Secţiile ştiinţifice de specialitate:

Secţia I  – Ştiinţe matematice

Secţia II – Ştiinţe fizice

Secţia III – Ştiinţe chimice

Secţia IV – Ştiinţe biologice

Secţia V – Ştiinţe geonomice

Secţia VI – Ştiinţe tehnice

Secţia VII – Ştiinţe agricole, silvice şi medicină veterinară

Secţia VIII – Ştiinţe medicale

Secţia IX – Ştiinţe economice, juridice şi sociologice

Secţia X – Filosofie, teologie, psihologie şi jurnalism

Secţia XI – Ştiinţe istorice şi arheologice

Secţia XII – Ştiinţa şi tehnologia informaţiei

Secţia XIII – Ştiinţe militare

 

Publicaţii ale AOSR

AOSR are o Editură care publică circa 50 de titluri anual. Sub egida sa funcţionează reviste ştiinţifice, dintre care cele mai importante sunt:

Annals of the Academy of Romanian Scientists (11 serii bianuale):

1 Matematică, 2-Fizică, 3-Biologie, 4-Ştiinţe tehnice, 5-Agricultură, Silvicultură şi Medicină veterinară, 6-Medicină, 7-Ştiinţe economice, juridice şi sociologice,
8-Filosofie, teologie şi psihologie, 9-Istorie şi arheologie,

10-Ştiinţa şi tehnologia informaţiei,  11-Ştiinţe militare

Anuarul Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România

Digest Journal of Nanomaterials and Biostructures (factor de impact ISI=1.092 în 2012)

Romanian Journal of Cardiovascular Surgery

Medica Academica

International Journal of Medical Dentistry

International Journal of Communication Research

Revista de Fizică EVRIKA