Academia de Ştiinţe din România (1935 – 1948)

Academia de Ştiinţe din România (1935 – 1948)

Înfiinţarea ASR

La 11 martie 1935, la iniţiativa a 26 de oameni de ştiinţă, s-a constituit, „de facto”, asociaţia ştiinţifică Academia de Ştiinţe din România (sursa: Act constitutiv). Secţia I-a a Tribunalului Ilfov, prin sentinţa nr. 44/29 martie 1935, a răspuns cererii Academiei de Ştiinţe din România (ASR) şi i-a acordat la 29 martie 1935 personalitate juridică. În urma înfiinţării ASR, Academia Română a protestat vehement. Preşedintele Academiei Române, Ludovic Mrazec, semnala la 29 martie că atât denumirea de Academie de Ştiinţă cât şi rostul acestei asociaţiuni produsese nedumerire în Academia Română.

Mai categoric, secretarul general Lapedatu a remarcat că, prin titulatura adoptată, se impietează un drept legal, se uzurpă un patrimoniu moral şi se aduc grave şi păgubitoare prejudicii instituţiei noastre, întrucât Academia Română deţinea un preţios patrimoniu moral pe care era datoare şi avea obligaţia de a-l păstra cu scumpătate şi a-l apăra împotriva oricui i-ar putea aduce vreo atingere sau ştirbire. -Istoria Academiei Române (1866-2006). În susţinerea celor doi, şi-au exprimat protestul numai “zece academicieni şi şase membri corespondenţi”:

“La 14 februarie 1936 s-a ţinut o adunare generală extraordinară în aceeaşi problemă, adresându-se memorii Regelui şi Guvernului şi, totodată, răspândindu-se şi o broşură pentru informarea opiniei publice”. – Analele Academiei Române

La 19 decembrie 1936, Secţia I-a a Curţii de Apel s-a pronunţat atât asupra  cererii de intervenţie a Academiei Române depuse în şedinţa din 24 iunie 1935 cât şi asupra apelului făcut de Primul Procuror al Tribunalului Ilfov în contra sentinţei nr. 44/29 martie 1935 a Secţiei I-a a Tribunalului Ilfov. Principalele obiecţii ridicate prin apelul făcut de Primul Procuror, precum şi prin cererea de intervenţie făcută de Academia Română se refereau la faptul că la data depunerii cererii, „Academia de Ştiinţe din România” nu dispunea de un comitet de conducere, nu-şi întocmise un Statut şi un Regulament de funcţionare şi nu-şi constituise un cont.

Luând în consideraţie faptul că la 20 ianuarie 1936, în şedinţa plenară a membrilor fondatori ai „Academiei de Ştiinţe din România”, şi la 25 ianuarie 1936, în şedinţa Adunării Generale a aceleiaşi asociaţii, s-au aprobat Statutul şi Regulamentul de funcţionare ale acestei Academii şi că prin actul constitutiv din 11 martie 1935 a fost aleasă în fapt o conducere a Academiei, completată ulterior, la 19 decembrie 1936, Secţia I-a a Curţii de Apel a respins ca nefondate atât apelul făcut de Primul Procuror al Tribunalului Ilfov în contra sentinţei nr. 44/29 martie 1935 a Secţiei I-a a Tribunalului Ilfov cât şi cererea de intervenţie făcută de Academia Română în şedinţa din 24 iunie 1935 şi a confirmat personalitatea juridică a „Academiei de Ştiinţe din România” acordată la 29 martie 1935.

În articolul de fond din Buletinul nr. 1 al ASR, publicat în 1936, se precizează că

„rolul Academiei de Ştiinţe din România nu este atât de a crea, ci mai mult de a ajuta creaţiunea ştiinţifică, a o încuraja, a o îndruma şi a o coordona. De aceea, existenţa ei nu exclude, ci, dimpotrivă, implică existenţa asociaţiilor pe specialităţi. Tot aşa, coexistenţa ei cu Academia Română nu constituie nici o piedică pentru vreuna din cele două instituţiuni. Secţiunea ştiinţifică a Academiei Române, alcătuită dintr-un număr restrâns de membri, va putea continua şi mai departe rolul ei de a coordona activitatea ştiinţifică cu aceea care se desfăşoară pe terenul literar şi istoric, în cadrul general al sforţărilor de cultură naţională a neamului românesc”. – Buletinul ASR

 

Institutul de Ştiinţe din România

Prin Decretul Lege nr. 2.418/7 iulie 1938, publicat în Monitorul Oficial nr. 154/8 iulie 1938, Academiei de Ştiinţe din România i s-a interzis purtarea numelui de Academie, considerat ca fiind drept de monopol al unei alte instituţii mai vechi. Ca urmare, la 24 septembrie 1938, Adunarea Generală a Academiei de Ştiinţe din România a hotărât să-şi schimbe numele de „Academie de Ştiinţe din România” în „Institutul de Ştiinţe din România”.

Declaraţia privitoare la această schimbare a fost autentificată de Tribunalul Ilfov, Secţia Notariat, sub numărul 34801/1 octombrie 1938. Prin Jurnalul nr. 222/18.01.1939 s-a judecat recursul Academiei Române şi s-a constatat că „Academia de Ştiinţe din România” şi-a schimbat titulatura în „Institut de Ştiinţe din România”. La 7 noiembrie 1940, Monitorul Oficial nr 261, Partea I, a publicat Decretul Lege 3714/6 noiembrie 1940 prin care s-a hotărât ca Institutul de Ştiinţe din România, persoană juridică cu sediul în Bucureşti, să reia denumirea de „Academia de Ştiinţe din România”.

                                                                           

Activitatea ştiinţifică

Academia de Ştiinţe din România a desfăşurat în perioada 1935-1948 o valoroasă activitate ştiinţifică (în perioada 8 iulie 1938-7 noiembrie 1940 sub denumirea de Institutul de Ştiinţe din România, fără a modifica conţinutul activităţii ştiinţifice) şi, în perioada 1936-1947, a publicat în 8 volume de „Comptes rendus de L’Académie des Sciences de Roumanie”, 754 de comunicări ştiinţifice, originale, susţinute în cele 10 secţii:

  • I, 1936-1937, 5 numere cu 432 pagini;
  • II, 1937-1938, 6 numere cu 716 pagini;
  • III 1939, 6 numere cu 716 pagini;
  • IV, 1940, 6 numere cu 446 pagini;
  • V, 1941, 6 numere cu 462 pagini;
  • VI, 1942, 6 numere cu 362 pagini;
  • VII, 1943-1945, 1 număr cu 392 pagini;
  • VIII, 1945-1946, 1 număr cu 186 pagini.

În perioada 1936-1946, Academia de Ştiinţe din România a publicat şi 14 numere din „Buletinul Academiei de Ştiinţe din România” (numerele 1-9, 1936-1941; numărul 10, 1942; numerele 11-12, 1943; numărul 13, 1944-1945; numărul 14, 1945-1946) în care s-au tipărit dări de seamă anuale cu caracter administrativ, sumarul şedinţelor, precum şi scurte rezumate ale comunicărilor şi conferinţelor nepublicate în „Comptes rendus de L’Académie des Sciences de Roumanie”.

Prin Jurnalul nr. 432/9 aprilie 1947, Consiliul de Miniştri decide „pentru interese superioare de stat” să se desfiinţeze secţia VII „Geniu militar” a Academiei de Ştiinţe din România. Răspunzând acestei decizii, la 29 aprilie 1947, Academia de Ştiinţe din România se adresează Ministerului Justiţiei printr-un memoriu pentru a informa asupra activităţii secţiei VII „Geniu militar” şi a solicita „să se reexamineze situaţia ce s-a creat Academiei de Ştiinţe din România prin Jurnalul Consiliului de Miniştri nr. 432/9 aprilie 1947”.

 

Verificarea activităţii economice şi financiare

În virtutea art. 22 din Legea nr. 11/14.01.1944, un Subinspector General de Control din Ministerul Justiţiei a fost împuternicit să facă o verificare a activităţii economice şi financiare a Academiei de Ştiinţe din România ca persoană juridică supusă supravegherii şi controlului. În urma ultimei verificări efectuate în perioada 6 mai – 1 iunie 1948, Subinspectorul General a concluzionat – printr-un proces verbal semnat la 1 iunie 1948 şi depus la Ministerul de Justiţie, iar la 24 iunie 1948 depus şi la Ministerul Învăţământului Public – că, în perioada 1935-1947, Academia de Ştiinţe din România, în ciuda greutăţilor generate de starea de război şi de urmările acestei stări, „a avut o activitate fructuoasă şi asiduă în ultimii 5 ani” şi, „având în vedere trecutul şi activitatea acestei academii, recomandă continuarea studiilor şi cercetărilor ştiinţifice nu numai pe plan teoretic, dar şi pe teren practic, aşa cum s-a manifestat Academia de Ştiinţe până în prezent”.